Partidul Comuniştilor a făcut apel la opoziţie să nu blocheze alegerea preşedintelui ţării şi să nu provoace alegeri anticipate.
Chemarea a fost făcută de comunişti cu ocazia primei şedinţe a noului parlament, reunit astăzi la Chişinău.

După şedinţă, liderii celor trei partide de opoziţie au declarat presei că nu vor participa la votarea noului preşedinte.

Şedinţa de astăzi a parlamentului a fost mai scurtă decât se prevedea. Nu s-au luat nici un fel de hotărâri importante. Deputaţii se vor întruni din nou la 12 mai.

Agenţia rusă de ştiri Interfax relatează că liderii Transnistriei vor promova independenţa regiunii lor indiferent de cine se va afla la putere în Republica Moldova. Afirmaţia a fost făcută de ministrul de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrbceak, într-un interviu acordat televiziunii locale TSV.

Potrivit Interfax, Iastrbceak a spus că Tiraspolul urmăreşte cu atenţie evoluţiile politice de la Chişinău, dar indiferent cum va arată noua conducere moldoveană, Transnistria va acţiona mai departe în baza referendumului său din 2006, la care alegătorii au optat pentru independenţă şi apropiere de Federaţia Rusă.

Ministrul de externe Andrei Stratan a plecat marţi la Moscova, pentru ceea ce autorităţile de la Chişinău au numit „o vizită de lucru”. Agenţia rusă de ştiri Interfax notează că vizita lui Stratan are loc înaintea călătoriei ministrului moldovean de externe la Praga, unde Uniunea Europeană va lansa joi un nou program de cooperare cu câteva foste republici sovietice, inclusiv cu Republica Moldova.

Rusia a criticat „Parteneriatul estic”, spunînd că prin el Uniunea Europeană vrea să-şi extindă spre răsărit „sfera de influenţă”.

„Parteneriatul” propune legături mai strânse cu Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina, fără să le promită nici renunţarea la vize, nici primirea în Uniune.

La summitul „Parteneriatului estic” de la Praga, Republica Belarus va fi reprezentată de ministrul de externe Serghei Martinov şi de prim-vicepremierul Vladimir Semaşko. Anunţul ministerului de externe de la Minsk sugerează, fără să confirme, că preşedintele Alexandr Lukaşenca va lipsi de la summitul din 7 mai.

Între timp, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, Lukaşenca a spus că doreşte apropierea de Uniunea Europeană, dar a adăugat că deocamdată Republica Belarus nu se gândeşte serios la aşa ceva, mai ales că nici nu a primit vreo ofertă din partea Uniunii.

Preşedintele Georgiei Mihail Saakaşvili a declarat că situaţia din ţară este „sub control”, după o tentativă de puci. Saakaşvili a precizat că la bază militară Muhrovani, din apropiere de capitala Tbilisi, a avut loc o revoltă şi a calificat incidentul drept „serios, dar izolat”. Într-o cuvîntate televizată, Saakaşvili a cerut totodată „vecinului de la nord”, adică Rusiei, să se abţină de la provocări.

În replică, Moscova a numit „rodul unei minţi bolnave” insinuarea că ar avea vreun amestec în cele întâmplate la baza militară georgiană.

Iar opoziţia politică georgiană, care este angajată într-un lung protest antiprezidenţial, a spus că Mihail Saakaşvili a inventat totul.

Alianţa Nord-Atlantică regretă decizia Rusiei de a nu participa la o întâlnire ministerială cu NATO, programată pentru luna aceasta. Printr-un purtător de cuvânt, secretarul-general NATO Jaap de Hoop Scheffer şi-a exprimat speranţa că întâlnirea va avea totuşi loc la o dată ulterioară.

La întrunirea anulată unilateral de ruşi urma să participe ministrul de externe rus Serghei Lavrov. Ar fi fost prima întâlnire la asemenea nivel de la conflictul ruso-georgian din august, anul trecut, care a provocat un îngheţ în relaţiile Rusiei cu NATO.

În ultimele săptămâni, aceste relaţii s-au tensionat din nou din cauza unui scandal de spionaj şi a unui exerciţiu NATO organizat în Georgia.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a informat că numărul îmbolnăvirilor de gripă porcină a ajuns la aproape 1500. Au fost înregistrate 30 de decese confirmate, toate, cu o singură excepţie, în Mexic.

Republica Moldova şi vecinii ei nu figurează pe lista celor 21 de ţări unde a fost semnalată gripa porcină.

Uniunea Europeană a anunţat că dublează un fond de salvare pentru ţările membre afectate de criza economică.
Fondul ar urma să ajungă acum la 50 de miliarde de euro.

Ungaria şi Lituania au primit deja aproape zece miliarde de euro, împreună. România a cerut şi ea 5 miliarde de euro, care este parte a unui pachet de ajutoare la care participă Fondul Monetar Internaţional şi Banca Europeană pentru Reconstrucţia şi Dezvoltare.

Criza economică afectează finanţele multor ţări din Uniunea Europeană, care se văd confruntate cu creşterea deficitelor bugetare şi creşterea datoriei publice.

Un fundaş polonez al echipei de fotbal Steaua Bucureşti a fost internat în spital cu o rană la cap după ce persoane necunoscute au atacat cu pietre autobuzul echipei. Un purtător de cuvânt al clubului, el însuşi rănit uşor, a spus că una din pietre a spart geamul autobuzului şi l-a lovit în cap pe Pawel Golanski.

În momentul atacului fotbaliştii Stelei se aflau la ieşirea din Bucureşti în drum spre Buzău, unde urmau să joace un meci de campionat cu echipa locală Gloria.

Activiştii gay din Rusia vor să organizeze un marş la Moscova pe data de 16 mai, înaintea serii finale a concursului de muzică „Eurovision”. Activistul Nikolai Alexeiev a spus că evenimentul ar fi un bun prilej pentru a scoate la lumină ceea ce a numit „discriminarea” la care sunt supuse minorităţile sexuale în Federaţia Rusă.

Autorităţile Moscovei au interzis în trecut marşurile gay, iar încercările de a ţine totuşi marşurile fără autorizaţie s-au soldat de câteva ori cu incidente violente.

Sedinta inaugurala a noului Parlament, ales in ziua de 5 aprilie curent, a durat mai putin de o jumatate de ora, limitindu-se la doua discursuri pe care le-au tinut, presedintele Curtii Constitutionale, Dumitru Pulbere si decanul de virsta al corpului de legislatori, deputatul comunist Ivan Calin.

Următoarea ședință a legislativului a fost programată pentru 12 mai.

Ministerul Finanţelor propune să fie reduse alocaţiile de la bugetul central către bugetele locale cu 20% din cauza crizei economice care a micşorat încasările. Mai mulţi preşedinţi de raioane se tem că măsura va afecta plata pensiilor şi salariilor pentru bugetari. Dar ministrul Mariana Durleşteanu a declarat Europei Libere că există alte domenii unde autorităţile locale pot economisi.

„Salariile şi pensiile vor fi plătite la timp, situaţia este sub control, nu o putem numi critică pentru că am arunca societatea în panică şi nu este cazul”, a spus Durleşteanu.

Pentru prima dată, ministrul finanțelor a recunoscut că Moldova intră anul acesta în recesiune economică, dar ea crede că economia se va micşora cu doar 1 la sută, nu cu 5 după cum prognozează Fondul Monetar Internaţional. Mariana Durleşteanu a mai recunoscut că leul se depreciază, dar ea crede că cererea de lei pe piaţa valutară va creşte în săptămânile următoare.

Pentru astăzi a fost anunţată prima şedinţă a noului Parlament, în care comuniştii deţin o majoritate de 60 de mandate faţă de 41 câte au trei partide ale opoziţiei liberale. Pentru început, deputaţii urmează să aleagă conducerea noului for legislativ, să formeze grupurile şi comisiile parlamentare. De la şedinţa de astăzi se aşteaptă că va fi testată capacitatea majorităţii comuniste de a atrage voturi din rândul opoziţiei pentru alegerea unui nou şef al statului.

Luni seară, târziu, liderii Partidului Liberal, Partidului Liberal Democrat şi Alianţei Moldova Noastră încă nu aveau o poziţie comună dacă să participe sau nu la şedinţa de astăzi a Parlamentului.

Curtea de Apel Chişinău a decis luni ca ziarista Natalia Morari să fie cercetată în stare de libertate, respingînd o cerere a procuraturii de prelungire a arestului la domiciliu. Potrivit Unimedia, Natalia Morari, care s-a aflat în arest la domiciliu de mai multe săptămâni, va avea totuşi interdicţie de a părăsi ţara. Morari este acuzată că ar fi provocat dezordine în masă organizînd protestele antiguvernamentale de la 7 aprilie. Ziarista neagă acuzaţia. Dacă este găsită vinovată, ar putea fi condamnată la până la 15 ani de închisoare.

Europa va trece anul acesta prin cea mai gravă recesiune economică de la al doilea război mondial. Potrivit unei prognoze prezentate de comisarul european pentru economie Joaquin Almunia, economiile celor 27 de ţări membre în Uniunea Europeană se vor contracta în anul curent în medie cu 4%.

Comisarul Almunia a mai anticipat că rata şomajului în Uniunea Europeană va atinge anul viitor o medie de 11 procente. Comisia Europeană a anunţat că anticipează o „revenire uşoară” a economiei abia începînd de la mijlocul anului 2010.

Preşedintele în exerciţiu al Afganistanului, Hamid Karzai, s-a înregistrat oficial, luni, în cursa pentru un nou mandat de preşedinte. Popularitatea lui Karzai se află în declin, mai ales din cauza menţinerii climatului de violenţă în ţară şi a acuzaţiilor de corupţie la adresa guvernului său. Cu toate acestea, el este considerat candidatul cu cele mai mari şanse de victorie în alegerile prezidenţiale de la 20 august.

Opoziţia din Georgia planifică să blocheze astăzi pentru scurtă vreme câteva şosele care duc spre capitala Tbilisi, în cadrul unui mai lung protest care-şi propune să obţină demiterea preşedintelui ţării, Mihail Saakaşvili. Opoziţia spune că ar putea prelungi însă blocada pe termen nedefinit dacă Saakaşvili nu-şi dă demisia cel mai târziu la 11 mai. Conflictul ruso-georgian din august anul trecut a mărit presiunile interne asupra preşedintelui, care era deja acuzat că nu face destul pentru a pune capăt corupţiei din administraţia sa.

Cincisprezece oponenţi ai preşedintelui belarus, Alyaksandr Lukaşenka au început luni o grevă a foamei cu scopul să obţină eliberarea câtorva deţinuţi politici. Liderul unui partid al opoziţiei, Nikolai Statkevici a spus că greviştii vor continua această măsură extremă până când trei oameni de afaceri arestaţi în luna februarie fie vor fi eliberaţi, fie vor fi puşi oficial sub acuzare. Cei trei se află în arestul poliţiei de pe 8 februarie. Potrivit televiziunii de stat, ei sunt cercetaţi pentru prejudiciilor aduse oficialităţilor belaruse.

45 de oameni, cei mai mulţi femei şi copii, au fost ucişi într-un atac la o nuntă în sud-estul Turciei cu populaţie preponderent kurdă. Guvernatorul provinciei Mardin a spus că atacatorii cu măşti pe faţă au luat cu asalt clădirea în care avea loc nunta în satul Sultankoy şi au deschis focul asupra nuntaşilor. Atât printre invitaţii mirelui, cât şi ai miresei se aflau membrii ai aşa numitelor gărzi rurale, înfiinţate cu sprijinul statului pentru a combate gherilele separatiste kurde.

Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon a avertizat că noile provocări ca gripa porcină sau criza economică nu trebuie să pună în umbră eforturile de dezarmare nucleară. La o sesiune de pregătire a conferinţei din mai 2010 pe tema Tratatului de non-proliferare nucleară, Ban Ki-moon a spus că „armele atomice rămân un pericol apocaliptic”. Asemenea conferinţe se ţin o dată la 5 ani începînd din 1970 când a fost ratificat Tratatul, iar ultima conferinţă în mai 2005 s-a încheiat fără vreun rezultat.

Funcţionarii locali dintr-o provincie a Chinei au fost obligaţi să fumeze împreună un sfert de milion de pachete de ţigări de producţie locală pe an pentru a relansa economia provinciei cu ajutorul taxelor pentru ţigări. Un ziar chinez de stat scrie că funcţionarii provinciei Gong din centrul Chinei riscă să fie primească amenzi dacă nu se supun acestei măsuri. Nu este clar cât de mare este numărul funcţionarilor fumători.

Comandantul forţelor armate din Statele Unite a dat asigurări că armele nucleare ale Pakistanului se află „în siguranţă”.
Amiralul Michael Mullen, preşedintele statelor majore reunite ale armatei americane, a luat astfel poziţie faţă de unele relatări din presă că arsenalul nuclear pakistanez ar putea încăpea pe mâinile militanţilor Talibani.

Remarcile amiralului vin înaintea întâlnirilor pe care le avea avea săptămâna aceasta preşedintele Statelor Unite Barack Obama cu liderii Pakistanului şi Afganistanului.

Aflat în Italia în primul său turneu diplomatic european, noul ministru de externe al Israelului Avigdor Lieberman a spus că programul nuclear al Iranului este „un factor destabilizator” pentru lumea întreagă. Lieberman s-a întâlnit luni la Roma cu omologul său italian Franco Frattini. El urmează să viziteze săptămâna aceasta Parisul, Berlinul şi Praga.

Între timp, la Washington preşedintele israelian Şimon Peres a declarat că „liderii fanatici ai Iranului” merg pe o cale greşită a istoriei. Peres urmează să-l întâlnească marţi în capitala americană pe preşedintele Barack Obama.

Autorităţile din Kosovo au adresat etnicilor sârbi o chemare publică să revină la casele lor, pe fondul unor acuzaţii ale Belgradului, care susţine că regimul de la Priştina nu doreşte reîntoarcerea sârbilor. Premierul din Kosovo Haşim Thaci a spus luni jurnaliştilor că „în Kosovo sunt întrunite toate condiţiile pentru edificarea unei societăţi multietnice”.

De mai multe zile, sârbii kosovari s-au ciocnit cu pacificatorii internaţionali în oraşul divizat Kosovska Mitroviţa. Motivul este că locuinţele etnicilor albanezi distruse de conflict sunt reconstruite cu banii comunităţii internaţionale. Sârbii din oraş vor ca şi ei să beneficieze de asemenea ajutoare.

Premierul Zinaida Greceanâi a prezidat ultima şedinţă a guvernului actual, care şi-a dat demisia pentru a face loc unui nou cabinet, rezultat din alegerile de la 5 aprilie. Greceanâi a spus că miniştrii vor rămâne în posturi până la formarea noului cabinet şi vor avea grijă mai ales de situaţia economiei.

Premierul a mai spus că guvernul demisionar are un plan anticriză, pe care îl va face public după o vizită la Chişinău a reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional.