Intr-un interviu in exclusivitate cu Radio Europa Libera, ministrul moldovean de externe Iurie Leanca s-a aratat extrem de optimist in legatura cu relatia Chisinaului cu Uniunea Europeana, inainte de vizita pe care premierul Vlad Filat o va face miine la Bruxelles. In opinia lui Iurie Leanca un acord de asociere intre Moldova si Uniunea Europeana ar putea fi semnat intr-un an jumatate sau doi. Leancă a respins evaluarile facute de liderul Partidului Umanist Valeriu Pasat ca Moldova ar trebui sa isi indrepte politice externa spre Rasarit deoarece pina va intra in Uniunea Europeana vor trece 15 -20 de ani. Optimismul ministrului de externe se bazeaza pe dorinta constanta a moldovenilor de a adera la UE.

Parlamentul de la Minsk a decis ca alegerile prezidentiale vor avea loc pe 19 decembrie. Se asteapta ca la scrutin sa participe din nou actualul presedinte Aleksandr Lukashenka care conduce tara sa din 1994. La ultimele alegeri prezidentiale din 2006, acesta a obtinut 83 % din sufragii, intr-un scrutin caracterizat drept fraudat de observatorii internationali.

Rusia a oferit autoritatilor de la Biskek arme in schimbul dreptului de a folosi instalatii militare de pe teritoriul Kirghistanului. Propunerea a fost facuta in cadrul convorbirilor dintre ministrii apararii din cele doua tari, dar nu s-a ajuns la nicio intelegere inca si convorbirile pe aceasta tema vor continua. In Kirghistan Rusia are acces la baza de la Kant, linga Biskek si la alte 4 instalatii militare mai mici. Autoritatile de la Biskek a prelungit un an acordul de inchiriere a bazei de la Manas Statelor Unite pentru operatiunile din Afganistan. Washingtonul plateste 60 de milioane de dolari pe an pentru chiria acestei baze.

Compania americana Microsoft a anuntat, citata de cotidianul the New York Times, ca isi modifica politica in Rusia si in alte tari unde autoritatile au folosit pretextul luptei impotriva pirateriei de software pentru a suprima activitatea unor miscari de opozitiei si pentru apararea libertatii de expresie. Microsoft interzice avocatilor firmei sa apere compania in astfel de cazuri si, potrivit declaratiilor vicepresedintelui consiliului general al Microsoft, Brad Smith, firma intentioneaza sa puna la punct un program prin care sa ofere ajutor legal organizatiilor non profit si mediilor de informare din Rusia care sunt in prezent subiectul unor investigatii pentru folosirea fara licenta a unor softuri . Mai mult, compania va oferi la preturi modice programele sale pentru organizatiile civice si ale opozitiei din Rusia.

Recent serviciile de securitate din Rusia au confiscat computere de la zeci de organizatii civice si ale opozitiei sustinind ca lupta impotriva pirateriei. Cel mai recent caz a fost cel al organizatiei Baikal Wave. Nici o organizatiei apropiata Kremlinului nu a fost tinta vreunui raid asemanator.

Potrivit unui comunicat al biroului de presa al Mitropoliei Chisinaului si intregii Moldove, introducerea studiului „bazelor ortodoxiei” in scoli ar fi o necesitate. In opinia Mitropoliei Moldovei, cel mai important argument, din cele 6 enuntate in comunicatul de presa ar fi „secularizarea intensiva”, care ar fi avut un efect negativ serios asupra omului contemporan. Studiul acestei discipline, ar arata exact „obirsia spirituala a neamului nostru”.

Potrivit Mitropoliei Moldovei, introducerea in programa de invatamint a disciplinei facultative de religie nu ar fi una dintre cele mai reusite si „intentia bisericii a fost tratata prin prisma electorala”.

Regiunea transnistreana si Bulgaria vor colabora in domeniul media, informeaza agentia Monitor Media. Potrivit sursei citate ieri la Tiraspol, seful misiunii diplomatice a Bulgariei in Moldova, Gheorghi Panaiotov ar fi discutat subiectul cu liderul regiunii Igor Smirnov si ar fi promis schimburi reciproce de programe de radio si de televiziune.

Igor Dodon, fostul ministru al economiei si comertului din guvernarea comunista arata, intr-o analiza pentru agentia Infotag, ca Alianta pentru Integrare Europeana se confrunta cu divergente in cadrul ei si de aceea nu ar putea sa promoveze politici economice eficiente. In opinia sa, ca unul dintre expertii economici ai opozitei, preturile de consum ar fi crescut considerabil, la fel ca si deficitul bugetar care ar arata existenta unor probleme de sistem, stocurile la depozit s-au majorat, importul a crescut mai mult decit exportul, somajul ar fi in crestere ca si datoria de stat.

La Baku, presedintele Romaniei Traian Basescu a semnat impreuna cu presedintii Georgiei, Azerbaijanului si premierul Ungariei, documentele oficiale privind proiectul AGRI de conectare a rezervelor de gaze naturale azere la piata europeana. Potrivit presedintelui roman, costul acestui proiect este mai ieftin decit Nabucco sau South Stream . Basescu a spus ca Romania sustine proiectul Nabucco in continuare. Potrivit acordului semnat azi, terminale de gaze lichefiate vor fi construite in Romania si Georgia, iar gazele naturale vor ajunge in Georgia din Azerbaijan prin conducte. Proiectul ar putea fi operational in 3 ani, potrivit liderului de la Bucuresti. Proiectul este menit sa scada dependenta energetica a Europei de Rusia.

Procuratura ucrainana l-a acuzat pe Yuri Kravcenko, fost ministru de interne, care s-a sinucis in 2005 in conditii neclare, ca ar fi ordonat asasinarea jurnalistului de investigatii Heorhy Gongadze, acum 10 ani. In declaratia procuraturii se arata ca Kravcenko ar fi „instigat” la crima. In acest caz si–au recunoscut vinovatia si au fost condamnati la inchisoare 3 fosti politisti si un fost angajat al ministerului de interne.

Primarul Moscovei Yuri Lujkov a anuntat ca nu are de gind sa demisioneze in ciuda tuturor acuzatiilor care i se aduc in intreaga presa rusa. Lukjov a anuntat ca va da in judecata pentru calomnie canalele de televiziune de stat din Rusia care au relatat in ultimele zile despre afacerile ilegale in care ar fi implicat el si sotia sa. Se speculeaza ca in ultimul timp ar fi aparut conflicte intre puternicul primar al Moscovei si presedintele Dmitri Medvedev. Averea sotiei lui Lukjov este estimata de publicatia Forbes la 2.9 miliarde de dolari, ea fiind cea mai bogata femeie din Rusia.

Comisarul Uniunii Europene pentru Justitie, Viviane Reding a declarat ca expulzarea romilor din Franta este „ o rusine” si ca masura incalca, probabil legislatia comunitara. Comisarul Uniunii pentru Justitie a spus ca Uniunea Europeana ar putea initia proceduri legale impotriva Frantei pentru masurile discriminatorii adoptate. Franta a expulzat in jur de 1000 de romi din Romania si Bulgaria in ceea ce Parisul a numit o actiune impotriva criminalitatii. Daca intr-adevar Comisia Europeana va incepe aceste proceduri juridice, Franta ar putea sa fie obligata sa plateasca o amenda.

Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a decis ca statul turc nu a reusit sa apere corespunzator viata jurnalistului Hrant Dink, omorit in 2007. In hotarirea Curtii de la Strasbourg, se arata si ca Turcia nu a reusit sa apere libertatea de expresie a jurnalistului si a condmnat Turcia sa plateasca 105 000 de euro familiei jurnalistului ca despagubire. Turcia trebuie sa plateasca si cheltuilelile de judecata. Inainte de a fi impuscat, in ianuarie 2007, jurnalistul a primit nenumarate amenintari cu moartea din partea ultra-nationalistilor. Procesul prezumtivului asasin este in desfasurare.

Emisarul presedintelui american in Orientul Mijlociu, George Mitchell a declarat ca noile convorbiri intre israelieni si palestinieni se indreapta in directia cea buna. Declaratia a fost facuta dupa prima runda de discutii intre premierul israelian Beniamin Netaniahu si presedintele Autoritatii Palestiniene Mahmud Abbas. A fost de fata si secretarul de stat american Hillary Clinton. Potrivit lui George Mitchell, Netaniahu si Abbas au avut convorbiri pe teme centrale . Palestinienii cer extinderea interdictiei de a se construi asezari evreiesti, iar Netanaihu a spus ca nu va prelungi interdictia, dar ca ia in considerare limitarea constructiilor noilor asezari.

Potrivit televiziunii in limba engleza de la Teheran, turista americanca Sarah Shourd a fost eliberata din inchisoarea Evin dupa o detentie de un an. Avocatul femeii a confirmat eliberarea. Ea a fost arestata impreuna cu alti doi americani, la granita cu Irakul, fiind acuzata de spionaj. Duminica autoritatile iraniene au promis eliberarea ei in schimbul unei cautiuni de jumatate de milion de dolari. Familia a cerut Teheranul sa o elibereze pe motive de sanatate pentru ca nu are de unde sa plateasca o astfel de cautiune.

Atasatul de presa al ambasadei Iranului in Belgia a cerut azil politic in Norvegia. Este al treilea diplomat iranian in decurs de citeva luni care isi paraseste postul si cere azil politic. In mesajul sau de demisie, diplomatul critica autoritatile de la Teheran si isi exprima sprijinul pentru opozitia democrata.

Jurnaliştii nu vor mai putea face înregistrări audio şi video în timpul şedinţelor de judecată în dosarul 7 aprilie. Cererea a fost făcută marţi de procurorul Sergiu Roşu şi acceptată de Judecătoria sectorului Centru.
În dosar, fostul comisar al capitalei, Vladimir Botnari şi ex-ministrul de interne, Gheorghe Papuc, sunt acuzaţi de abuz în serviciu şi depăşirea atribuţiilor, care s-au soldat cu moartea lui Valeriu Boboc.
Procurorul Sergiu Roşu şi-a motivat cererea prin faptul că martorii audiaţi în dosar au acces la depoziţiile făcute de alţi martori prin intermediul mass-mediei. Jurnaliştii vor putea doar să facă poze la începutul şedinţei de judecată.

Comitetul pentru protecţia Jurnaliştilor cu sediul la New York a criticat sever Kazahstanul pentru că nu a făcut reformele promise. Într-un nou raport, Comitetul spune că Astana a promis acum un an, când a preluat preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), să îmbunătăţească domenii ca drepturile omului şi libertatea presei. Experţii spun că guvernul preşedintelui Nursultan Nazarbaev „şi-a încălcat promisiunile şi a intensificat practicile represive”.
Kazahstanul a anunţat că vrea să organizeze la finele acestui an un summit al şefilor de state ai OSCE, primul în aproape ultimii 10 ani. Comitetul pentru protecţia Jurnaliştilor se opune organizării summitului în Kazahstan, care anul trecut, potrivit sondajului organizaţiei Reporteri fără Frontiere, s-a plasat pe locul 142 din 175 de state la capitolul libertatea presei.

Forţele de securitate indiene din Kashmir au ameninţat că vor deschide focul asupra persoanelor care nesocotesc interdicţia de circulaţie impusă la o zi după ce 19 oameni au fost ucişi în ciocnirile dintre forţele de ordine şi protestatari. De mai multe luni regiunea a fost cuprinsă de proteste ale separatiştilor, care s-au soldat cu cel puţin 90 de morţi în această vară.
Cel mai recent protest se pare că a fost provocat de ştirea că, în Statele Unite, Coranul ar fi fost profanat.
Kashmir-ul este împărţit între India şi Pakistan şi ambele îşi revendică întreaga regiune.

Alegerile prezidenţiale în Belarus vor avea loc la 19 decembrie. Data alegerilor a fost aprobată astăzi în Parlament. Se aşteaptă ca preşedintele Alexandr Lukaşenka, care conduce Belarus din 1994, să candideze din nou pentru funcţia de şef al statului.
La ultimele alegeri prezidenţiale din martie 2006, Lukaşenka a obţinut 83% din voturi. Observatorii internaţionali la alegeri au anunţat că alegerile au fost fraudate. Guvernul de la Minsk a fost criticat pentru abuzurile asupra susţinătorilor opoziţiei şi activiştilor pentru drepturile omului. Analiştii sunt de părere că înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia din ultimele luni ar complica şansele lui Lukaşenca de a obţine victoria în alegeri.

Guvernul comunist al Cubei va concedia sute de mii de muncitori, reducând în acelaşi timp restricţiile asupra sectorului privat pentru a-i ajuta să-şi găsească noi slujbe. Federaţia Muncitorilor din Cuba, singurul sindicat al ţării, susţine că până la începutul anului viitor ar urma să fie concediaţi 500.000 de muncitori. Peste 85% din forţa de muncă a Cubei, adică aproximativ 5 milioane de oameni, lucrează în sectorul de stat.
Planul concedierilor masive este cea mai importantă reformă făcută în Cuba de când Raul Castro a preluat preşedinţia de la fratele său, Fidel, care s-a îmbolnăvit grav în 2008. Reforma este anunţată la puţine zile după ce Fidel Castro a fost citat de presă cu afirmaţia că economia comunistă a Cubei nu mai funcţionează.

Senatul Franţei urmează să voteze astăzi legea care interzice portul în public al vălului musulman. Proiectul a fost deja aprobat cu mare majoritate de voturi în camera inferioară, Adunarea Naţională. Legea ar urma să interzică portul burqăi sau al niqabului în locuri publice, inclusiv pe stradă. Încălcarea legii se va pedepsi cu amenzi de până la 150 de euro. Iar bărbaţii care-şi vor sili soţiile sau fiicele să-şi acopere faţa vor putea fi amendaţi cu până la 30.000 de euro sau condamnaţi la un an de închisoare.
Partizanii noii legi spun că ea apără valorile seculare ale Franţei, dar critici susţin că încalcă drepturile omului. Franţa are cea mai mare comunitate musulmană din Europa, dar potrivit statisticilor oficiale numai 2000 de femei poartă burqa.

Se relatează că nouă militanţi au fost ucişi în ceea ce pare să fi fost un raid al avioanelor americane fără pilot în regiunea Waziristanul de nord, din Pakistan. Oficiali locali de securitate spun că trei rachete au lovit un posibil adăpost al insurgenţilor la Shawal, lângă graniţa cu Afganistanul.
Poliţiştii spun că într-un incident separat, în regiunea instabilă Hangu, din nord-vestul Pakistanului, indivizi înarmaţi au împuşcat mortal un ziarist. Potrivit poliţiştilor, el primise ameninţări cu moartea în urma publicării unor relatări despre activitatea insurgenţilor.

Autorităţile spun că un poliţist a fost ucis, iar un cleric islamic a fost rănit în incidente separate petrecute în regiunea Caucazului de Nord. Ministerul de interne a informat că un ofiţer de poliţie a fost ucis, iar altul a fost rănit în ciocnirile cu militanţii în districtul cecen Shatoi.
În Inguşetia învecinată, ministerul de interne a spus că un cleric islamic local a fost rănit grav când maşina lui a fost lovită de explozia unei bombe detonată de la distanţă.

Curtea de Apel din Chişinău a suspendat scumpirea gazului şi agentului termic, hotărâtă de Agenţia Naţională de Reglementări în Energetică în ianuarie şi mai.
În urma deciziei Curţii de Apel din Chişinău, consumatorii casnici vor plati tarifele valabile pâna la majorare – 3 lei şi 57 de bani pentru un metru cub de gaze, în cazul unui consum de pâna la 30 de metri cubi, si 3 lei 99 de bani pentru un consum mai mare. Energia termica va costa 540 de lei pentru o gigacalorie.
Decizia nu a fost comentată deocamdată de ANRE şi poate fi contestată în termen de 15 zile la Curtea Supremă de Justiţie.

Doi membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului s-au declarat îngrijoraţi de remarcile premierului Vlad Filat privind introducerea de reglementări în presă. Corneliu Mihalache şi Vitalie Tabunşcic au spus luni că asemenea intenţii sunt „antidemocratice”.
După referendumul eşuat de la 5 septembrie, premierul s-a plâns că unele instituţii de media nu acordă dreptul la replică şi a sugerat că ar trebui pedepsite, iar ulterior a precizat că este vorba exclusiv de postul de televiziune NIT, apropiat comuniştilor.