Statele Unite au oferit Moldovei 12 milioane de dolari pentru susţinerea autorităţilor locale. Un acord în acest sens a fost semnat astăzi la Chişinău de premierul Vlad Filat cu ambasadorul Statelor Unite Asif J. Chaudhry şi Janina Jaruzelski, directorul misiunii regionale USAID pentru Ucraina, Belarus şi Moldova. Luînd cuvântul la ceremonie, premierul Filat a spus că acordul va ajuta reformele în domeniul descentralizării fiscale şi administrative.

Autorităţile din Chile spun că au reuşit să foreze o cale de acces până la cei 33 de mineri blocaţi în subteran de la începutul lunii august. Vor mai trece însă câteva săptămâni până ce tunelul adânc de 630 de metri va fi lărgit suficient pentru a permite aducerea la suprafaţă pe rând a minerilor. Autorităţile şi rudele speră ca acest lucru să fie posibil în primele zile ale lunii noiembrie .

Minerii au rămas în adâncuri după surparea principalei guri a minei de cupru şi aur San Jose. Prin trei găuri înguste, minerilor li se furnizează alimente, apă şi medicamente.

La Berlin se inaugureazã în aceastã seara o expoziție dedicatã laureatei Premiului Nobel pentru Literaturã, Herta Müller. Expoziția de la Casa Literaturii, intitulatã „Podoaba rece a vieții“, a fost conceputã de cãtre Lutz Dittrich și directorul Casei Literaturii, Ernest Wichner.

În paralel cu aceastã expoziție, între 17 septembrie și 21 noiembrie, vor avea loc la Berlin numeroase lecturi, se vor prezenta cîteva filme și se va organiza un simpozion care va dezbate crimele din perioada comunismului. În cadrul expoziției pot fi vãzute numeroase fotografii inedite, manuscrise, obiecte și o serie de materiale din arhiva fostei Securitãți.

Anul viitor expoziția va fi prezentatã în România.

Studenţii vor putea vota în localitatea unde studiază, semnând o declaraţie pe proprie răspundere şi prezentând la secţia de votare atât buletinul de identitate, cât şi carnetul de student. Aşa a hotărât astăzi majoritatea parlamentară, care a modificat Codul Electoral.

Potrivit relatării Infoprim, schimbarea n-a fost pe placul opoziţiei comuniste, ba a fost criticată chiar şi de organizaţia pentru drepturile omului PromoLex. Ea a atras atenţia că studenţii vor fi astfel privilegiaţi faţă de alte categorii – de pildă muncitorii din construcţii sau alţi angajaţi care lucrează în altă localitate decât cea înscrisă în buletin.

Revenit dintr-o vizită la Moscova, liderul Partidului Democrat Marian Lupu a făcut o pledoarie pentru cultivarea relaţiilor cu Federaţia Rusă. La o conferinţă de presă, Lupu a sugerat că moldovenii pierd prea mult timp în aşteptarea integrării europene şi cu „iluzia unificării cu România”, şi ar trebui să înţeleagă importanţa unei relaţii „pragmatice” cu Moscova.

Ieri, în capitala rusă, Lupu a încheiat un acord de parteneriat politic între partidul său şi „Rusia Unită”, partidul premierului rus Vladimir Putin.

O agenţie de ştiri din Rusia a informat că discuţiile asupra Transnistriei vor continua la sfârşitul acestui luni, în format 5 plus 2. Potrivit Rosbalt, reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului, împreună cu mediatorii, se vor întâlni mai întâi la Chişinău pe 20 şi 21 septembrie, iar după o săptămână vor discuta în acelaşi format la Viena. Negocierile vor fi informale. Cele oficiale în format 5 plus 2 au fost suspendate în 2006 şi nu se ştie când ar putea fi reluate.

Revenit de la Bruxelles, premierul Vlad Filat a promis că moldovenii vor scăpa de vizele europene într-un an şi jumătate. Filat a spus că a ajuns la această prognoză urmărind experienţa altor ţări pe care Uniunea Europeană le-a scutit până la urmă de viză. Premierul a mai spus că liderii europeni cu care s-a întâlnit la Bruxelles au promis sprijin Moldovei nu doar în privinţa liberei circulaţii, ci şi a depăşirii dificultăţilor economice.

Un lider exilat al separatiştilor ceceni a fost arestat astăzi în Polonia, în baza unui mandat internaţional emis la cererea Rusiei. Kremlinul spune că Ahmed Zakayev, care a mers la Varşovia ca să participe la un congres mondial al cecenilor, a fost implicat în acţiuni teroriste şi a promis că va avea parte de o judecată dreaptă, odată ce Polonia îl extrădează.

Zakayev trăieşte în Occident de mai bine de zece ani şi are azil politic în Marea Britanie. Agenţiile de presă spun că acest statut nu-l protejează automat pe teritoriul Poloniei, dar justiţia poloneză ar putea să ţină seama de poziţia britanică atunci când va decide dacă să-l extrădeze pe cecen ruşilor sau să-l elibereze.

Autorităţile britanice au arestat la Londra șase oameni în legătură cu o ameninţare la adresa Papei Benedict, care vizitează metropola în a doua zi a vizitei sale în Marea Britanie. Poliţia londoneză a informat că indivizii, cu vârste cuprinse între 26 şi 50 de ani, au fost reţinuţi în baza legislaţiei antiteroriste.

Arestările au avut loc înainte ca Suveranul pontif să se întâlnească cu arhiepiscopul de Canterbury într-o încercare de a îmbunătăţi relaţiile dintre Vatican şi biserica anglicană. Papa şi-a început sejurul britanic ieri, în capitala Scoţiei, Edinburgh, unde a fost primit de regina Angliei, iar apoi a ţinut o slujbă în aer liber în cel mai mare oraş scoţian, Glasgow.

Un purtător de cuvânt al Vaticaului a spus astăzi că ameninţările nu fac necesară schimbarea programului vizitei, care va mai dura încă două zile.

Germania a negat categoric că ar avea de gând să desfiinţeze tabere de romi, contrazicând o declaraţie de ieri a preşedintelui Nicolas Sarkozy. Liderul francez a spus joi la Bruxelles că ar fi fost informat de cancelarul Angela Merkel că Berlinul va proceda la fel ca Parisul în privinţa romilor, desfiinţând aşezările lor ilegale. Astăzi, un purtător de cuvânt al lui Merkel a spus că şefa guvernului federal nici măcar n-a pomenit vreodată „tabere de romi”, care nici nu există pe teritoriul Germaniei.

Iar ministrul german de externe Guido Westerwelle a declarat radioului public din ţara sa că Berlinul nu are de gând să adune şi să deporteze romii.

În ajunul alegerilor parlamentare din ţara sa, preşedintele afgan Hamid Karzai şi-a îndemnat compatrioţii să iasă la vot în număr cât mai mare. Într-o declaraţie făcută reporterilor la palatul prezidenţial din Kabul, Karzai a anticipat că la alegerile de mâine vor fi „nereguli”.

În întregul Afganistan au fost luate măsuri speciale de securitate. Dar chiar astăzi, oficiali afgani au informat că 19 persoane, inclusiv un candidat şi opt oficiali electorali, au fost răpiţi.

Alegerile de mâine sunt privite ca un test al capacităţii afganilor de-a avea alegeri legitime, după ce anul trecut alegerile prezidenţiale au fost marcate de fraude.

Liderul opoziţiei din Belarus, Alyaksandr Milinkievich a spus astăzi că nu va participa la alegerile prezidenţiale din decembrie pentru că victoria preşedintelui în exerciţiu este „ca şi făcută”. Preşedintele Alyaksandr Lukashenka conduce ţara din 1994 şi a dat de înţeles în mod destul de clar că va candida pentru un nou mandat. Vorbind la o conferinţă de presă la Minsk, Milinkievich a recunoscut că opoziţia din Belarus este divizată, nefiind în stare să se pună de acord asupra unui canidat comun.

Milinkievich a candidat împotriva lui Lukashenka la alegerile din 2006, pe care actualul preşedinte le-a câştigat cu mare majoritate de voturi. OSCE a spus atunci că alegerile nu au respectat standardele democratice.

Pregătirile făcute de Moldova în vederea liberalizării regimului de vize vor fi evaluate într-un raport al experţilor europeni aşteptat în luna octombrie. Autorităţile moldovene vor primi ulterior un plan de acţiuni pentru a putea obţine ridicarea vizelor europene. „Această foaie de parcurs, care va fi înmânată în octombrie, nu va stabili o dată exactă când va fi liberalizat regimul de vize. Totuşi, experienţa altor state ne arată că acest proces poate dura până la 18 luni”, a declarat premierul Vlad Filat în cadrul unui briefing despre vizita sa în China şi la Brusseles.

Întors de la Moscova, unde a semnat un acord de cooperare cu partidul „Rusia Unită”, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că Republica Moldova are nevoie de o viziune consensuală cu Rusia şi nu conflictuală. „Geografic, politic, economic, Chişinăul este obligat să aibă relaţii bune cu Moscova. Orice politician care susţine altceva, nu vrea să înţeleagă interesul naţional al Moldovei, a declarat Marian Lupu.

Poliţia poloneză l-a arestat pe liderul din exil al rebelilor ceceni, Ahmed Zakaiev, pe numele căruia există un mandat internaţional emis de Interpol, la cererea Rusiei. Zakaiev, care urma să participe la Congresul Mondial al Cecenilor, a fost arestat în oraşul Pultusk, lângă Varşovia. Poliţia a anunţat astăzi că Zakaiev a fost reţinut în stradă şi escortat la procuratură.
Zakaiev trăieşte în Marea Britanie, având azil politic. Rusia îl acuză pe Ahmed Zakaiev de terorism în timpul războiului din anii 1990 între forţele ruse şi separatiştii ceceni.

Un politician pakistanez aflat în exil în Marea Britanie a fost înjunghiat mortal în faţa casei sale din Londra.
Imran Farooq, liderul unui partid anti-taliban din Pakistan, a locuit la Londra din 1992 şi a fost dat în căutare de autorităţile pakistaneze fiind acuzat de mai multe crime. Farooq a respins acuzaţiile.
Luna trecută asasinarea unei deputate din acelaşi partid a condus la conflicte etnice şi politice în provincia Karachi, care s-au soldat cu zeci de morţi şi răniţi.

Un bărbat despre care se spune că ar fi unul dintre capii mafiei din Federaţia Rusă se pare că a supravieţuit unei tentative de asasinat la Moscova. Presa rusă scrie că Aslan Usoyan în vârstă de 73 de ani şi un alt bărbat care pare a fi bodyguardul său, au fost răniţi ieri în centrul Moscovei. Usoyan este descris ca fiind unul dintre cei mai influenţi mafioţi din Rusia, el controlând mai multe grupuri criminale.

O caricaturistă din Statele Unite care a stârnit controverse religioase încurajând oamenii să-l deseneze pe profetul Mohamed, s-a ascuns după ce a primit mai multe ameninţări în adresa sa. Potrivit săptămânalului „Seattle”, caricaturista Molly Norris, la îndemnul FBI, a decis să plece din Seattle şi să-şi schimbe numele şi identitatea. Decizia a fost luată după ce un cleric despre care se crede că ar avea legături cu reţeaua teroristă Al-Qaida, a descris-o pe Norris drept o „ţintă principală” din cauza desenelor ei satirice.

Partidul Comunistilor a cerut Parlamentului sa revada, pâna la dizolvare, modificarile votate în iunie de deputatii AIE, care schimbă modul de redistribuire a voturilor. Pâna acum, mandatele se redistribuiau partidelor, proporţional cu numărul de voturi obţinute. Acum legea prevede ca mandatele nedistribuite să fie repartizate succesiv, câte unul fiecarui partid, începând cu concurentul electoral care a obtinut cel mai mare numar de mandate, în ordine descrescânda.
Partidul comuniştilor a anunţat că nu susţine nici initiativa președintelui Mihai Ghimpu privind eliminarea pragului de participare la vot în cazul referendumului.

Liderul partidul liberal şi preşedinte interimar al ţării, Mihai Ghimpu l-a dat în judecată pe fostul preşedinte, Vladimir Voronin, căruia îi cere 1 leu despăgubire pentru defăimare, lezarea onoarei si reputaţiei profesionale în timpul evenimentelor din aprilie 2009.
Joi a avut loc prima înfăţişare în procesul intentat de Mihai Ghimpu si primarul Dorin Chirtoaca, vicepresedinte al PL. Liberalii se judeca cu Vladimir Voronin, cu fostul sef al SIS, Artur Resetnicov si cu fostul procuror general, Valeriu Gurbulea, pentru ca în filmul „Atac asupra Moldovei”, acestia ar fi acuzat PL si alte partide de opozitie de provocarea evenimentelor violente din 7 aprilie, 2009.

Pe de altă parte, Partidul Comuniștilor a dat în judecată Partidul Liberal de la care cere două milioane de lei despăgubiri morale tot pentru „lezarea onoarei și demnității” în filmul „Adevărul despre 7 aprilie”. Şedinţa de judecată a fost amânată pentru 20 şi 25 octombrie.

Partidul Democrat a semnat, la Moscova, un acord de cooperare cu Partidul „Rusia Unită”, la o ceremonie la care au participat Marian Lupu şi Boris Grâzlov. Astazi, la Chişinău, Marian Lupu va ţine o conferinţă de presă la care va explica implicaţiile acestui acord de cooperare în care, potrivit agenţiilor de presă, se afirmă că „Legăturile interpartide sunt o parte importantă a relaţiilor ruso-moldoveneşti şi sunt concepute pentru a facilita dezvoltarea relațiilor între cele două state".

Curtea de Apel din Bucureşti a decis să-l elibereze din arestul preventiv pe Sorin Ovidiu Vântu, controvesatul patron al concernului media Realitatea – Caţavencu şi iniţiator al canalului de televiziune de la Chişinău Publika TV.
Odată cu Vîntu au mai fost eliberaţi alţi doi asociaţi ai săi. Toţi trei rămân sub cercetare, fiind bănuiţi de obstrucţionarea justiţiei, acuzaţi că l-au finanţat ani de zile pe Nicolae Popa, condamnat, în lipsă, la 15 ani de detenţie pentru fraudarea a peste 300.000 de investitori ai Fondului Naţional de Investiţii.

Comisia pentru politică externă a Senatului american a aprobat noul acord de reducerea a armelor nucleare strategice, START, negociat de Statele Unite şi Rusia. Tratatul merge acum în plenul Senatuliu unde, pentru a fi aprobat, are nevoie de două treimi din cele 100 de mandate. Acordul, încheiat în aprilie, limitează 1.550 numărul de focoase nucleare pe care Rusia şi Statele Unite au dreptul să le staţioneze.

Preşedintiţi Rusiei şi Ucraina încep două zile de discuţii, legate de cooperarea economică, în domeniul nuclear şi al transporturilor. Oficialităţi de ambele părţi remarcă faptul că victoria lui Victor Ianucovici în alegerile prezidenţiale din Ucraina, a dus la normalizarea relaţiilor dintre Kiev şi Moscova.

Ministrul american al apărării, Robert Gates s-a declarat optimist cu privire la evoluţia campaniei din Afganistan, afirmând că un motiv de îl constituie creşterea calităţii forţelor afgane însărcinate să asigure securitatea în ţară. Gates a avertizat însă că trupele NATO vor continua să sufere pierderi în Afganistan.