Guvernul a promis că-l va ajuta pe omul de afaceri Anatol Stati într-o dispută cu autorităţile din Kazahstan, despre care şeful ASCOM spune că a fost provocată de fostul preşedinte Vladimir Voronin. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, Anatol Stati s-a întâlnit astăzi cu premierul Vlad Filat, care l-a asigurat de sprijinul executivului.

Stati susţine că în urma unei scrisori trimise la Astana în 2008 de Vladimir Voronin, autorităţile kazahe au interzis firmei ASCOM să extragă zăcăminte naturale. Stati se judecă acum cu statul kazah la un tribunal internaţional, iar în Moldova l-a dat în judecată pe Vladimir Voronin.

Vicepremierul responsabil cu reintegrarea ţării, Victor Osipov a criticat reacţia transnistrenilor la recentul verdict al Curţii Internaţionale de Justiţie privind independenţa kosovarilor. Săptămâna trecută, Tiraspolul a salutat decizia instanţei internaţionale potrivit căreia kosovarii nu au încălcat legea când şi-au declarat independenţa de Serbia, în 2008. În reacţia transnistrenilor se mai cerea Naţiunilor Unite să procedeze la fel şi în privinţa lor.

Astăzi la Chişinău, la o conferinţă de presă, vicepremierul Osipov a spus însă că ONU nu recunoaşte state, ci doar le acceptă ca membre odată ce au fost recunoscute de un număr suficiente de alte ţări. Osipov a spus că apelul Tiraspolului este în aceste condiţii „nerezonabil”.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a spus că trupele combatante din Irak îşi vor încheia misiunea la 31 august, „potrivit programului”. Adresîndu-se la Atlanta unei asociaţii a veteranilor de război, Obama a mai spus că în ultima vreme violenţele din Irak au scăzut în intensitate şi că deja sute de baze americane au fost transferate irakienilor, iar echipamentele militare sunt în curs de evacuare.

În campania sa electorală, Barack Obama a promis că va retrage toate efectivele militare americane din Irak cel mai târziu la sfârşitul anului 2011.
Astăzi, Obama a spus că la la sfârşitul lunii august, numărul militarilor aduşi acasă de când a devenit preşedinte va depăşi cifra de 90.000.

Secretarul-general ONU, Ban Ki-moon a anunţat crearea unui comitet de investigare a raidului armatei israeliene asupra flotilei umanitare pentru Gaza, în care au murit la 31 mai nouă militanţi pro-palestinieni de naţionalitate turcă. Comitetul de patru persoane va cuprinde un turc şi un israelian şi va fi condus de fostul premier al Noii Zeelande Geoffrey Palmer. Primul raport preliminar ar trebui dat publicităţii la mijlocul lunii septembrie.

Premierul israelian Beniamin Netaniahu a confirmat astăzi participarea ţării sale la investigaţia ONU.

Preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad l-a invitat pe preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, la o dezbatere televizată pe tema „problemelor globale”. Vorbind astăzi la Teheran, Ahmadinejad a spus că speră ca Obama să accepte invitaţia, şi că discuţia ar putea avea loc săptămâna viitoare, la sediul din New York al Naţiunilor Unite, în prezenţa presei.

Tot astăzi, liderul iranian l-a criticat pe preşedintele Obama pentru că ar fi ratat ceea ce Ahmadinejad a numit „ocazii istorice” de a relansa relaţiile dintre Washington şi Teheran.

Cele două ţări nu mai au relaţii diplomatice de peste 30 de ani. Ahmadinejad a lansat o invitaţie la dezbateri publice şi fostului preşedinte american George Bush, dar a fost refuzat.

Deocamdată nu există o reacţie a administraţiei Obama la noua invitaţie.

Sanitarul-şef al Rusiei, Ghenadi Onişcenko a criticat din nou guvernul moldovean pentru calitatea vinurilor exportate, dar a negat că ar exista vreun embargou. „Nu este nici un embargou total. Vinurile moldoveneşti continuă să vină (în Rusia)”, a spus Onişcenko, citat de agenţia Interfax.

Şeful „Rospotrebnadzor” s-a declarat însă total nemulţumit de felul cum abordează guvernul moldovean problema calităţii vinurilor şi a spus că pe viitor serviciul sanitar rusesc va discuta direct cu producătorii moldoveni, nu cu guvernul.

Vinerea trecută, Onişcenko a primit de la ambasadorul moldovean la Moscova un plan de acţiuni pentru redresarea situaţiei vinurilor, dar a spus apoi că „documentul nu cuprindea nici o idee productivă”.

Ziarul românesc „Cotidianul” scrie că anul acesta autorităţile de la Bucureşti au soluţionat peste 17.000 de cereri de obţinere a cetăţeniei române, dintre care marea majoritate au fost depuse de moldoveni. Numărul total de cereri depuse anul acesta este de peste 41.000. Potrivit aceleiaşi surse, în 2009 au obţinut cetăţenia română peste 25.000 de străini.

„Cotidianul” scrie că Autoritatea Română pentru Cetăţenie nu ţine statistici exacte despre ţara de origine a solicitanţilor de cetăţenie, dar angajaţii Autorităţii admit că imensa majoritate sunt cetăţenii Republicii Moldova.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a acordat distincţii aşa-numitului „grup Ilaşcu” şi unui fost consilier prezidenţial. Potrivit unui comunicat de presă de la preşedinţie, a fost conferit „Ordinul Republicii” lui Ilie Ilaşcu, Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco, Tudor Popa şi Ştefan Urâtu.

Urâtu a fost consilier politic al preşedintelui interimar vreme de câteva luni, după care a renunţat la post pentru a deveni deputat.

În decretul prezidenţial se spune că membrii grupului Ilaşcu şi Ştefan Urâtu au fost răsplătiţi cu „Ordinul Republicii” pentru „contribuţia la Mişcarea de Eliberare Naţională”.

Într-un interviu acordat radioului public din România, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a îndemnat investitorii occidentali aflaţi deja pe piaţa românească, dar şi firmele româneşti, să-şi extindă afacerile în Republica Moldova. Ghimpu a spus că în privinţa climatului de investiţii Moldova are un avantaj comparativ cu ţările din UE, anume că nu este îngrădită de rigorile legislative şi economice comunitare.

În acelaşi interviu, Ghimpu a mai spus că aderarea României la Spaţiul Schengen, probabil peste o jumătate de an, nu va fi în detrimentul Republicii Moldova, ci o va încuraja prin puterea exemplului să se integreze la rândul ei în UE.

Cel puţin 34 de oameni au murit în incendiile provocate de vremea toridă în Rusia. Centrul de criză de pe lângă guvern a spus că de duminică până azi au izbucnit 500 de incendii noi. Este cel mai intens val de căldură din Rusia de când au început să fie măsurate temperaturile în urmă cu 130 de ani. Preşedintele Dmitrii Medvedev a declarat stare de urgenţă în şapte regiuni afectate.

Capul Bisericii Ortodoxe, Patriarhul Kirill, i-a îndemnat pe ruşi să se „purifice” şi să se roage pentru sfârşitul arşiţei. Patriarhul Kirill a spus că seceta va lua sfârşit, dar credinţa în Dumnezeu trebuie să rămână şi a cerut ruşilor să se schimbe şi să nu cadă pradă „ispitelor” aduse de era informaţiei.

Spravieţuitorii inundaţiilor din Pakistan, cele mai grave din ultimele decenii, se plâng că guvernul nu face nimic să-i ajute. Refugiaţii înghesuiţi cu miile într-o tabără de corturi la Peshawar au spus reporterilor că nu au primit nici măcar îmbrăcăminte şi mâncare pentru copii.

Inundaţiile din Pakistan au făcut cel puţin 1.100 de morţi şi au afectat 2,5 milioane de persoane, dar oficialii locali spun că bilanţul final va fi mult mai grav.

Secretarul-general ONU Ban Ki-moon a promis ajutoare de 10 milioane de dolari. Statele Unite au promis ajutoare materiale de urgenţă şi 10 milioane de dolari ca prim-ajutor pentru Pakistan.

Un oficial polonez de rang înalt a spus că Rusia ar tergiversa transmiterea de informaţii privind tragedia aviatică de la Smolensk, în care a murit la 10 aprilie preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski. Conducătorul anchetei poloneze, Edmund Klich este citat de ziarul „Gazeta Wyborcza” cu afirmaţia că ruşii „nu vor să dea (polonezilor) anumite materiale” folosite în propria lor anchetă asupra catastrofei.

Ziarul polonez spune că ar fi vorba de materiale privind rolul jucat de controlorii de trafic ruşi şi de echipamentul aeroportului de la Smolensk în accidentul soldat cu moartea a 96 de persoane.

Liderul partidului de opoziţie „Yabloko” din Rusia, Serghei Mitrohin a fost arestat astăzi împreună cu alţi participanţi la o demonstraţie pentru salvarea pădurii Khimki, din apropierea Moscovei. Împreună cu Mitrohin au fost arestaţi în jur de 50 de activişti.

Săptămâna trecută, o demonstraţie similară a fost presărată cu incidente violente, în care sute de tineri au spart geamurile unor clădiri administrative şi au aruncat fumigene.

Pădurea se află pe traseul proiectatei autostrăzi Moscova-St. Petersburg.

Rachete cu rază scurtă de acţiune, numite şi „katyuşe” au lovit astăzi staţiunile israeliene şi iordaniene Eilat şi Aqaba, de la Marea Roşie. În oraşul iordanian o rachetă căzută în vecinătatea unui hotel de lux a ucis un şofer de taxi şi a rănit alte trei persoane. În staţiunea israeliană Eilat o rachetă a explodat în afara oraşului, iar două au căzut în mare. Nu s-au înregistrat victime.

Guvernul iordanian a spus că a fost vorba de un atac terorist şi că rachetele veneau din peninsula egipteană Sinai. Dar autorităţile egiptene au pus sub semnul întrebării informaţia, spunînd că nu au găsit nici un lansator de rachete în zona indicată de iordanieni.

În Rusia, numărul victimelor incendiilor din centrul şi estul îndepărtat al ţării, se ridică acum la 34. Ministerul pentru situaţii de urgenţă informează că este 500 de incendii noi au izbucnit în cursul nopţii dar susţine că pompierii si armata au situaţia sub control. În acest moment, în Rusia se înregistrează cele mai ridicate temperaturii din ultimii 130 de ani, de când s-au consemnat primele date legate de starea vremii.
Guvernatorii regiunilor afectate se întâlnesc astăzi cu premierul Vladimir Putin în timp ce duminică, patriarhul Kyril i-a îndemnat pe credincioşi să se roage pentru ploaie.

Ambasadorul britanic la Islamabad a fost chemat la ministerul de externe pakistanez după ce premierul David Cameron a avertizat Pakistanul să evite relaţii „care promovează exportul de terorism”.
Preşedintele Pakistanului începe astăzi un turneu europeană de o săptămână. Prima etapă este în Franţa, unde se va întâlni cu preşedintele Sarkozy, după care este aşteptat la Londra.

Ministrul apărării din Afganistan a încercat astăzi să minimalizeze impactul documentelor despre evoluţia războiului, postate pe internet de site-ul WikiLeaks. Guvernul de la Kabul, a precizat el, este conştient de sprijinul de care se bucură miliţiile Taliban în ţară. Acelaşi lucru l-a făcut duminică şi comandantul statelor majore reunite ale Statelor Unite, amiralul Mike Mullen care a declarat că documentele aduc foarte puţin informaţii noi. Dar, a precizat el, ele pot reprezenta o potenţială ameninţare la adresa securităţii. WikiLeaks a publicat peste 90 de mii de documente, în mare parte secrete, despre evoluţia campaniei din Afganistan, în ultimii 5 ani.

O pagina neoficială de internet, apropiată forţelor rebele din Cecenia, a anunţat că liderul insurgenţilor Doku Umarov se retrage şi că l-a numic ca succesor pe Aslambek Vadalov. În Statele Unite, Umarov este pus pe lista teroriştilor. În ultimele luni, el şi-a asumat responsabilitatea pentru o serie de atacuri, inclusiv cel din metroul moscovit, de pe 29 martie. Cel puţin 40 de persoane au murit si alte 100 au fost rănite.

Un iordanian a fost ucis şi mai multe persoane rănite de o rachetă trasă de pe teritoriul Egiptului, pe o şosea din portul Aqaba. Ministerul de interne iordanian precizează că racheta a fost trasă din deşertul Sinai, de pe un camion pe care erau instalate mai multe lansatoare. Cinci rachete, lansate din același loc, au căzut şi in portul Eilat de la Marea Roşie, învecinat cu portul iordanian. Un oficial egiptean a respins ideea că rachetele au fost trase din Sinai, deşi se bănuieşte că în deşert sunt active miliţii islamiste.

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat a declarat ieri că partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană vor avea candidaţi separaţi la funcţia de preşedinte al ţării. Domnul Filat a precizat că acest lucru nu înseamnă că există o ruptură la nivelul Alianţei, dar că cele 4 partide ce o compun – Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră – au „opţiuni si viziuni diferite”. Vlad Filat a făcut aceasta declaraţie la Străşeni.

Potrivit agenţiei ruse de ştiri Interfax, Rusia ar fi cerut Kazahstanului si Belarusului, parteneri în uniunea vamală, să ia măsuri necesare pentru a interzice ca vinurile şi apele minerale din Moldova şi Georgia să intre în Federaţia Rusă. Potrivit sursei citate, Ghenadi Onişcenko, sanitarul şef al Rusiei, ar fi declarat că în baza uniunii vamale între cele 3 ţări, Rusia ar avea dreptul să ceară partenerilor săi, să apere piaţa rusă de aceste produse.
Potrivit însă unor surse apropiate negocierilor dintre partea moldoveana cu cea rusă în problema vinurilor, la recente negocieri de la Moscova s-ar fi convenit ca toate chestiunile legate de calitatea vinurilor moldoveneşti să fie clarificate la nivel de experţi, ambasadorul Moldovei prezentînd un plan care a rămas să fie studiat de partea rusă.

Premierul Rusiei, Vladimir Putin a convocat pentru astazi o reuniune de urgenţă cu guvernatorii regiunilor afectate de incendiile din ultimele zile. Rusia înregistrează cele mai înalte temperature din ultimii 100 de ani: canicula şi seceta au făcut cel puţin 28 de victime, iar Ministerul Situaţiilor de Urgenţă a anunţat că cel putin 100 de mii de hectare de pădure au ars, ca urmare a căldurii.
Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill a cerut credincioşilor să se roage pentru venirea ploii. Peste 5000 de oameni au fost evacuaţi şi în jur de 2000 au rămas fără locuinte. Armata a intervenit pentru oprirea incendiilor şi ajutarea sinistraţilor.

Inundaţiile din nord-vestul Pakistanului au făcut cel puţin 1100 de victime, potrivit cifrelor oficiale, dar sunt zone întregi în care nu se poate intra din cauza apelor. Mii de oameni au rămas izolaţi, urmare a podurilor luate de ape şi, potrivit autorităţilor, sute de sate sunt inundate iar recoltele sunt compromise. Sunt cele mai mari inundaţii din istoria Pakistanului. Secretarul de stat american, doamna Hillary Clinton a anunţat că Statele Unite trimis ajutoare de 10 milioane de dolari si echipamente de salvare.
Ambasada americana de la Islamabad este implicată în împărţirea ajutoarelor umanitare şi a echipamentelor de salvare. Ajutoarele si hrana sunt paraşutate din elicoptere. Potrivit cifrelor oficiale peste1 milion şi jumătate de oameni sunt afectaţi de aceste inundaţii.

Potrivit unui site internet considerat a fi al militanţilor ceceni, Doku Umarov ar fi renunţat la poziţia sa de lider, numindu-l ca succesor pe Aslambek Vadalov. Potrivit sursei citate, Umarov s-a retras din motive de sănătate, dar va continua sa lupte şi să susţină noua conducere a militanţilor ceceni. Statele Unite l-au trecut recent pe Umarov pe lista teroriştilor. El şi-a asumat responsabilitatea pentru atacul cu bombă din metroul Moscovei din 29 martie, soldat cu moartea a 40 de oameni si rănirea altor 100.

Ministrul american al apărarii, Robert Gates a declarat într-un interviu cu televiziunea americană ABC că Statele Unite nu vor părăsi Afganistanul în iulie 2011. Robert Gates a vorbit despre a retragere „limitată a trupelor americane” şi despre faptul că reducerea în numărul militarilor americani se va face numai în funcţie de succesul operaţiunilor pe de teren.