Zeci de jurnalişti au pichetat sediul guvernului, timp de aprope o oră, pentru a protesta împotriva regreselor înregistrate in Republica Moldova în domeniul garantării libertăţii presei. Manifestatia a fost organizată de o serie de asociaţii ale presei independente.

Forma cea mai frecvent utilizată pentru îngrădirea libertăţii este îngreunarea accesului la informaţie, au subliniat protestatarii, atât pentru profesionişti cât şi pentru public. Manifestaţii similare vor fi organizate mâine la Bălţi.

Ministrul ceh de Externe, Karel Schwarzenberg a declarat cu o zi înainte de lansarea Parteneriatului Estic la Praga că succesul acestei inţiative a Uniunii Europene pentru strângerea legăturilor cu şase foste republici sovietice depinde în mare măsură de societatea civilă din ţările vizate.

Schwarzenberg a spus că întregul experiment al Parteneriatului Estic va fi lipsit de conţinut dacă rămâne doar un accord între guvernele care se schimbă mereu. Dacă dorim să creăm un parteneriat real, cooperarea voastră este lucrul cel mai important, le-a spus oficialul preşdinţiei cehe a Uniunii Europene participanţilor la un forum al societăţii civile. La forum au luat parte câteva zeci de lideri ai Organizaţiilor neguvernamentale din Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaijian.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat din nou ca Parteneriatul estic va crea o noua linie de demarcaţie, în Europa. La o conferinţă de presă, la Moscova, susţinută cu ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski, Lavrov a mai susţinut că unele persoane “vor ca ţările din parteneriatul estic să aleagă între Rusia şi Uniunea Europeană”.

Polonia este coautoarea Parteneriatului, alături de Suedia. Documentul Parteneriatului estic va fi semnat joi, la Praga. Republica Moldova va fi reprezentată de ministrul de extreme Andrei Stratan.

La Strasbourg, comisia pentru politica externa a Parlamentului European organizează o audiere specială pe tema situaţiei politice din Moldova, la care sunt invitaţi să participe reprezentanţii celor 4 partide parlamentare: Grigore Petrenco din partea partidului comuniştilor, Mihai Ghimpu din partea partidului liberal, Iurie Leancă – liberal democraţi şi Veaceslav Untilă din partea Alianţei “Moldova Noastră”.

Liderul Aliantei „Moldova Noastra”, Serafim Urecheanu, a declarat că partidul său va accepta dialogul cu partidul comuniştilor, numai după ce acesta îndeplineşte câteva precondiţii, fiind monitorizat de Uniunea Europeana.

Condiţiile, enunţate de Urecheanu într-o conferinţă de presă, sunt : eliberarea neconditionata a persoanelor arestate în urma protestelor din 7 aprilie, retragerea acuzatiilor că partidele de opozitie ar fi participat la o lovitura de stat, asigurarea accesului opozitiei la televiziunea si radioul public si crearea unei comisii parlamentare de ancheta pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie, cu participarea opozitiei, presei, societatii civile si reprezentantilor UE si Consiliului Europei.

Cererile au fost prezentate si de cele doua partide liberale dar fără precizarea că ar fi precondiţii pentru un dialog cu comuniştii.

Alianţa nord-atlantică şi o serie de ţări participante în Parteneriatul pentru pace au început, cum era programat, manevrele militare în Georgia – manevre criticate aspru de Moscova drept semnul unei “diplomaţii de forţă”.

Pe de altă parte, tot Moscova a salutat decizia mai multor ţări, participante în parteneriat, de a se retrage din aceste manevre. Printre acestea se numără şi republica Moldova.

Senatul ceh a aprobat Tratatul de la Lisabona, document gândit să înlocuiască constitutia europeană şi să permită reformarea structurilor Uniunii Europene. Rămâne ca preşedintele ţării, cunoscut pentru poziţia sa extreme de euroşceptică, să parafeze documentul.

Vaclav Klaus a anunţat deja că va amâna pe cât se poate ratificarea. Cehia deţine în acest moment preşedinţia prin rotaţie a UE.

Crucea Roşie a anunţat că zeci de civili au fost ucişi la începutul săptămâni în vestul Afganistanului, în cursul unor raiduri aeriene, conduse de aviaţia americană. Guvernatorul regiunii precizează că este vorba de peste 100 de civili, între care femei şi copii.

Un fost diplomat georgian a fost arestat, sub acuzaţia de spionaj în favoarea Rusiei. Fostul director adjunct al departamentului NATO din cadrul Ministerului de externe georgian, Vahtang Maisaia a fost acuzat de preşedintele Saakaşvili că ar fi adus prejudicii grave ţării, în cursul conflictului de anul trecut cu Rusia.

Fondul Monetar International apreciază că economile asiatice se vor contracta anul acesta pentru a se redresa, încet, anul viitor.

La Bucureşti, guvernul Boc a anuntat că România a primit un împrumut de aproximativ 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondiala şi Uniunea europeană.

Comunitatea Statelor Independente a anunţat marţi că în primul trimestru al anului curent cele mai mari scăderi ale producţiei industriale în ţările membre au fost în Ucraina şi Moldova.

Potrivit comitetului interstatal de statistică al CSI, citat de agenţia Itar Tass, declinul producţiei a fost de aproape 32 la sută în Ucraina, şi de peste 24 la sută în Moldova. În medie, producţia industrială în ţările CSI a scăzut în primele trei luni ale anului cu 15 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Agenţia rusă de ştiri Interfax relatează că ministerul de externe al Rusiei a lăudat Republica Moldova şi alte trei ţări pentru că s-au retras de la un exerciţiu militar care începe astăzi în Georgia cu participarea alianţei nord-atlantice.

Purtătorul de cuvânt al externelor ruse Igor Lyakin Frolov a spus marți că Moldova, Serbia, Armenia şi Kazahstanul au arătat că înţeleg îngrijorările Rusiei.
Moscova spune că exerciţiul îl ajută pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili să-şi refacă armata devastată de conflictul din august cu trupele ruse.
NATO susţine că manevrele nu au nici un fel de intenţie ostilă faţă de Moscova.

AP relatează că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat marți că a început să trimită medicamente împotriva gripei porcine unui grup de 72 de ţări mai sărace, inclusiv Republicii Moldova.
Pe listă se mai află ţări ca Afganistanul, Angola, Bhutanul, Bolivia, Haiti, Mexic, Zimbabwe şi altele.

Medicamentul, numit „Tamiflu”, a fost donat de firma producătoare Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în anii 2005 şi 2006.
Săptămâna trecută, autorităţile moldovene au spus că au suficiente medicamente pentru a proteja populaţia de o eventuală epidemie.
OMS a anunţat marți că numărul îmbolnăvirilor la scara planetei a ajuns aproape de 1.500. În Republica Moldova şi în ţările vecine nu au fost semnalate îmbolnăviri.

În Canada au fost semnalate marți 25 de noi cazuri de gripă porcină, aducînd numărul total al canadienilor infectaţi la 165.
Cu o singură excepţie, a unei fete din Edmonton, care a început să-şi revină şi ea, toate cazurile au prezentat simptome relativ uşoare.
Între timp, autorităţile din statul Texas au anunţat primul deces al unui rezident american infectat cu gripa porcină, o profesoară de 33 de ani.

Preşedintele Rezervelor Federale (Banca centrală din Statele Unite), Ben Bernanke, a făcut marți cele mai optimiste prognoze de până acum privind sfârşitul recesiunii economice.

Vorbind în Congresul de la Washington, Bernanke a spus că se întrevăd semne bune. De pildă: vânzările mai bune de locuinţe, creşterea apetitului pentru cheltuieli al consumatorilor şi o oarecare îmbunătăţire a condiţiilor de împrumut cerute de bănci atât persoanelor particulare, cât şi firmelor.

Tot marți, Bernanke a spus că recesiunea ar putea lua sfârşit în Statele Unite chiar anul acesta, dacă guvernul reuşeşte să stabilizeze pieţele financiare. De data aceasta, Bernanke a adăugat că se aşteaptă şi la reluarea creşterii.

Preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a lansat un nou atac verbal la adresa Israelului, spunînd că este locuit de “microbi distrugători”.
Liderul iranian a făcut această remarcă marți la Damasc, unde s-a întâlnit cu preşedintele Siriei Başar al Asad.

În trecut, Ahmadinejad a cerut în mai multe rânduri distrugerea statului Israel şi a negat însemnătatea Holocaustului, adică a uciderii a milioane de evrei de către Germania nazistă.

Ministerul american al apărării a anunţat că marți a fost lansat cu succes un satelit experimental în cadrul programului de apărare antirachetă.
O rachetă “Delta 2”, purtînd satelitul, a decolat de la baza aeriană Vandenberg, pe coasta Californiei.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că satelitul este echipat cu senzori concepuţi să detecteze, să urmărească şi să ofere informaţii de ţintire asupra rachetelor.

Partidul Comuniştilor a făcut apel la opoziţie să nu blocheze alegerea preşedintelui ţării şi să nu provoace alegeri anticipate.
Chemarea a fost făcută de comunişti cu ocazia primei şedinţe a noului parlament, reunit astăzi la Chişinău.

După şedinţă, liderii celor trei partide de opoziţie au declarat presei că nu vor participa la votarea noului preşedinte.

Şedinţa de astăzi a parlamentului a fost mai scurtă decât se prevedea. Nu s-au luat nici un fel de hotărâri importante. Deputaţii se vor întruni din nou la 12 mai.

Agenţia rusă de ştiri Interfax relatează că liderii Transnistriei vor promova independenţa regiunii lor indiferent de cine se va afla la putere în Republica Moldova. Afirmaţia a fost făcută de ministrul de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrbceak, într-un interviu acordat televiziunii locale TSV.

Potrivit Interfax, Iastrbceak a spus că Tiraspolul urmăreşte cu atenţie evoluţiile politice de la Chişinău, dar indiferent cum va arată noua conducere moldoveană, Transnistria va acţiona mai departe în baza referendumului său din 2006, la care alegătorii au optat pentru independenţă şi apropiere de Federaţia Rusă.

Ministrul de externe Andrei Stratan a plecat marţi la Moscova, pentru ceea ce autorităţile de la Chişinău au numit „o vizită de lucru”. Agenţia rusă de ştiri Interfax notează că vizita lui Stratan are loc înaintea călătoriei ministrului moldovean de externe la Praga, unde Uniunea Europeană va lansa joi un nou program de cooperare cu câteva foste republici sovietice, inclusiv cu Republica Moldova.

Rusia a criticat „Parteneriatul estic”, spunînd că prin el Uniunea Europeană vrea să-şi extindă spre răsărit „sfera de influenţă”.

„Parteneriatul” propune legături mai strânse cu Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina, fără să le promită nici renunţarea la vize, nici primirea în Uniune.

La summitul „Parteneriatului estic” de la Praga, Republica Belarus va fi reprezentată de ministrul de externe Serghei Martinov şi de prim-vicepremierul Vladimir Semaşko. Anunţul ministerului de externe de la Minsk sugerează, fără să confirme, că preşedintele Alexandr Lukaşenca va lipsi de la summitul din 7 mai.

Între timp, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, Lukaşenca a spus că doreşte apropierea de Uniunea Europeană, dar a adăugat că deocamdată Republica Belarus nu se gândeşte serios la aşa ceva, mai ales că nici nu a primit vreo ofertă din partea Uniunii.

Preşedintele Georgiei Mihail Saakaşvili a declarat că situaţia din ţară este „sub control”, după o tentativă de puci. Saakaşvili a precizat că la bază militară Muhrovani, din apropiere de capitala Tbilisi, a avut loc o revoltă şi a calificat incidentul drept „serios, dar izolat”. Într-o cuvîntate televizată, Saakaşvili a cerut totodată „vecinului de la nord”, adică Rusiei, să se abţină de la provocări.

În replică, Moscova a numit „rodul unei minţi bolnave” insinuarea că ar avea vreun amestec în cele întâmplate la baza militară georgiană.

Iar opoziţia politică georgiană, care este angajată într-un lung protest antiprezidenţial, a spus că Mihail Saakaşvili a inventat totul.

Alianţa Nord-Atlantică regretă decizia Rusiei de a nu participa la o întâlnire ministerială cu NATO, programată pentru luna aceasta. Printr-un purtător de cuvânt, secretarul-general NATO Jaap de Hoop Scheffer şi-a exprimat speranţa că întâlnirea va avea totuşi loc la o dată ulterioară.

La întrunirea anulată unilateral de ruşi urma să participe ministrul de externe rus Serghei Lavrov. Ar fi fost prima întâlnire la asemenea nivel de la conflictul ruso-georgian din august, anul trecut, care a provocat un îngheţ în relaţiile Rusiei cu NATO.

În ultimele săptămâni, aceste relaţii s-au tensionat din nou din cauza unui scandal de spionaj şi a unui exerciţiu NATO organizat în Georgia.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a informat că numărul îmbolnăvirilor de gripă porcină a ajuns la aproape 1500. Au fost înregistrate 30 de decese confirmate, toate, cu o singură excepţie, în Mexic.

Republica Moldova şi vecinii ei nu figurează pe lista celor 21 de ţări unde a fost semnalată gripa porcină.

Uniunea Europeană a anunţat că dublează un fond de salvare pentru ţările membre afectate de criza economică.
Fondul ar urma să ajungă acum la 50 de miliarde de euro.

Ungaria şi Lituania au primit deja aproape zece miliarde de euro, împreună. România a cerut şi ea 5 miliarde de euro, care este parte a unui pachet de ajutoare la care participă Fondul Monetar Internaţional şi Banca Europeană pentru Reconstrucţia şi Dezvoltare.

Criza economică afectează finanţele multor ţări din Uniunea Europeană, care se văd confruntate cu creşterea deficitelor bugetare şi creşterea datoriei publice.

Un fundaş polonez al echipei de fotbal Steaua Bucureşti a fost internat în spital cu o rană la cap după ce persoane necunoscute au atacat cu pietre autobuzul echipei. Un purtător de cuvânt al clubului, el însuşi rănit uşor, a spus că una din pietre a spart geamul autobuzului şi l-a lovit în cap pe Pawel Golanski.

În momentul atacului fotbaliştii Stelei se aflau la ieşirea din Bucureşti în drum spre Buzău, unde urmau să joace un meci de campionat cu echipa locală Gloria.