Duminică, 19 septembrie, va avea loc la Chişinău Festivalul Etniilor, la care vor participa reprezentanţii a 60 de organizaţii etnoculturale din Moldova.
Centrul manifestărilor de mâine este Grădina Publică „Ştefan cel Mare”, unde vor fi spectacole de cântece şi dansuri, expoziţii de arte plastice şi cărţi, lucrări de artizanat şi mâncăruri tradiţionale.

Infoprim relatează că festivalul se desfăşoară sub genericul „Unitate prin diversitate” şi este organizat de Biroul Relaţii Interetnice, Primăria Municipiului Chişinău şi autorităţile locale din Republica Moldova.

În Afganistan au avut loc astăzi alegeri parlamentare marcate de violenţe. Secţiile de votare s-au închis oficial, deşi se relatează că în unele locuri oamenii încă îşi aşteaptă rândul să voteze.

În mai multe provincii afgane şi în capitala Kabul au avut loc în ziua votului atacuri, după ce insurgenţii Talibani ameninţaseră să obstrucţioneze scrutinul prin mijloace violente. Bilanţul victimelor este de cel puţin 10 morţi.

La prânz se prezentaseră la vot doar 32% din alegători. 2500 de candidaţi au concurat pentru cele 249 de locuri ale camerei inferioare a parlamentului, numită Wolesi Jirga. Rezultatele definitive vor fi anunţate abia la sfârşitul lunii noiembrie.

În Slovacia are loc un referendum controversat, care ar putea reduce cu o treime numărul de parlamentari, dar şi privilegiile politicienilor. Referendumul a fost organizat în urma unei petiţii semnate de 350.000 de cetăţeni. Alte chestiuni la care sunt chemaţi să răspundă astăzi slovacii sunt dacă vor putea să voteze în viitor pe internet şi dacă va fi abolită taxa din care îşi adună veniturile radioul şi televiziunea publică.

Ca să fie declarat valabil, la referendum trebuie să participe cel puţin jumătate din cei 4,4 milioane de alegători din Slovacia. Dar sondajele de opinie indicau că participarea la vot ar putea fi de numai 20%.

Un activist pentru drepturile comunităţii gay din Rusia susţine că a petrecut două zile în arestul poliţiei, după ce a fost arestat pe un aeroport din Moscova.
Nikolai Alexeiev a declarat Europei Libere că a fost pus în libertate vineri noaptea. Alexeiev a mai spus că poliţia i-ar fi cerut să-şi retragă plângerile depuse la CEDO în legătură cu interzicerea unui marş gay în capitala Rusiei.

Guvernul Franţei şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu soarta activistului rus. Săptămâna viitoare, la Moscova va sosi comisarul german pentru drepturile omului, care şi-a propus să discute cu autorităţile ruse situaţia comunităţii gay din Rusia.

Ministrul agriculturii Valeriu Cosarciuc va merge luni la Moscova pentru a discuta situaţia exporturilor pe piaţa rusă. Potrivit Infoprim, Cosarciuc se va întâlni cu omologul său rus şi cu oficiali de la serviciul sanitar al Rusiei, „Rospotrebnadzor”.

Valeriu Cosarciuc a spus astăzi că va încerca să demonstreze ruşilor că produsele moldoveneşti respectă standardele de calitate ruseşti şi să convină o listă clară de agenţi economici din Moldova care vor putea exporta în Rusia.

Infoprim aminteşte că în urmă cu câteva săptămâni Rusia a blocat importurile de fructe şi legume de la 100 de exportatori moldoveni pe motivul că nu întrunesc cerinţele de calitate. În mod obişnuit, 80% din exporturile de fructe şi legume ale Moldovei merg pe piaţa rusă.

În Afganistan au loc alegerile parlamentare marcate de violenţe, care s-au soldat deja cu peste zece morţi. Şaşe membri ai forţelor de securitate afgane au fost ucişi în provincia Baghlan din nordul ţării în atacuri ale Talibanilor, care au avertizat că vor obstrucţiona alegerile prin metode violente. Atacuri mortale s-au semnalat şi în alte provincii.

Alegerile sunt supravegheate de zeci de mii de poliţişti şi militari americani şi afgani. Aproximativ 1000 de secţii de votare nu s-au deschis, din cauza temerilor pentru siguranţa alegătorilor.

Cu toate acestea, preşedintele afgan Hamid Karzai s-a arătat optimist. Depunînd buletinul de vot la Kabul, preşedintele Karzai a spus că speră ca participarea la vot să fie ridicată şi i-a îndemnat pe afgani să nu se lase intimidaţi de violenţe.

Aproximativ 2500 de candidaţi îşi dispută cele 249 de locuri ale camerei inferioare a parlamentului afgan, numită Wolesi Jirga. Rezultatele finale sunt aşteptate abia spre sfârşitul lunii octombrie.

Papa Benedict a spus astăzi că este profund ruşinat de ceea ce a numit abuzurile sexuale „de nedescris” ale preoţilor catolici asupra copiilor. La o slujbă ţinută în catedrala Westminster, de la Londra, Suveranul pontif a mai spus că speră ca Biserica catolică să fie în stare să se „purifice” de păcatele slujitorilor ei şi să-şi reînnoiască angajamentul de a-i educa pe tineri.

Papa a făcut aceste remarci în ziua a treia a vizitei în Marea Britanie. Înaintea slujbei din catedrală, el s-a întâlnit cu premierul David Cameron şi alţi oficiali britanici, iar pe agenda de astăzi mai are programată o rugăciune în aer liber în Hyde Park.

Benedict este al doilea Papă care vizitează Marea Britanie, în care biserica dominantă este cea anglicană, desprinsă de catolicism încă din Evul mediu.

Ministrul de externe al Bulgariei, Nikolai Mladenov a luat apărarea Parisului în disputa provocată de expulzarea din Franţa a romilor proveniţi din Bulgaria şi România. Vorbind astăzi la Sofia, Mladenov a spus că Franţa are „justificarea legală” să procedeze astfel, pentru că, în opinia oficialului bulgar, dreptul la liberă circulaţie în UE nu presupune şi dreptul de-a te stabili unde doreşti.

Romii alcătuiesc cam a zecea parte din populaţia de 7,5 milioane de locuitori a Bulgariei.

Între timp, un nou sondaj de opinie efectuat în Franţa arată că trei sferturi dintre francezi cred că ţara lor a suferit o lovitură de imagine în urma expulzării romilor bulgari şi români.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc la 28 noiembrie. Potrivit Infoprim, Ghimpu a făcut această declaraţie vineri seară într-o emisiune a postului public de televiziune. Până acum, liderii alianţei de guvernămînt vorbeau de 21 noiembrie ca data alegerilor, dar unii şi-au exprimat rezerve, dat fiind că acea zi coincide cu o sărbătoare religioasă.

Aseară la „Moldova 1”, Mihai Ghimpu a spus că va anunţa oficial 28 noiembrie ca data alegerilor de îndată ce Curtea Constituţională îi va da avizul, ceea ce ar urma să se întâmple săptămâna viitoare.

Guvernul a aprobat în şedinţa sa de astăzi cheltuieli de aproape două milioane de lei pentru primele zece case destinate celor rămaşi fără adăpost în urma inundaţiilor din vară. În total, statul s-a angajat să cumpere pentru victimele calamităţii 72 de case şi să contruiască 560 de locuinţe noi, inclusiv cu sprijin din partea României. Autorităţile au promis că toţi sinistraţii vor avea un acoperiş deasupra capului până în luna decembrie.

Ambasada României a anunţat că începând din 23 septembrie la Chişinău cererile pentru permis de mic trafic la frontieră vor fi primite numai la sediul din strada Grigore Ureche nr. 2. Începând de luni, 21 septembrie, la sediul din str. Vlaicu Pârcălab nu se vor mai desfăşura nici o activitate consulară. Potrivit Moldpres, ambasada română susţine că schimbarea va duce la îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi scurtarea termenului de obţinere a permiselor.

În Afganistan au loc alegerile parlamentare marcate de violenţe şi nereguli. Poliţia din provincia estică Nangarhar a informat că doi oameni au fost ucişi, iar unul a fost rănit într-un atac cu rachete. Trei oameni, inclusiv doi lucrători electorali, au fost răniţi într-un atac cu bombă la o secţie de votare din provincia Host, la puţin timp după începerea votării. Atacuri au avut loc în alte cinci provincii afgane, iar o rachetă a lovit capitala Kabul în zori.

Miliţiile islamiste ale Talibanilor au ameninţat că vor recurge la violenţă pentru a împiedica procesul de votare.

Aproximativ 2500 de candidaţi îşi dispută cele 249 de locuri ale camerei inferioare a parlamentului afgan, numită Wolesi Jirga. Rezultatele finale sunt aşteptate abia spre sfârşitul lunii octombrie.

Naţiunile Unite au cerut guvernelor şi organizaţiilor umanitare din lumea întreagă să contribuie cu 2 miliarde de dolari la ajutorarea victimelor inundaţiilor catastrofale din Pakistan. Este cel mai mare apel la ajutor internaţional din istorie, suma solicitată depăşind-o pe aceea de 1,5 miliarde de dolari cerută pentru victimele cutremurului din Haiti, din luna ianuarie.

Aseară, secretarul-general ONU, Ban Ki-moon, a spus că indundaţiile din Pakistan sunt „cel mai grav dezastru natural” cu care s-au confruntat Naţiunile Unite în istoria de 65 de ani a organizaţiei. Calamitatea din Pakistan a făcut aproape 2000 de morţi şi a afectat 20 milioane de oameni rămaşi fără case, fără mâncare şi fără asistenţă medicală adecvată.

Un tribunal regional polonez l-a pus aseară în libertate pe liderul exilat al separatiştilor ceceni, Ahmed Zakayev, după o detenţie de câtva ore, dar problema extrădării lui în Rusia nu a fost încă tranşată. Zakayev a fost arestat vineri dimineaţă la Varşovia, în baza unui mandat internaţional emis de autorităţile ruse, care vor să-l judece sub acuzaţia de terorism.

Vineri seară, tribunalul polonez a spus că cecenul este liber să plece din Polonia, dacă vrea. Procurorii pot însă face apel în termen de şapte zile. Nu este limpede când anume se va decide problema extrădării. Ieri, liderii Poloniei au spus că decizia va fi luată de justiţie, dar au sugerat că este puţin probabil ca Zakayev să fie extrădat, aşa cum vor ruşii.

Soarta unui activist rus pentru drepturile minorităţii gay rămâne incertă, la trei zile după ce a Nikolai Alexeiev a fost arestat la un aeroport din Moscova.
Agenţia Interfax a spus că a primit un SMS de la Alexeiev, în care spunea că se află în Belarus şi că va cere azil politic. Dar prietenii şi mai mulţi ziarişti au spus că de trei zile nu pot lua legătura cu activistul, iar unii au sugerat chiar că el ar fi fost răpit de serviciile secrete ruseşti. Alexeiev a fost supus unor presiuni din partea autorităţilor, ca să-şi retragă plângerile făcute la CEDO după ce primăria Moscovei a interzis marşul gay anual.

Guvernul Franţei şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu soarta activistului rus. Săptămâna viitoare, la Moscova va sosi comisarul german pentru drepturile omului, care şi-a propus să discute cu autorităţile ruse situaţia comunităţii gay din Rusia.

Statele Unite au oferit Moldovei 12 milioane de dolari pentru susţinerea autorităţilor locale. Un acord în acest sens a fost semnat astăzi la Chişinău de premierul Vlad Filat cu ambasadorul Statelor Unite Asif J. Chaudhry şi Janina Jaruzelski, directorul misiunii regionale USAID pentru Ucraina, Belarus şi Moldova. Luînd cuvântul la ceremonie, premierul Filat a spus că acordul va ajuta reformele în domeniul descentralizării fiscale şi administrative.

Autorităţile din Chile spun că au reuşit să foreze o cale de acces până la cei 33 de mineri blocaţi în subteran de la începutul lunii august. Vor mai trece însă câteva săptămâni până ce tunelul adânc de 630 de metri va fi lărgit suficient pentru a permite aducerea la suprafaţă pe rând a minerilor. Autorităţile şi rudele speră ca acest lucru să fie posibil în primele zile ale lunii noiembrie .

Minerii au rămas în adâncuri după surparea principalei guri a minei de cupru şi aur San Jose. Prin trei găuri înguste, minerilor li se furnizează alimente, apă şi medicamente.

La Berlin se inaugureazã în aceastã seara o expoziție dedicatã laureatei Premiului Nobel pentru Literaturã, Herta Müller. Expoziția de la Casa Literaturii, intitulatã „Podoaba rece a vieții“, a fost conceputã de cãtre Lutz Dittrich și directorul Casei Literaturii, Ernest Wichner.

În paralel cu aceastã expoziție, între 17 septembrie și 21 noiembrie, vor avea loc la Berlin numeroase lecturi, se vor prezenta cîteva filme și se va organiza un simpozion care va dezbate crimele din perioada comunismului. În cadrul expoziției pot fi vãzute numeroase fotografii inedite, manuscrise, obiecte și o serie de materiale din arhiva fostei Securitãți.

Anul viitor expoziția va fi prezentatã în România.

Studenţii vor putea vota în localitatea unde studiază, semnând o declaraţie pe proprie răspundere şi prezentând la secţia de votare atât buletinul de identitate, cât şi carnetul de student. Aşa a hotărât astăzi majoritatea parlamentară, care a modificat Codul Electoral.

Potrivit relatării Infoprim, schimbarea n-a fost pe placul opoziţiei comuniste, ba a fost criticată chiar şi de organizaţia pentru drepturile omului PromoLex. Ea a atras atenţia că studenţii vor fi astfel privilegiaţi faţă de alte categorii – de pildă muncitorii din construcţii sau alţi angajaţi care lucrează în altă localitate decât cea înscrisă în buletin.

Revenit dintr-o vizită la Moscova, liderul Partidului Democrat Marian Lupu a făcut o pledoarie pentru cultivarea relaţiilor cu Federaţia Rusă. La o conferinţă de presă, Lupu a sugerat că moldovenii pierd prea mult timp în aşteptarea integrării europene şi cu „iluzia unificării cu România”, şi ar trebui să înţeleagă importanţa unei relaţii „pragmatice” cu Moscova.

Ieri, în capitala rusă, Lupu a încheiat un acord de parteneriat politic între partidul său şi „Rusia Unită”, partidul premierului rus Vladimir Putin.

O agenţie de ştiri din Rusia a informat că discuţiile asupra Transnistriei vor continua la sfârşitul acestui luni, în format 5 plus 2. Potrivit Rosbalt, reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului, împreună cu mediatorii, se vor întâlni mai întâi la Chişinău pe 20 şi 21 septembrie, iar după o săptămână vor discuta în acelaşi format la Viena. Negocierile vor fi informale. Cele oficiale în format 5 plus 2 au fost suspendate în 2006 şi nu se ştie când ar putea fi reluate.

Revenit de la Bruxelles, premierul Vlad Filat a promis că moldovenii vor scăpa de vizele europene într-un an şi jumătate. Filat a spus că a ajuns la această prognoză urmărind experienţa altor ţări pe care Uniunea Europeană le-a scutit până la urmă de viză. Premierul a mai spus că liderii europeni cu care s-a întâlnit la Bruxelles au promis sprijin Moldovei nu doar în privinţa liberei circulaţii, ci şi a depăşirii dificultăţilor economice.

Un lider exilat al separatiştilor ceceni a fost arestat astăzi în Polonia, în baza unui mandat internaţional emis la cererea Rusiei. Kremlinul spune că Ahmed Zakayev, care a mers la Varşovia ca să participe la un congres mondial al cecenilor, a fost implicat în acţiuni teroriste şi a promis că va avea parte de o judecată dreaptă, odată ce Polonia îl extrădează.

Zakayev trăieşte în Occident de mai bine de zece ani şi are azil politic în Marea Britanie. Agenţiile de presă spun că acest statut nu-l protejează automat pe teritoriul Poloniei, dar justiţia poloneză ar putea să ţină seama de poziţia britanică atunci când va decide dacă să-l extrădeze pe cecen ruşilor sau să-l elibereze.

Autorităţile britanice au arestat la Londra șase oameni în legătură cu o ameninţare la adresa Papei Benedict, care vizitează metropola în a doua zi a vizitei sale în Marea Britanie. Poliţia londoneză a informat că indivizii, cu vârste cuprinse între 26 şi 50 de ani, au fost reţinuţi în baza legislaţiei antiteroriste.

Arestările au avut loc înainte ca Suveranul pontif să se întâlnească cu arhiepiscopul de Canterbury într-o încercare de a îmbunătăţi relaţiile dintre Vatican şi biserica anglicană. Papa şi-a început sejurul britanic ieri, în capitala Scoţiei, Edinburgh, unde a fost primit de regina Angliei, iar apoi a ţinut o slujbă în aer liber în cel mai mare oraş scoţian, Glasgow.

Un purtător de cuvânt al Vaticaului a spus astăzi că ameninţările nu fac necesară schimbarea programului vizitei, care va mai dura încă două zile.

Germania a negat categoric că ar avea de gând să desfiinţeze tabere de romi, contrazicând o declaraţie de ieri a preşedintelui Nicolas Sarkozy. Liderul francez a spus joi la Bruxelles că ar fi fost informat de cancelarul Angela Merkel că Berlinul va proceda la fel ca Parisul în privinţa romilor, desfiinţând aşezările lor ilegale. Astăzi, un purtător de cuvânt al lui Merkel a spus că şefa guvernului federal nici măcar n-a pomenit vreodată „tabere de romi”, care nici nu există pe teritoriul Germaniei.

Iar ministrul german de externe Guido Westerwelle a declarat radioului public din ţara sa că Berlinul nu are de gând să adune şi să deporteze romii.