In mesajul său de astazi, la 9 ani de la atentatele teroriste din 9 septembrie 2001, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a vorbit despre nevoia de unitate a naţiunii americane în momentele dificile prin care trec Statele Unite. „Al Quaeda şi nu religia islamică a atacat America acum 9 ani, a spus preşedintele american şi a precizat că americanii nu sunt în război cu Islamul, ci cu reţeaua teroristă Al Queda. Preşedintele american a subliniat şi că cei care au murit acum 9 ani reprezentau toate religiile şi culturile şi ca Statele Unite respecta libertatea religioasă a cetătenilor sai.
La 9 sept 2001, aproape 3000 de oameni au murit după ce avioane deturnate de teroriști au lovit cele doua turnuri gemene din New York şi cladirea Pentagonului de la Washington. Un al patrulea avion s-a prăbuşit în Pennsylvania.
La ceremoniile de la New York a participat vicepreşedintele Joe Biden, iar prima doamna a Americii, Michele Obama împreună cu Laura Bush s-au aflat la Shanksviile in Pennsylvania, la locul prăbuşirii celui de-al patrulea avion.
Terry Jones, pastorul micii congregații creştine din Florida, a declarat astazi că renunță la autodafé Coranului, cartea sfintă a musulmanilor.

In jur de 300 de oameni au protestat astazi în faţa clădirii guvernamentale din Vladikavkaz unde, joi, 17 oameni au murit si aproape 150 au fost rănite în urma unui atac cu bombă. Protestatarii, în majoritate tineri au cerut autorităţilor să fie protejate de atacurile militanţilor islamici. Atacul de joi ar putea spori tensiunile religioase din regiune - in Osetia de Nord majoritatea populaţiei este creştin ortodoxă, in vreme ce în Caucazul de nord, majoritari sunt musulmanii.

Un post de televiziune rusesc, NTV, controlat de stat, a difuzat aseară un program în care influentul primar al Moscovei, Iuri Lujkov şi soţia acestuia au fost acuzaţi de corupţie la scară mare. Lujkov este considerat un apropiat al premierului Vladimir Putin, dar apare din ce în ce mai mult ca un opozant al preşedintelui Dmitri Medvedev. Intr-un articol publicat săptămîna trecuta, Lujkov il critica pe liderul de la Kremlin pentru decizia de a suspenda proiectul construcţiei unei autostrăzi în apropiere de Moscova prin defrişara pădurii Himki, proiect ce a stîrnit o solidă opozitie din partea societăţii civile. Ieri, în cadrul unei conferinţe, preşedintele Medevedev l-a criticat pe Lujkov pentru că nu ar fi contribuit la întărirea instituţiilor statului. Lujkov a respins orice speculaţie că ar putea să îşi părăsească postul înainte de încheierea mandatului său.

In Serbia, procuratura a pus sub acuzare 9 foşti membri ai trupelor paramilitare sîrbe pentru uciderea a peste 40 de civili albanezi în timpul războiului din Kosovo, în localitatea Cuska din mai 1999. Potrivit procuraturii de la Belgrad cei 9 sunt acuzati de crima, furt, viol, intimidare si distrugere a proprietăţilor populaţiei musulmane. Acţiunea face parte din efortul guvernului pro-occidental de la Belgrad se a se apropia mai mult de Uniunea Europeana şi de valorile comunitare.

Oficialităţi din sudul Kirghistanului au cerut populaţiei să nu intre în panică şi să nu dea crezare zvonurilor că se pregătesc noi violenţe în zonă. Potrivit adjunctului primarului localităţii Osh, 1000 de persoane, majoritatea femei si copii uzbeci au fugit în aceasta săptămînă din oraș.
La jumătatea lunii iunie, violentele între majoritatea kirghiză şi minoritatea uzbecă au făcut în jur de 400 de morţi şi aproape 400 de mii de oameni au plecat în pribegie, fugind din Osh. Refugiaţii continuă să locuiască în corturi. Autorităţile au anunţat organizarea de alegeri anticipate parlamentare în luna octombrie.
Potrivit colegilor noştri de la serviciul kirghiz, autorităţile de la Bişkek au prelungit cu un an acordul de închiriere a bazei militare de la Manas pentru armata americana. Baza este folosită pentru aprovizionarea trupelor NATO din Afganistan.

Seful agenţiei franceze de informaţii, Bernard Squarcini a declarat, într-un interviu cu publicaţia „Le Journal de Dimanche” că pericolul unui atac terorist pe teritoriul francez este mai mare ca niciodată. Şeful serviciilor de informaţii franceze a spus că pericolul ar putea veni dinspre radicaţii islamici din Africa de Nord şi dinspre francezii convertiţi la un islam radical şi care au fost antrenaţi în taberele din Yemen si Somalia.
Săptămîna viitoare Senatul Franţei urmează să voteze asupra legii care interzice portul valului islamic integral în toate locurile publice. Numărul 2 al reţelei Al Queda, Ayman Al Zawahiri şi-a exprimat indignarea faţă de propunerea autorităţilor de la Paris. Gradul de alarmă terorista în Franţa este roşu, al doilea ca pericol, din cele 4 existente.

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au petrecut cele două zile ale reuniunii lor neoficiale de la Bruxelles, de ieri şi astazi, discutînd despre partenariatele speciale ale Uniunii cu China, India si Brazilia. Potrivit corespondentului nostru diplomaţii au discutat îndelung şi asupra relaţiei Uniunii cu Turcia, ceea ce ar putea demonstra creşterea interesului pentru zonele din imediata vecinătate a Uniunii. Serbia s-a aflat şi pe lista subiectelor abordate. Şefa diplomaţiei Uniunii, Catherine Ashton a vorbit despre rolul potenţial al Turciei în regiunea Balcanilor şi în Iran. Dar, ministrii comunitari au fost sceptici în a accepta să facă anumite concesii Turciei, în efortul acestei ţări de apropiere de Uniunea Europeana, spunînd că Turcia va putea să adere numai după ce îşi va fi normalizat relaţiile cu Ciprul şi Grecia. Ministrul sudeze de externe Carl Bildt a declarat că este „de neacceptat” ca Grecia şi Ciprul să blocheze negocierile de aderare cu Turcia. „Acest lucru este contrar spriritul Uniunii” a spus şeful diplomaţiei suedeze, care consideră că poziţia Ciprului şi a Greciei sunt poziţii politice ale ţărilor lor si nu ale Uniunii, ca întreg.
Mîine, in Turcia are loc un important referendum constituţional în care se propune diminuarea rolului armatei în aceasta ţara. După 1980, armata a fost garantul secularităţii Turciei, care s-a bucurat însă de un sistem privilegiat din partea justiţiei.

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat a adresat astazi ambasadorului SUA in Republica Moldova, Asif A. Chaudhry si poporului american, care comemoreaza astazi noua ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, un mesaj de condoleante si sprijin.
Republica Moldova va continua sa fie alaturi de Statele Unite ale Americii si de coalitia internationala impotriva terorismului in edificarea unui nou mediu de securitate, bazat pe valori commune, se spune in mesaj.
Membrii Partidului Liberal Democrat din Moldova au depus flori si lumanari la ambasada SUA la Chisinau.

Între 28 septeptembrie si 3 octombrie la Chisinau se va desfășura o campanie de informare în cadrul acţiunii „Ziua Dreptului de a şti”. Scopul acestei campanii este de popularizarea drepturilor omului şi a modalităţilor prin care cetăţenii pot solicita informaţii de interes comun de la instituţiile statului. Este a 8-a etapa a acestei campanii şi ea este organizată la Chişinău de centrul Acces Info.

Recolta de cereale şi de leguminoase este mai bună anul acesta decit anul trecut cu 8 % a anunţat Biroul Naţional de Statistica. In medie, potrivit sursei citate, productia de griu a fost ăn medie de 23,5 chintale la hectar, iar cea a leguminoaselor pentru boabe de 13,6 chintale la hectar.

In Turcia, clasa politică îşi încheie campania pentru referendumul constituţional de miine. Printre schimbările propuse de guvernul islamist moderat al premierului Tayyip Erdogan este şi modificarea sistemului de alegere a judecatorilor de la Curtea suprema de justitie şi diminuarea puterii armatei. Guvernul afirma ca modificarea Constituţiei este un pas inainte pa calea democratizării Turciei, în timp ce opozitia spune că este o încercare de a impune un control strict al autorităţilor asupra sistemului de justitie. În baza Constituţiei din 1980, armata a fost garantul secularităţii Turciei. Potrivit sondajelor de opinie, diferenta dintre cei care susţin referendumul şi cei care i se opun este minimă, astfel că este dificil de prognozat rezultatul votului de mîine.

La Chişinău a avut loc în aceasta dimineata, fără prezenţa presei, plenara Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Inainte de şedinţa, liderul formaţiunii, Vladimir Voronin nu a dat prea multe detalii despre agenda reuniunii. Potrivit site-ului Stireazilei.md, plenara s-ar fi încheiat, iar Vladimir Voronin a spus că la reuniunea s-ar fi făcut bilanţul dupa referendum şi s-ar fi decis primii paşi în strategia pentru viitoarea campanie electorala.

Apartamentul jurnalistului Ernest Vardanean a fost percheziţionat joi seara de agenţi ai securităţii transnistrene, a declarat postului nostru de radio Irina Vardanean, soţia jurnalistului aflat din luna aprilie in detenţie preventivă in regiunea transnistreana, fiind acuzat de spionaj şi înaltă trădare.
Irina Vardanean a mai spus Europei Libere că la 24 august, cînd i s-a permis să îşi vadă soţul, acesta era foarte deprimat. Potrivit avocatului jurnalistului, Alexandru Postică, mandatul de arestare al jurnalistului independent expiră la 6 octombrie.

Statele Unite se pregătesc să marcheze astazi nouă ani de la atentatul terorist din 11 septembrie 2001, soldat cu aproape 3000 de morţi. Aniversarea survine pe fundalul creşterii sentimentelor anti-musulmane in Statele Unite, datorita planurilor de a construi un centru musulman cu o moschee pe locul unde s-au prăbuşit cele doua turnuri gemene de la New York. Liderul unei infime congregații creştine din Florida, cu numai 50 de adepţi, a anunţat că a suspendat pînă una alta planurile de ardere a 200 de exemplare din cartea sfîntă a musulmanilor, Coranul, o ofensă foarte gravă în ochii musulmanilor. Planurile pastorului au fost criticate de comunitatea internaţională, iar preşedintele Barak Obama a făcut un apel la americani să respecte diversitatea religioasă a Statelor Unite.

Proteste faţă de intenţia pastorului american de a arde Coranul s-au inregistrat astazi în Afganistan, in provincia Logar, locul unei ample manifestaţii anti-americane de ieri. Protestatarii au dat foc punctelor de control, steagurilor americane, iar poliţia afgană a intervenit în apărarea locuinţei guvernatorului provinciei, care a fost o ţintă a protestelor.

Miniştri de externe ai Uniunii Europene au o întrunire neoficială astazi la Bruxelles. Înaintea reuniunii, coordonatoarea politicii externe a Uniunii, Catherine Ashton si ministrul german de externe Guido Westerwelle au cerut cumpătare, condamnînd intenţia pastorului mici congregaţii creştine din Florida de a da foc unor exemplare ale cărţii sfinte a musulmanilor.

Organizaţia neguvernamentala Freedom House a lansat un apel prin care cere guvernelor, liderilor religioşi şi creatorilor de opinie să apere libertatea religioasă, sa renunţe la retorica provocatoare şi să îmbraţişeze principiile libertăţii religioase.

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a anunţat că îi va distruge pe cei pe care i-a numit „bandiţi” din regiunea nord caucaziană, după atentatul din Osetia de Nord, de la Vladikavkaz în care cel puţin 17 oameni au murit şi în jur de 100 au fost răniţi. Preşedintele Medevedev a spus şi că pentru ţara sa, o democratie de tip parlamentar, ar fi „o catastrofă”. Declaraţia a fost făcută ieri la o conferinţă la Yaroslavl, în care Medvedev a spus că ţara sa este o democraţie, dar că ruşii ar avea „o relaţie dificilă” cu democraţia din cauza anilor ’90, o perioadă în care populaţia a sărăcit.

Liderii sîrbilor din oraşul nordic Mitrovita au spus că se simt trădaţi de autorităţile de la Belgrad, după ce Serbia a suţinut o noua rezoluţie asupra regiunii Kosovo. Liderul sîrbilor din Mitroviţa, Milan Ivanovic a declarat colegilor noştri de la serviciul sud slavic că „rezoluţia nu este altceva decît o altă înfrîngere a regimului de la Belgrad în legătură cu Kosovo”. Noua rezoluţie ONU, adoptată joi, ia în consideraţie decizia recentă a Tribunalului International Penal în legătură cu declaraţia de independenţă a Kosovo şi saluta implicarea Uniunii Europene, ca principal mediator într-un nou dialog între Belgrad şi Priştina. Serbii reprezintă între 4 şi 7 procente din populaţia Kosovo de aproape 2 milioane de oameni.

Fondul Monetar Internaţional a anunţat într-un nou raport dat publicităţii că redresarea economiei globale şi-a încetinit ritmul, după ce, în prima parte a anului, părea ca situaţia să se îndrepte mai repede. Multe guverne ale lumii au impus măsuri de austeritate menite să scadă deficitele bugetare ale ţărilor lumii.

In Romania, reprezentantul în instanţă a investitorilor de la Fondul Naţuional de Investitii şi Fondului Naţional de Acumulare, Stefan Ionită a declarat, citat de agenţia Mediafax, că investitorii percep arestarea pentru 29 de zile a controversatului om e afaceri Sorin Ovidiu Vantu ca pe un semn, că „în sfîrşit, justiţia îşi face datoria” şi nu ca pe un act motivat politic. Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Investitorilor, Mihai Nicolaevici a declarat ieri agenţiei menţionate că investitorii sunt mulţumiţi că cel care a fost „mentorul şi instigatorul acestei fraude ordinare”, FNI, este arestat şi s-ar putea să fie pedepsit pentru actele sale.

Vicepreşedintele parlamentului Serafim Urechean a depus o cerere de chemare în judecată a Procuraturii Generale şi Centrului anticorupţie cerând despăgubiri de 5 milioane de lei pentru dosarul ambulanţelor. Liderul Alianţei Moldova Noastră spune că procesele de judecată care i-au fost intentate în perioada fostei guvernări comuniste au adus prejudicii grave imaginii personale şi partidului.

Dosarul ambulanţelor i-a fost intentat lui Serafim Urechean în 2004. Primar al Chişinăului pe atunci, el era acuzat că ar fi cauzat prejudicii bugetului public, cumpărând la preţuri exagerate 40 de ambulanţe pentru Spitalul de Urgenţă. Urechean a fost achitat în 2009, după 5 ani de procese.

Miniştrii europeni de externe au spus astăzi că şansele Serbiei de a-şi grăbi integrarea în Uniunea Europeană au crescut datorită acordului autorităţilor de la Belgrad să înceapă un dialog cu cele din Kosovo.

Ministrul suedez de externe Carl Bildt a spus că aşteaptă ca Uniunea Europeană să cadă de acord în acest an asupra depunerii de către Serbia a cererii de aderare. Ministrul german de externe Guido Westerwelle a spus că este „foarte mulţumit” de apropierea dintre Belgrad şi Priştina despre care a spus că „este o bază bună” pentru ca Serbia să transmită cererea de aderare.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat joi o rezoluţie susţinută şi de Serbia în care se face apel la dialog între Belgrad şi Kosovo cu sprijinul Uniunii Europene.

Şase persoane au murit în Republica Daghestan din regiunea nord caucaziană a Federaţiei Ruse în urma unor ciocniri între forţele de ordine şi presupuşi militanţi. Ministerul de interne local spune că poliţia a ucis patru militanţi şi a pierdut doi oameni în timpul unui raid într-un sat.

Ciocnirile de azi urmează exploziei de joi în Osetia de Nord care a ucis 17 oameni şi a rănit peste 140, fiind cel mai puternic atac după exploziile din martie în metroul de la Moscova.

Mai multe proteste au avut loc astăzi în Afganistan faţă de planurile unei biserici din Statele Unite de a da foc Coranului la împlinirea a nouă ani de la atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001.

Poliţia afgană spune că cel puţin trei oameni au fost răniţi când agenţi de securitate privaţi au deschis focul împotriva protestatarilor la o bază NATO comandată de Germania în provincia nord-estică Badakhshan. Potrivit unor relatări neconfirmate, un protestatar a fost împuşcat mortal. Se relatează că au avut loc proteste în alte câteva oraşe afgane.

Intenţia bisericii din Florida a fost condamnate de administraţia americană şi comandanţii americani din Afganistan. Preotul Terry Jones a spus că şi-a suspendat planurile, dar că nu le-a anulat de tot.