Infoprim relatează că instanţa a anulat scumpirea la 14 ianuarie şi 14 mai de către Agenţia Naţională de Reglementări în Energetică a gazelor şi agentului termic. În urma deciziei Curţii de Apel din Chişinău, consumatorii casnici vor plati tarifele valabile pâna la majorare – 3,57 lei pentru un metru cub de gaze, în cazul unui consum de pâna la 30 de metri cubi, si 3,99 lei pentru un consum mai mare. Energia termica va costa 540 de lei pentru o gigacalorie. Nu este limpede dacă decizia are caracter retroactiv. Ea nu a fost comentată deocamdată de ANRE şi poate fi contestată în termen de 15 zile la Curtea Supremă de Justiţie.

Persoane neidentificate au desenat cu spray zvastici pe zidurile sinagogii din Chişinău, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Într-o declaraţie făcută postului „Jurnal TV”, rabinul Chişinăului şi Moldovei, Zalman Abelischi s-a declarat revoltat de incident. El a spus că în 20 de ani de când este rabin nu s-a întâmplat aşa ceva, iar acum este a doua oară într-un singur an.

Pe pereţii lăcaşului de cult apare alături de zvasticile naziste o hartă a României Mari, cu inscripţia „Basarabia, pământ românesc”. Organizaţia neguvernamentală cu acest nume a negat că ar fi desenat harta, spunând unui corespondent al Europei Libere că ar fi vorba de o provocare.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov a spus că Uniunea Europeană „tărăgănează” eliminarea obligativităţii vizei pentru ruşi. Lavrov a numit vizele un „anacronism” care „crează deja probleme” în relaţiile Europei cu partenerul său comercial cel mai mare. Lavrov a adăugat că temerile unor europeni legate de imigraţia ilegală din Rusia sunt „lipsite de temei” şi a cerut abolirea vizelor cât mai curând printr-o decizie politică.

Oficialii europeni spun că, pentru a intra fără vize în spaţiul comunitar, ruşii trebuie să aplice reforme, la fel ca alte ţări est-europene cărora li s-a promis renunţarea la vize.

Autorităţile din Venezuela spun că un avion cu 47 de persoane la bord s-a prăbuşit la scurt timp după decolare în estul ţării. Nu se cunoaşte deocamdată cauza prăbuşirii. Ministrul transporturilor Francisco Garces a spus că aeronava aparţinând companiei de stat Conviasa a căzut la aproximativ 10 kilometri de oraşul Puerto Ordaz. La bord se aflau 43 de pasageri şi patru membri ai echipajului.

Un oficial guvernamental pentru situaţii de urgenţă a spus televiziunii din Venezuela că echipele de salvare ajută pasagerii răniţi. Relatări neconfirmate spun că au supravieţuit cel puţin 23 de oameni.

Agenţia Infoprim relatează că ministerul de externe a creat o comisie care se va ocupa de situaţia celor 16 moldoveni arestaţi de poliţia egipteană la graniţa cu Israelul. Iurie Vition, consilier cu presa la minister, a spus că ei sunt arestaţi pentru încercarea de a trece ilegal graniţa, dar este posibil să fie acuzaţi şi de omor. Oficialul moldovean a mai spus că ministerul de externe nu are deocamdată suficiente informaţii despre incident, de care a aflat din presă.

Agenţiile internaţionale de ştiri au relatat că imigranţii au fost reţinuţi duminică în Egipt, după ce au asasinat un traficant ce urma să-i treacă ilegal în Israel.
Un funcționar al serviciilor de securitate egiptene a spus că imigranții l-au atacat şi înjunghiat pe Massud Salim, după ce acesta ar fi încercat să violeze una din cele patru femei membre ale grupului.

Doi membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului s-au declarat îngrijoraţi de remarcile premierului Vlad Filat privind introducerea de reglementări în presă. Corneliu Mihalache şi Vitalie Tabunşcic au spus că asemenea intenţii sunt „antidemocratice”.

După referendumul eşuat de la 5 septembrie, premierul s-a plâns că unele instituţii de media nu acordă dreptul la replică şi a sugerat că ar trebui pedepsite, iar ulterior a precizat că este vorba exclusiv de postul de televiziune NIT, apropiat comuniştilor.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au salutat rezultatul referendumului de duminică din Turcia, la care alegătorii au aprobat printre altele mărirea controlului civil asupra forţelor armate. Comisia Europeană a numit rezultatul „un pas în direcţia cea bună” şi a îndemnat Turcia să-şi continue reformele. Iar preşedintele Statelor Unite, Barack Obama l-a felicitat telefonic pe premierul turc Tayyip Erdogan.

Armata turcă se consideră în mod tradiţional apărătoarea valorilor seculare ale ţării şi a fost implicată în ultimele decenii în mai multe lovituri de stat. Schimbarea constituţiei va permite trimiterea în judecată a autorilor puciului din 1980, în care au fost ucişi 50 de oameni, iar sute de mii au fost arestaţi.

Aflat în vizită la Bruxelles, preşedintele Ucrainei Viktor Yanukovich a spus că ţara sa vrea să se integreze în economia Uniunii Europene „în mod treptat” şi cu „concesii de ambele părţi”. Liderul ucrainian a făcut aceste remarci la o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy. Potrivit corespondentului nostru la Bruxelles, Yanukovich nu a vorbit despre dorinţa Ucrainei de a adera într-o bună zi la UE.

Oficialul european a lăudat stabilitatea politică din Ucraina, dar a atras atenţia asupra relatărilor că noua conducere de la Kiev n-ar face destul pentru a încuraja libertatea presei.

Agenţia pentru energie atomică a Naţiunilor Unite a criticat Iranul pentru respingerea unor inspectori ONU care urmau să verifice programul nuclear al Teheranului. Vorbind la sediul din Viena al agenţiei, directorul-general Yukiya Amano a spus că Iranul nu a permis comunităţii internaţională să confirme natura paşnică a programului său nuclear.

Iranul a respins doi inspectori în iunie, acuzându-i că ar fi dat publicităţii informaţii false. Astăzi, Yukiya Amano le-a luat apărărea, spunând că are încredere deplină în „profesionalismul şi imparţialitatea” lor.

Un angajat de rang înalt al ambasadei iraniene din Helsinki a anunţat că vrea azil politic în Finlanda. Hossein Alizadeh şi-a dat vineri demisia din postul de adjunct al şefului de misiune, anunţând tot atunci că se alătură opoziţiei iraniene. Astăzi, când a anunţat că vrea să ceară azil, Alizadeh l-a acuzat pe preşedintele iranian Mahmud Ahmadinejad că a „furat voturi” la alegerile de anul trecut în dauna candidatului opoziţiei Mirhossein Musavi. Alizadeh a mai spus reporterilor la Helsinki că nu se poate întoarce în Iran, întrucât acolo l-ar aştepta pedeapsa capitală.

El este al doilea diplomat iranian de rang înalt care demisionează şi se alătură opoziţiei. Şeful biroului consular iranian de la Oslo, Mohammed Reza Heydari şi-a dat demisia şi a primit azil politic în Norvegia în luna ianuarie, declanşând o controversă diplomatică între cele două ţări.

Premierul Vlad Filat, aflat într-o vizită oficială în China, s-a întâlnit astăzi cu omologul său chinez, Wen Jibao. Potrivit Moldpres, urmare a cererii premierului Filat, China va acorda Republicii Moldova un ajutor nerambursabil în valoare de 3 milioane de dolari pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din această vară. Ajutorul va fi disponibil în 2011.
Premierul chinez a îndemnat Republica Moldova să înainteze părţii chineze propuneri concrete de colaborare şi a adăugat că ţara sa ar fi interesată de domenii ca agricultura, telecomunicaţiile şi infrastructura. Vlad Filat a declarat că se va ocupa personal de relaţiile moldo-chineze şi de proiectele comune care vor fi lansate.

Organizaţia neguvernamentală „Hyde Park” a protestat astăzi în faţa primăriei Chişinăului împotriva şoferilor de maxi-taxi care ar încălca drepturile pasagerilor, relatează Moldpres. Potrivit vicepreşedintei organizaţiei, Parascovia Topală, oamenii sunt nemulţumiţi că şoferii fumeazã la volan, ascultã muzică la volum maxim sau vorbesc la telefon în timp ce conduc.
Topală a amintit că atât fostul primar, Serafim Urechean, cât şi cel actual, Dorin Chirtoacă au adoptat coduri de conduită pentru şoferi, care însă nu au fost puse în practică.

Fostul comisar al capitalei, Vladimir Botnari şi ex-ministrul de interne, Gheorghe Papuc, sunt aşteptaţi astăzi la o nouă şedinţă de judecată în dosarul 7 aprilie. Şedinţa a fost planificată iniţial pentru ora 10, dar amânată pentru după amiază, din cauză că au lipsit mai mulţi martori. Ei urmează a fi audiaţi în dosarul privind maltratarea tinerilor în comisariatele de poliţie în aprilie 2009.
Foştii oficiali sunt acuzaţi în dosarul 7 aprilie de abuz în serviciu şi depăşirea atribuţiilor, care s-au soldat cu moartea lui Valeriu Boboc.

Secretarul de stat american, Hillary Clinton va pleca astăzi în Orientul Mijlociu pentru a continua eforturile Statelor Unite în reluarea convorbirilor de pace israeliano-palestiniene. Marţi, Clinton se va întâlni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi cu preşedintele palestinian, Mahmud Abbas, în Egipt, după care negocierile vor continua, miercuri, la Ierusalim.
Preşedintele Barack Obama se aşteaptă să poarte discuţii cu Netanyahu şi Abbas săptămâna viitoare la Adunarea Generală a ONU la New York. Abbas şi Netanyahu s-au întâlnit la 3 septembrie la Washington unde au purtat primele discuţii directe de pace în ultimii aproape doi ani.

Autorităţile ruse anunţă că trei militanţi au fost ucişi în timpul unui raid al forţelor de securitate în Republica Daghestan din Caucazul de Nord. În dimineaţa acestei zile poliţia a înconjurat casa în care se ascundeau suspecţii, în satul Komsomolskoye, de la graniţa cu Cecenia.
Purtătorul de cuvânt al poliţiei locale spune că militanţii au refuzat să se predea şi au ucis primarul din localitate care a încercat să-i convingă să renunţe la arme. Doi poliţişti au murit în timpul confruntărilor care au urmat. Duminică, la Mahachkala, capitala Dagestanului, un poliţist a fost omorât la periferia oraşului într-un schimb de focuri.

Curtea Penală Internaţională va organiza săptămâna aceasta audieri pe marginea plângerii depuse de Georgia împotriva Rusiei, pe care o acuză de „epurare etnică” în regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.
Georgia a depus plângerea împotriva Rusiei în august 2008, în urma scurtului război ruso-georgian, invocând încălcarea Convenţiei Internaţionale privind eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială.
Georgia acuză Rusia că s-ar fi implicat într-o campanie prelungită de „epurare etnică” în timpul căreia numeroase persoane ar fi fost torturate şi supuse violenţei, iar peste 150 de mii de oameni au fost nevoiţi să se refugieze. Rusia respinge acuzaţiile Georgiei şi consideră că nu intră în competenţa Curţii Penale Internaţionale soluţionarea unui asemenea caz.

Aflat la Tianjin, unde participă la Conferința anuală a noilor Campioni a Forumului Economic Mondial de la Davos, premierul Vlad Filat s-a întîlnit astăzi cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Potrivit relatărilor agențiilor de presă, premierul Chinei a declarat că ambele state trebuie „să-și unească eforturile pentru a promova înțelegerea și prietenia între cele două popoare” și s-a angajat să conlucreze pentru consolidarea cooperării reciproce în sectoarele agriculturii, economiei, comerțului, comunicațiilor și culturii. Vlad Filat este citat cu mulțumiri aduse Chinei pentru susținerea independenței, suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova.

Agenţiile de ştiri relatează că 16 imigranţi ruşi şi moldoveni au fost reţinuţi duminică în Egipt, după ce au asasinat un traficant ce urma să-i treacă ilegal în Israel. Un funcționar al serviciilor de securitat egiptene a spus că imigranții l-au atacat şi înjunghiat pe Massud Salim, după ce acesta ar fi încercat să violeze una din cele patru femei membre ale grupului. Salim ar fi primit de la fiecare în jur de 1000 de dolari, pentru a-i trece ilegal graniţa în Israel, unde urmau să caute de lucru. Poliţia egipteană spune că imigranţii s-au predat autorităţilor de teama răzbunării din partea familiei traficantului. Soarta lor rămâne neclară.

Guvernul de la Chişinău spune că va primi computere şi alte echipamente de aproximativ 800 de mii de dolari din partea unei companii chineze pentru a putea lansa reţeaua guvernarea electronică în luna octombrie.
Donaţia a fost anunţată de conducerea firmei chineze în timpul vizitei premierului Vlad Filat în China. Compania şi-a deschis o reprezentanţă la Chişinău în 2005 şi este principalul partener al operatorilor de telefonie mobilă din Moldova.
Vlad Filat a spus că reţeaua de guvernare electronică este o prioritate. Ea are scopul să ofere o serie de servicii cetăţenilor şi agenţilor economici în regim online.

Ministrul economiei, vicepremerul Valeriu Lazăr spune că aşteptatul val de privatizări şi apropierea alegerilor anticipate se datorează unei coincidenţe, nu dorinţei guvernului de a achita presupuse note de plată înainte de încheierea mandatului.
Valeriu Lazăr a declarat Europei Libere că programul privatizărilor fusese stabilit anul trecut şi reajustat în cursul verii, înainte de a se şti când vor avea loc alegeri. Vicepremierul crede că apropierea alegerilor nu-i îngrijorează pe investitorii locali sau străini, care s-ar fi convins că „nu există vreun pericol iminent” ca politica Moldovei să se schimbe „cu 180 de grade”, astfel încât să se ajungă la revizuirea proprietăţii.
O comisie interministerială a anunţat că la sfârşitul lunii septembrie statul va scoate la vânzare la Bursa de Valori acţiunile statului în 51 de societăţi. Guvernul mizează pe venituri de aproximativ 1 miliard de lei.

In Turcia, în cadrul unui referendum constituțional, alegătorii turci au votat în majoritate în favoarea reformei sistemului judecătoresc şi reducerea puterilor armatei. Premierul Recep Tayyip Erdogan a spus că, potrivit datelor preliminare, 58 % dintre turci au susținut amendamentele constituţionale la referendumul de duminică, descris drept un „punct de cotitură” pentru democraţia turcă. Participarea la referendum a fost de aproximativ 78 %.
Guvernul spune că reforma va permite crearea unei democraţii moderne şi depăşirea moştenirii lăsate de dictatura militară. Dar partidele opoziţiei spun că premierul Erdogan şi partidul său de origine islamică AK ar încerca să-şi asigure viitorul la putere şi să renunţe la statul secular.

Băncile din întreaga lume vor trebui să-şi mărească rezervele de bani, pentru a evita o nouă criză internaţională a creditelor. Este recomandarea făcută de experți din domeniul bancar, reuniţi la Basel, în Elveţia, pentru se pune de acord asupra unor noi regulamente în domeniul financiar.
Oficialialitățile bancare speră că măsurile elaborate vor face ca băncile să evite afacerile riscante şi să poată face faţă şocurilor financiare cu propriile rezerve, fără a avea nevoie de ajutoare guvernamentale din banii plătitorilor de taxe.

Poliţia rusă a dispersat duminică un protest neautorizat al opoziţiei faţă de guvern şi primarul Moscovei.
Câteva sute de poliţişti i-au înconjurat pe cei aproximativ 50 de protestatari adunaţi în faţa consiliului municipal, la puţin timp de la începerea protestului. Postul de radio Eho Moscvî relatează că 30 de activişti au fost reţinuţi.
Printre cei arestaţi se numără Serghei Udalţov, liderul Frontului de Stânga şi Konstantin Kosiakin, unul din iniţiatorii Strategiei 31 o mişcare numită după articolul 31 al Constituţiei ruse, care garantează dreptul la întrunire.

Presa rusă relatează că forţele speciale au ucis opt rebeli ceceni în timpul unei operaţiuni antiteroriste în republica nord-caucaziană, Daghestan. Potrivit agenţiei Interfax, printre cei ucişi se află o femeie. Forţele speciale ruse ar fi fost informate de către localnici despre prezenţa combatanţilor islamişti. Relatările nu au putut fi confirmate din surse independente.

Organizaţia Amnesty International spune că deţinuţii din Irak se confruntă cu abuzuri larg răspândite.
Un nou studiu arată că deţinuţii petrec ani de închisoare fără a fi judecaţi, sunt supuşi torturii, au contacte limitate cu familia şi acces precar la avocaţi. Organizaţia spune că cei mai mulţi deţinuţi sunt irakieni sunniţi, bănuiţi de sprijinirea insurgenţei, sau şiiţi acuzaţi de apartenenţă la formaţiunea ilegală Armata Mahdi condusă de clericul anti-american, Muqtada al-Sadr. Autorităţile irakiene nu au reacţionat la noul raport.