Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate rezoluţia privind situatia din Republica Moldova. În rezoluţie sunt condamnate actele de vandalism din 7 aprilie,dar si tendinţa autorităţilor de a califica drepte „acte criminale” toate formele de protest. Parlamentul cere crearea unei comisii independente de ancheta, cu participarea Uniunii Europene si a Consiliului Europei.

Un avion militar pakistanez a atacat poziţii ale talibanilor în defileul Swat, o regiune în nord-vestul ţării. Atacul a avut loc la o zi după cele mai violente lupte purtate în defileu de la acordul de pace între autorităţi şi militanţii talibani semnat în februarie.

În perioada armistiţiului, mii de oameni au părăsit regiunea, în timp ce organizaţiile internaţionale avertizau asupra intensificării unei crize umanitare. Miercuri, preşedintele pakistanez Asif Ali Zardari i-a dat asigurări preşedintelui american Barack Obama la Washington că Islamabadul va continua să-i combată pe talibani şi aliaţii acestora din reţeua teroristă Al-Qaida.

Mai mulţi afgani au protestat în faţa clădirilor oficiale din provincia Farah în legătură cu moartea a aproximativ 100 de oameni, majoritatea civili, în urma unor bombardamente ale forţelor americane. Poliţia a tras focuri de avertisment pentru a dispersa mulţimea, care arunca cu pietre. Au fost înregistraţi patru răniţi.

Protestele au loc în timp ce autorităţile militare americane şi cele afgane anchetează incidentul de la începutul săptămânii.

Autorităţile din Georgia au eliberat trei activişti ai opoziţiei a căror reţinere a provocat ciocniri violente noaptea trecută între poliţie şi protestatarii care cer de mai multe săptămâni demisia preşedintelui Mihail Saakaşvili. Cei trei fuseseră reţinuţi pe 5 mai în legătură cu un presupus atac împotriva unui jurnalist.

Procurorul general a anunţat că activiştii opoziţiei au fost eliberaţi la solicitarea Patriarhului bisericii ortodoxe georgiene, Ilia II care a considerat că acest lucru poate ajuta la aplanarea tensiunilor.

Aproximativ 30 de oameni au fost răniţi în ciocnirile de miercuri noaptea, când poliţiştii au folosit bastoanele pentru a respinge protestatarii despre care autorităţile spun că încercau să ia cu asalt o secţie de poliţie.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov este aşteptat în această seară la Casa Albă, pentru o întrevedere cu preşedintele american Barack Obama, în pregătirea reuniunii la nivel înalt din iulie. Întâlnirea stă sub semnul unor noi tensiuni în relaţiile bilaterale, cauzate de manevrele NATO din Georgia (manevre organizate în cadrul Parteneriatului pentru pace din care Republica Moldova s-a retras).

Astăzi se împlineşte un an de la alegerea lui Dimitri Medvedev in funcţia de preşedinte al Rusiei. Kremlinul a precizat că nu este programata nici o ceremonie specială cu această ocazie. Invocînd aniversarea, Amnesty International i-a ceut lui Medvedev să întărească domnia legii şi să garanteze respectarea drepturilor omului.

Liderul Aliantei „Moldova Noastra”, Serafim Urecheanu, a declarat că partidul său va accepta dialogul cu partidul comuniştilor, numai după ce acesta îndeplineşte câteva precondiţii, fiind monitorizat de Uniunea Europeana.

Condiţiile, enunţate de Urecheanu într-o conferinţă de presă, sunt : eliberarea neconditionata a persoanelor arestate în urma protestelor din 7 aprilie, retragerea acuzatiilor că partidele de opozitie ar fi participat la o lovitura de stat, asigurarea accesului opozitiei la televiziunea si radioul public si crearea unei comisii parlamentare de ancheta pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie, cu participarea opozitiei, presei, societatii civile si reprezentantilor UE si Consiliului Europei.

Alianţa nord-atlantică şi o serie de ţări participante în Parteneriatul pentru pace au început miercuri, cum era programat, manevrele militare în Georgia – manevre criticate aspru de Moscova drept semnul unei “diplomaţii de forţă”.

Pe de altă parte, tot Moscova a salutat decizia mai multor ţări, participante în parteneriat, de a se retrage din aceste manevre. Printre acestea se numără şi republica Moldova.

La Praga va avea loc astăzi un summit consacrat unui nou plan de strângere a legăturilor Uniunii Europene cu vecinii ei de la răsărit, inclusiv cu Republica Moldova.

Aşa-numitul “Parteneriat estic” cuprinde promisiuni de asistenţă financiară sporită şi alte tipuri de ajutoare. El nu prevede însă renunţarea la vize pentru moldoveni şi alte popoare din est şi cu atât mai puţin primirea ţărilor vizate în Uniune.

Moldova ar urma să fie reprezentată la summit de ministrul de externe demisionar Andrei Stratan. Celelalte ţări cuprinse în “Parteneriat”sunt Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina.

Preşedintele Barack Obama a declarat că Statele Unite, Afganistanul şi Pakistanul sunt gata să facă “front comun” împotriva reţelei Al Qaeda. Obama a făcut această remarcă în faţa preşedinţilor din Afganistan şi Pakistan, pe car i-a primit ieri la Casa Albă.

Preşedintele Obama a spus că reţeaua Al Qaeda compromite viitorul locuitorilor din Afganistan şi Pakistan, şi că Statele Unite au interesul ca ea să dispară.

Cel puţin 30 de persoane au fost rănite ieri la Tbilisi în ciocnirile dintre suporterii opoziţiei şi forţele de ordine. Poliţiştii au folosit bastoane împotriva unor demonstranţi despre care spun că ar fi luat cu asalt o secţie de poliţie. Ministrul adjunct de interne Eka Zguladze a spus că printre răniţi se află 22 de demonstranţi, şase poliţişti şi un ziarist.
Opoziţia georgiană protestează cam de o lună de zile, cerînd demisia preşedintelui ţării, Mihail Saakaşvili.

La Moscova a încetat din viaţă la vârsta de 85 de ani generalul Valentin Varennikov. El s-a făcut cunoscut mai întâi în al doilea război mondial, după care a condus operaţiunile militare sovietice din Afganistan.

Varennikov s-a implicat şi în rebeliunea împotriva ultimului lider sovietic Mihail Gorbaciov. Ultima lui funcţie a fost de deputat comunist.
Cauza decesului nu a fost făcută publică.

Guvernul de la Madrid a anunţat că Spania a primit anul acesta 40.000 de cereri de redobândire a cetăţeniei, de la urmaşii celor care au fost alungaţi din ţară de războiul civil din anii 30 ai secolului trecut.

Autorităţile spaniole spun că în total ar putea redobândi cetăţenia o jumătate de milion de persoane, care locuiesc în prezent mai ales în America Latină.

Zeci de jurnalişti au pichetat sediul guvernului, timp de aprope o oră, pentru a protesta împotriva regreselor înregistrate in Republica Moldova în domeniul garantării libertăţii presei. Manifestatia a fost organizată de o serie de asociaţii ale presei independente.

Forma cea mai frecvent utilizată pentru îngrădirea libertăţii este îngreunarea accesului la informaţie, au subliniat protestatarii, atât pentru profesionişti cât şi pentru public. Manifestaţii similare vor fi organizate mâine la Bălţi.

Ministrul ceh de Externe, Karel Schwarzenberg a declarat cu o zi înainte de lansarea Parteneriatului Estic la Praga că succesul acestei inţiative a Uniunii Europene pentru strângerea legăturilor cu şase foste republici sovietice depinde în mare măsură de societatea civilă din ţările vizate.

Schwarzenberg a spus că întregul experiment al Parteneriatului Estic va fi lipsit de conţinut dacă rămâne doar un accord între guvernele care se schimbă mereu. Dacă dorim să creăm un parteneriat real, cooperarea voastră este lucrul cel mai important, le-a spus oficialul preşdinţiei cehe a Uniunii Europene participanţilor la un forum al societăţii civile. La forum au luat parte câteva zeci de lideri ai Organizaţiilor neguvernamentale din Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaijian.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat din nou ca Parteneriatul estic va crea o noua linie de demarcaţie, în Europa. La o conferinţă de presă, la Moscova, susţinută cu ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski, Lavrov a mai susţinut că unele persoane “vor ca ţările din parteneriatul estic să aleagă între Rusia şi Uniunea Europeană”.

Polonia este coautoarea Parteneriatului, alături de Suedia. Documentul Parteneriatului estic va fi semnat joi, la Praga. Republica Moldova va fi reprezentată de ministrul de extreme Andrei Stratan.

La Strasbourg, comisia pentru politica externa a Parlamentului European organizează o audiere specială pe tema situaţiei politice din Moldova, la care sunt invitaţi să participe reprezentanţii celor 4 partide parlamentare: Grigore Petrenco din partea partidului comuniştilor, Mihai Ghimpu din partea partidului liberal, Iurie Leancă – liberal democraţi şi Veaceslav Untilă din partea Alianţei “Moldova Noastră”.

Liderul Aliantei „Moldova Noastra”, Serafim Urecheanu, a declarat că partidul său va accepta dialogul cu partidul comuniştilor, numai după ce acesta îndeplineşte câteva precondiţii, fiind monitorizat de Uniunea Europeana.

Condiţiile, enunţate de Urecheanu într-o conferinţă de presă, sunt : eliberarea neconditionata a persoanelor arestate în urma protestelor din 7 aprilie, retragerea acuzatiilor că partidele de opozitie ar fi participat la o lovitura de stat, asigurarea accesului opozitiei la televiziunea si radioul public si crearea unei comisii parlamentare de ancheta pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie, cu participarea opozitiei, presei, societatii civile si reprezentantilor UE si Consiliului Europei.

Cererile au fost prezentate si de cele doua partide liberale dar fără precizarea că ar fi precondiţii pentru un dialog cu comuniştii.

Alianţa nord-atlantică şi o serie de ţări participante în Parteneriatul pentru pace au început, cum era programat, manevrele militare în Georgia – manevre criticate aspru de Moscova drept semnul unei “diplomaţii de forţă”.

Pe de altă parte, tot Moscova a salutat decizia mai multor ţări, participante în parteneriat, de a se retrage din aceste manevre. Printre acestea se numără şi republica Moldova.

Senatul ceh a aprobat Tratatul de la Lisabona, document gândit să înlocuiască constitutia europeană şi să permită reformarea structurilor Uniunii Europene. Rămâne ca preşedintele ţării, cunoscut pentru poziţia sa extreme de euroşceptică, să parafeze documentul.

Vaclav Klaus a anunţat deja că va amâna pe cât se poate ratificarea. Cehia deţine în acest moment preşedinţia prin rotaţie a UE.

Crucea Roşie a anunţat că zeci de civili au fost ucişi la începutul săptămâni în vestul Afganistanului, în cursul unor raiduri aeriene, conduse de aviaţia americană. Guvernatorul regiunii precizează că este vorba de peste 100 de civili, între care femei şi copii.

Un fost diplomat georgian a fost arestat, sub acuzaţia de spionaj în favoarea Rusiei. Fostul director adjunct al departamentului NATO din cadrul Ministerului de externe georgian, Vahtang Maisaia a fost acuzat de preşedintele Saakaşvili că ar fi adus prejudicii grave ţării, în cursul conflictului de anul trecut cu Rusia.

Fondul Monetar International apreciază că economile asiatice se vor contracta anul acesta pentru a se redresa, încet, anul viitor.

La Bucureşti, guvernul Boc a anuntat că România a primit un împrumut de aproximativ 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondiala şi Uniunea europeană.

Comunitatea Statelor Independente a anunţat marţi că în primul trimestru al anului curent cele mai mari scăderi ale producţiei industriale în ţările membre au fost în Ucraina şi Moldova.

Potrivit comitetului interstatal de statistică al CSI, citat de agenţia Itar Tass, declinul producţiei a fost de aproape 32 la sută în Ucraina, şi de peste 24 la sută în Moldova. În medie, producţia industrială în ţările CSI a scăzut în primele trei luni ale anului cu 15 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Agenţia rusă de ştiri Interfax relatează că ministerul de externe al Rusiei a lăudat Republica Moldova şi alte trei ţări pentru că s-au retras de la un exerciţiu militar care începe astăzi în Georgia cu participarea alianţei nord-atlantice.

Purtătorul de cuvânt al externelor ruse Igor Lyakin Frolov a spus marți că Moldova, Serbia, Armenia şi Kazahstanul au arătat că înţeleg îngrijorările Rusiei.
Moscova spune că exerciţiul îl ajută pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili să-şi refacă armata devastată de conflictul din august cu trupele ruse.
NATO susţine că manevrele nu au nici un fel de intenţie ostilă faţă de Moscova.

AP relatează că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat marți că a început să trimită medicamente împotriva gripei porcine unui grup de 72 de ţări mai sărace, inclusiv Republicii Moldova.
Pe listă se mai află ţări ca Afganistanul, Angola, Bhutanul, Bolivia, Haiti, Mexic, Zimbabwe şi altele.

Medicamentul, numit „Tamiflu”, a fost donat de firma producătoare Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în anii 2005 şi 2006.
Săptămâna trecută, autorităţile moldovene au spus că au suficiente medicamente pentru a proteja populaţia de o eventuală epidemie.
OMS a anunţat marți că numărul îmbolnăvirilor la scara planetei a ajuns aproape de 1.500. În Republica Moldova şi în ţările vecine nu au fost semnalate îmbolnăviri.