Fostul preşedinte al Poloniei, Lech Walesa a pierdut astăzi un proces împotriva jurnalistului care l-a acuzat că în timpul erei comuniste ar fi fost informatorul Serviciilor Secrete. Un tribunal din Gdansk a decis că jurnalistul Krzysztof Wyszkowski, și el fost membru al Solidarității, şi-a exercitat dreptul la libera exprimare atunci când a făcut comentariile, calificate drept defăimătoare de Walesa. Verdictul subliniază, în același timp, că tribunalul nu se pronunță asupra fondului disputei dintre cei doi.

Decizia tribunalului a fost dată în ziua când se împlinesc 30 de ani de la acordurile de la Gdansk care au dat naştere sindicatului Solidaritatea – primul sindicat independent din blocul comunist. Solidaritatea este considerată un factor cheie care a condus la căderea comunismului în Europa de est. Dar fondatorul şi liderul mişcării din acei ani, Lech Walesa a refuzat să participe la unele ceremonii aniversare.

Walesa a declarat pentru Associated Press că Polonia trebuie să continue reformele în politică, economie şi justiţie, în caz contrar riscă niciodată să nu ajungă la nivelul statelor din vest. La Gdansk are loc un concert pentru a marca 30 de ani de la acordurile de la înfiinţarea Solidarităţii.

Cel puţin 10 activişti pentru drepturile omului au fost reţinuţi astăzi în timpul protestelor neautorizate organizate la Moscova, Sankt Petersburg şi alte oraşe. Printre cei reţinuţi se numără şi fostul vicepremier, Boris Nemţov.
Patru parlamentari europeni care au fost prezenţi la proteste au criticat poliţia pentru că i-au arestat pe organizatori. Opoziţia şi apărători ai drepturilor omului organizează proteste în fiecare lună care se încheie cu data de 31, pentru a atrage atenţia că dreptul la libera întrunire este garantat de articolul 31 al Constituţiei ruse.

Germania marchează 20 de ani de la semnarea tratatului de reunificare a Germaniei de Est cu fost-comunista Germanie de Vest. Cancelara germană Angela Merkel şi ministrul de Interne Thomas de Maiziere au dezvelit o placă comemorativă, consemnând 20 de ani de la semnarea tratatului.

Pe 31 august 1990, Republica Federală Germană (de Vest) şi Republica Democratică Germană (de Est) după numai două luni de negocieri au semnat Tratatul de reunificare.

Serviciul sanitar rus anunţă că de la începutul anului a verificat aproape 4 mii de loturi de vin şi coniac produs în Republica Moldova, adică peste 47 de milioane de litri. Potrivit rezultatelor de laborator, 114 loturi din cele 4 mii nu au corespuns normelor de calitate. Rospotrebnadzor anunţă că este nemulţumit de calitatea vinului produs de companiile Ungheni-Vin, Cricova, Lion Gri, Imperial Vin, Vinăria-Bostavan şi Standard Moldovenesc.
De la începutul anului Rusia a înteţit controalele de calitate asupra vinurilor moldoveneşti. În total, serviciul sanitar rus a verificat produsele alcoolice de la 35 de companii moldoveneşti.

Ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, crede că este o legătură între acuzaţiile de spionaj aduse diplomatului român Gabriel Grecu, la Moscova, şi susţinerea pe care România o acordă Republicii Moldova. „Rusia e preocupată de scutul antirachetă (american, la care participă şi Romnânia) este preocupată de orientarea proeuropeană şi, implicit, pro-românească a Alianţei pentru Integrarea Europeană, care guvernează la Chişinău” a declarat Teodor Baconschi, citat de agenţia de ştiri Agerpress. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a mai spus că se aşteaptă să fie reluate negocierile în formatul „5+2” privind diferendul transnsitrean şi a adăugat că Uniunea Europeană nu ar trebui să fie doar un observator în acest proces.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a oferit astăzi distincţii de stat unui grup de cetăţeni pentru „merite în dezvoltarea literaturii, activitate publicistică prodigioasă şi contribuţie la promovarea valorilor naţionale”.
Potrivit decretului, Mihai Ghimpu a oferit „Ordinul Republicii” mai multor directori de licee cu predare în limba română din stânga Nistrului.

Premierul irakian, Nuri al-Maliki a declarat astăzi că odată cu încheierea operaţiunilor trupelor combatante americane, Irakul şi-a obţinut independenţa. Într-un discurs televizat, al-Maliki s-a declarat sigur că forţele irakiene sunt capabile să preia responsabilităţile de menţinere a securităţii în zonă.

În această seară preşedintele Barak Obama urmează să ţină un discurs în care să anunţe încheierea oficială a operaţiunilor combatante în Irak. Obama s-a opus începerii războiului în Irak în 2003 şi a promis în timpul campaniei sale prezidenţiale că îi va pune capăt.

Trupele combatante s-au retras luna aceasta, iar aproximativ 50 de mii de militari americani au rămas în Irak, avînd ca misiune mai ales instruirea forţelor irakiene.

Vice-preşedintele Statelor Unite, Joe Biden se află la Bagdad pentru a participa la ceremonia de încheiere oficială a operaţiunilor trupelor combatante în Irak. Se presupune că Biden va face şi presiuni asupra politicienilor irakieni rivali pentru ca aceştia să treacă peste neînţelegeri şi să formeze un guvern de coaliţie.

Oficialități din Belars au anunţat astăzi că un grup de „agresori necunoscuţi” a aruncat două coctailuri Molotov în curtea Ambasadei Federaţiei Ruse de la Minsk. Guvernul a calificat incidentul drept un act de huliganism. Ministerul de Externe de la Moscova a cerut începerea unei anchete minuţioase.
În 2001 un necunoscut a aruncat o grenadă în curtea Ambasadei Federaţiei Ruse din Belorusia în ziua când preşedintele rus de atunci, Vladimir Putin, îşi programase o vizită la Minsk. Iar în 1997 un necunoscut a tras cu o pușcă mitralieră în clădirea ambasadei. Nimeni nu a fost rănit în timpul incidentului. Poliţia nu a stabilit identitatea atacatorului.

NATO anunţă că patru militari americani au fost ucişi astăzi într-un atac cu bombă în Afganistan. Atacul s-a produs la o zi după ce secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat că speră ca la următorul summit, statele membre NATO vor ajunge la o înţelegere privind predarea responsabilităţilor de menţinere a securităţii autorităţilor afgane.
De la începutul acestui în Afganistan au fost ucişi 484 de militari ai forţelor internaţionale, în comparaţie cu 521 de morţi în 2009.

Congresmanul american din partea Partidului Democrat, Rick Larsen, întors din Afganistan l-a criticat pe preşedintele Hamid Karzai pentru că nu combate efficient corupţia. Larsen a adăugat că preşedintele Karzai ar trebui să se asigure că Afganistanul nu va deveni o bază necontrolată de acţiune pentru reţeaua teroristă Al-Qaeda după retragerea trupelor americane.
Preşedintele american Barack Obama s-a angajat să retragă trupele din Afganistan până la sfârşitul anului 2011.

Liderii politici moldoveni au participat astăzi la depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi pe aleea clasicilor din Chişinău cu ocazia sărbătorii „Limba noastră cea română”, marcată azi pentru a 21-a oară.
La amiază, la Biblioteca Naţională a fost deschisă o nouă ediţie a Salonului Internaţional de Carte, în cursul după amiezii biblioteca municipală „B.P. Hasdeu” va găzdui lansarea unei lucrări bibliografice de Vlad Pohilă.
Pentru orele serii, în centrul Chişinăului este planificat un concert.
Pe 31 august 1989, Parlamentul Moldovei sovietice a adoptat o nouă legislaţie lingvistică care prevedea revenirea la grafia latină şi redenumea „limba moldovenească” ca limba română.

O comisiei a Parlamentului European a aprobat luni împrumutul nerambursabil de 90 de milioane de euro promis Moldovei de Uniunea Europeană. Raportul despre împrumut, prezentat Comisiei pentru Comerţ Internaţional de europarlamentarul român Iuliu Winkler, din grupul PPE/UDMR, urmează a fi supus votului în plenul Parlamentului European pe 7 septembrie.
Moldova urmează să primească banii în patru tranşe, două în acest an şi două anul viitor, care se vor adăuga sprijinului financiar acordat deja de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.
Agerpres relatează că europarlamentarii au cerut Comisiei Europene să informeze Parlamentul asupra modului în care vor fi gestionate fondurile pentru Moldova.

Activişti ai opoziţiei şi apărători ai drepturilor omului în Rusia planifică să participe la noi demonstraţii neautorizate astăzi la Moscova, St. Petersburg şi alte oraşe. Ei încearcă să organizeze asemenea proteste în fiecare lună care se încheie cu data de 31, pentru a atrage atenţia asupra dreptului la libertatea întrunirilor garantat de articolul 31 al constituţiei ruse.
Autorităţile ruse, care resping cu regularitate eliberarea autorizaţiilor, au instalat luna aceasta un gard în jurul Pieţei de Triumf de la Moscova unde aveau loc tradiţional aceste demonstraţii. Premierul rus, Vladimir Putin, într-un interviu cu ziarul Kommersant, i-a avertizat luni pe cei care nu obţin autorizaţie de la autorităţile locale că poliţia va folosi forţa şi că vor „primi lovituri cu bâta în cap”.

Presa de stat din Sudan relatează că trei piloţi de elicopter ruşi, răpiţi în regiunea Darfur cu două zile în urmă, au fost eliberaţi. Cei trei lucrau pentru compania sudaneză Badr Airlines, dar erau angajaţi de misiunea de menţinere a păcii trimisă în Sudan de ONU şi Uniunea Africană. Detaliile eliberării nu sînt cunoscute.
Peste 20 de străini au fost răpiţi în Sudan după ce Curtea penală Internaţională a emis în 2009 mandat de arestare pe numele preşedintelui sudanez Omar Hassan al-Bashir acuzat de crime de război şi crime împotriva umanităţii în conflictul din Darfur.
Luni, o cetăţeancă a Statelor Unite care lucra pentru o organizaţie caritabilă americană în Darfur a fost eliberată după peste 100 de zile în captivitate.

Autorităţile din Mexic au anunţat capturarea presupusului şef al unui cartel de droguri, cel de-al treia dintre recentele succese ale forţelor de ordine în campania contra traficanţilor. Autorităţile mexicane spun că Edgar Valdez Villarreal născut în Statele Unite şi poreclit „Barbie” a fost capturat luni într-o regiune din apropierea capitalei Mexico City. Valdez este considerat şeful unui clan care luptă pentru controlul asupra cartelului Beltran Leyva al cărui lider a fost ucis în decembrie într-un schimb de focuri cu militarii mexicani.
Autorităţile americane au oferit o recompensă de 2 milioane de dolari pentru cei care ajută la capturarea lui Valdez.

Administraţia Obama a extins luni sancţiunile impuse de Statele Unite împotriva Coreei de Nord, prin îngheţarea activelor deţinute de persoane, companii şi organizaţii care ar sprijini programul nuclear al Fenianului. La anunţarea noilor sancţiuni, ministerul Finanţelor a spus că preşedintele Barack Obama a autorizat acţiuni împotriva a patru nord coreeni, trei companii din Corea de Nord şi cinci organizaţii guvernamentale nord-coreene.
Două dintre persoanele vizate au avut legături cu Biroul General pentru Energia Atomică al Coreei de Nord.

La Paris, ministrul imigrației, Eric Besson a anunțat noi măsuri de lărgire a posibilității de expulzare a romilor. Guvernul francez pregătește un proiect de amendare a legii actuale, ce va permite expulzările de străini în caz de „amenințare la ordinea publică prin acte repetate de furt sau cerșit agresiv”.
Citat de agențiile de presă internaționale, Eric Besson a evocat noi măsuri pentru a se „lupta mai eficace împotriva filierelor de imigrație clandestină și a circulației continue a ființelor umane provenind din România și Bulgaria” și a anunțat că două amendamente în cadrul proiectului de lege vizind imigrația vor fi supuse votului în Adunarea Națională la 27 septembrie.

Pînă acum, autoritățile franceze au expulzat 979 de romi de origine română și bulgară aflați în situație ilegală, între care 151 „prin constrîngere” și 828 repatriați „voluntar”.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu l-a decorat cu Ordinul Republicii pe controversatul poet de la Bucureşti, Adrian Păunescu, a cărui raliere la propaganda regimului Ceaușescu a fost condamnată în Raportul Final al Comisiei Prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România.
Intrebat de un reporter al Europei Libere cum privește gesturile președintelui Ghimpu în direcția condamnării comunismului și în Moldova, Adrian Păunescu a răspuns: „Nu ştiu dacă trebuie condamnat, nu ştiu dacă trebuie pus în cătuşe. Poziţia preşedintelui Ghimpu însă mie îmi inspiră respect...”, spunînd, între altele, „eu nu am fost membru al Partidului Comunist Român din obligaţie.” România a condamnat oficial comunismul în 2006.

Preşedintele raionului Hânceşti, Anatol Chetraru a declarat Europei Libere că toate cele 716 familii sinistrate din satele de pe malul Prutului vor intra în locuinţe noi până în luna decembrie. „Primele 10 case, după cum avem asigurări, vor fi date în folosinţă la 2 noiembrie. Până în decembrie, cred că toţi sinistraţii vor avea acoperiş deasupra capului”.
Preşedintele raionului Hânceşti a mai spus că, în urma evaluării pagubelor, familie cu familie, guvernul şi autorităţile locale vor cumpăra locuinţe celor care nu acceptă case noi şi care au avut cel mai mult de pierdut de pe urma inundaţiilor.

Şeful serviciilor de securitate de la Tiraspol, Vladimir Antiufeev a declarat că Rusia va putea să-şi creeze „fără mari probleme” o nouă bază în regiunea separatistă transnistreană, dacă îi recunoaşte independenţa.
„Rusia este o ţară puternică şi ea trebuie să-şi protejeze hotarele, chiar şi la o distanţă de mii de kilometri. Uitaţi-vă la Statele Unite”, a declarat Antiufeev revistei „Ogonek”. Interviul a fost publicat înainte de împlinirea a 20 de ani de la independenţa autoproclamată a regiunii separatiste, pe 2 septembrie 1990.

Statele Unite urmează să anunţe oficial astăzi încheierea operaţiunilor combatante în Irak, la şapte ani şi jumătate de la începutul războiului care a răsturnat regimul lui Saddam Hussein. Preşedintele Barack Obama urmează să rostească astăzi un discurs televizat, în care va vorbi despre rolul viitor al Americii în Irak şi îndreptarea eforturilor militare spre lupta cu miliţiile taliban în Afganistan. La Bagdad, se află vicepreşedintele american, Joe Biden.
Barack Obama se opusese începerii războiului în Irak în 2003 şi a promis în timpul campaniei sale prezidenţiale că îi va pune capăt. Trupele combatante s-au retras luna aceasta, iar aproximativ 50 de mii de militari americani au rămas în Irak, avînd ca misiune mai ales instruirea forţelor irakiene.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu spune că un acord de pace final cu palestinienii este un obiectiv care „poate fi atins”. Netanyahu le-a vorbit luni colegilor din partidul Likud, pe care îl conduce, înainte de a pleca spre Washington la negocieri directe cu liderul palestinian, Mahmud Abbas, menite să ducă, în răstimp de un an, la acordul pentru un stat palestinian alături de Israel. Netanyahu a mai spus că soluţia nu depinde doar de Israel, dar el doreşte să-i acorde tot timpul şi efortul necesare”.
Liderii israelian şi palestinian urmează să se întâlnească miercuri cu preşedintele american, Barack Obama, înainte de începerea convorbirilor faţă în faţă, joi, 2 septembrie, după luni de eforturi diplomatice americane.

Doi bărbaţi au fost reţinuţi luni la aeroportul din Amsterdam din cauza a ceea ce autorităţile au numit „obiecte suspecte” pe care cei doi le-ar fi transportat la bordul unui avion venind din Statele Unite. Presa americană relatează că cei doi aveau în bagaje telefoanele mobile şi ceasurile legate împreună. Autorităţile din Statele Unite, la solicitarea cărora au fost reţinuţi Ahmed Muhammad Nasser al-Soofi şi Hezem al-Murisi, spun că aceste obiecte nu sunt periculoase în sine. Dar îi suspectează pe cei doi pasageri că ar fi încercat să testeze securitatea zborurilor.

Premierul ceh Petr Nečas a criticat sever faptul că mai multe țări membre ale Uniunii Europene, îintre care și Cehia, nu au fost invitate la întîlnirea ministerială de la Paris, pe tema repatrierii de către autoritățile franceze a romilor cetățeni bulgari și români. Reuniunea este programată pentru lunea viitoare, zi în care ministrul ceh de externe, Karel Schwarzenberg urmează să se afle în vizită la Paris.

După formula lui Petr Nečas, citat de radioul ceh, selecția statelor invitate este „expresie a aroganței și disprețului”, contrară bunei colaborări obișnuite între țările din Uniunea Europeană.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va monitoriza referendumul din 5 septembrie, relatează agenţia de ştiri RIA Novosti. În timpul vizitei, delegaţia, formată din 15 parlamentari, se va întâlni cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu, liderii celor mai importante partide politice și reprezentanţi ai societăţii civile.

La 6 septembrie, delegaţii APCE îşi va prezenta observaţiile din timpul referendumului în cadrul unei conferinţe de presă.