În Afganistan a început astăzi numărarea voturilor de la alegerile parlamentare de sâmbătă, marcate de violenţe şi acuzaţii de fraudă.
În cele 150 de atacuri înregistrate în ziua votării au murit cel puţin 14 oameni, iar astăzi au fost descoperite cadavrele celor trei lucrători electorali răpiţi ieri de insurgenţi în provincia Balkh.
Autorităţile afgane au spus că alegerile, la care au participat cam 40% din alegători, au fost în general corecte.
Un diplomat de rang înalt al Naţiunilor Unite, Staffan de Mistura, a spus însă la Kabul că este prea devreme ca alegerile afgane să fie considerate „un succes”.

Organizaţia separatistă bască ETA a spus că este gata să accepte mediere internaţională pentru a pune capăt conflictului său cu guvernul Spaniei. Declaraţia vine la două săptămâni după ce ETA a anunţat că a declarat un armistiţiu unilateral.
În deceniile de luptă armată pentru independenţa Ţării Bascilor, care cuprinde teritorii din nordul Spaniei şi sudul Franţei, ETA a ucis peste 800 de persoane.

La Chişinău se defăşoară astăzi a zecea ediţie a Festivalului Etniilor, sub genericul „Unitate prin diversitate”.
Acţiunile au început de dimineaţă cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare. Printre participanţi s-a numărat preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Potrivit site-ului Unimedia, el a spus într-o cuvântare că „este bine că suntem diferiţi, că iubim acest pământ şi că ţinem la cultura şi tradiţile fiecăruia dintre noi”.
În programul festivalului s-au aflat concerte şi expoziţii amenjate pe aleile Grădinii Publice.
Manifestări similare au loc astăzi şi în localităţile din ţară unde comunităţile etnice sunt majoritare.

Indivizi înarmaţi au rănit cu focuri de armă doi turişti taiwanezi în capitala Indiei, New Delhi. Poliţiştii au spus că doi motociclişti au deschis focul asupra unui autobuz cu turişti lângă principala moschee a metropolei indiene.
Peste doar câteva săptămâni, New Delhi va găzdui Jocurile sportive ale Commonwealth-ului, iar unele grupări militante au ameninţat că le vor perturba.

Mai mulți copii afgani au murit când se jucau cu o rachetă într-un sat din provincia nordică Kunduz. Şeful districtului Ali Abad, Habibullah Mohtashim, a spus că şapte copii au murit pe loc, iar al optulea în timp ce era transportat spre spital. Mohtashim a spus că este posibil ca racheta să fi fost lansată asupra satului sâmbătă de militanţii Taliban, care au ameninţat să obstrucţioneze alegerile parlamentare de ieri.

Două explozii cu automobile-capcană la Bagdad au ucis cel puţin 12 oameni, rănind câteva zeci.
Generalul irakian de armată Ali Fathal a spus că primul atac a avut loc lângă reprezentanţa unei companii de telefoane mobile în Mansour, un cartier bogat al Bagdadul.
Nu este limpede dacă firma „Asiacell” a fost ţinta atacului.
A doua explozie a avut loc după numai câteva minute în cartierul Kazimiyah, din nordul capitalei irakiene.

La Chişinău are loc Festivalul Etniilor, la care erau aşteptaţi reprezentanţii a 60 de organizaţii etnoculturale din Republica Moldova. Centrul manifestărilor este Grădina Publică „Ştefan cel Mare”, unde au loc spectacole de cântece şi dansuri, expoziţii de arte plastice şi de cărţi, de lucrări de artizanat şi de mâncăruri tradiţionale.
Festivalul a fost inaugurat de preşedintele interimar Mihai Ghimpu şi se desfăşoară sub genericul „Unitate prin diversitate”.

În Afganistan a început astăzi numărarea voturilor de la alegerile parlamentare de sâmbătă, marcate de violenţe şi acuzaţii de fraudă. În cele 150 de atacuri înregistrate în ziua votării au murit cel puţin 14 oameni. În privinţa corectitudinii alegerilor, autorităţile afgane se arată optimiste.

Şeful comisiei electorale centrale, Sayed Murad Sharifi, a declarat departamentului afgan al postului nostru de radio că eventualele fraude semnalate în contestaţii nu vor putea influenţa credibilitatea generală a scrutinului.
Guverne şi organizaţii din lumea întreagă i-au felicitat pe alegătorii afgani pentru participarea la scrutinul care va desemna membrii camerei inferioare a legislativului, Wolesi Jirga. Participarea la vot a fost de aproximativ 40%.

Papa Benedict al XVI-lea îşi încheie astăzi vizita de stat de patru zile în Marea Britanie. Suveranul pontif va pleca spre Roma din oraşul englez Brimingham, unde are loc beatificarea cardinalului John Henry Newman, unul dintre cei mai cunoscuţi englezi convertiţi de la anglicanism la catolicism.
Ieri, la catedrala Westminster din Londra, Papa Benedict a exprimat „regretele” şi „ruşinea” bisericii catolice pentru abuzurile sexuale ale preoţilor asupra copiilor.

În Suedia au loc astăzi alegeri parlamentare. Sondajele de opinie sugerau victoria actualei guvernări de centru-dreapta şi posibila intrare în Parlament, în premieră, a forţelor care se opun imigraţiei. Dacă sondajele se adeveresc, coaliţia premierului Frederik Reinfeldt va fi prima guvernare orientată spre dreapta care câştigă al doilea mandat în Suedia, în ultimul secol.
Eventuala înfrângere a stângii va fi o lovitură grea pentru social-democraţii suedezi, care au dominat scena politică timp de aproape 80 de ani. La alegerile de astăzi, partidul de extremă-dreapta, numit „Democraţii” speră să obţină în premieră locuri în Parlament, graţie atitudinii tot mai ostile au unei părţi a societatăţii suedeze faţă de străini.

Etnicii armeni ţin astăzi prima slujbă din ultimii o sută de ani la o biserică străveche din estul Turciei. Oficialii turci se aşteptau ca 3000 de persoane să participe la ceremonia de la biserica veche de o mie de ani din Akdamar, în provincia Van.
Premierul turc Tayyip Erdogan a spus că permisiunea dată armenilor de a-şi relua slujbele religioase la Akdamar este „o dovadă a toleranţei turceşti”. Relaţiile turco-armene sunt umbrite de amintirea uciderii în masă a armenilor de către armata imperiului otoman, la începutul secolului trecut. Armenii numesc masacrele de atunci „genocid”, dar turcii refuză categoric acest termen.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a îndemnat Iranul să respingă sporirea rolului armatei în viaţa statului. Într-un interviu pentru televiziunea ABC care urmează să fie difuzat astăzi, Clinton a spus că Statele Unite sunt îngrijorate de rolul şi influenţa tot mai mare a militarilor iranieni.

Duminică, 19 septembrie, va avea loc la Chişinău Festivalul Etniilor, la care vor participa reprezentanţii a 60 de organizaţii etnoculturale din Moldova.
Centrul manifestărilor de mâine este Grădina Publică „Ştefan cel Mare”, unde vor fi spectacole de cântece şi dansuri, expoziţii de arte plastice şi cărţi, lucrări de artizanat şi mâncăruri tradiţionale.

Infoprim relatează că festivalul se desfăşoară sub genericul „Unitate prin diversitate” şi este organizat de Biroul Relaţii Interetnice, Primăria Municipiului Chişinău şi autorităţile locale din Republica Moldova.

În Afganistan au avut loc astăzi alegeri parlamentare marcate de violenţe. Secţiile de votare s-au închis oficial, deşi se relatează că în unele locuri oamenii încă îşi aşteaptă rândul să voteze.

În mai multe provincii afgane şi în capitala Kabul au avut loc în ziua votului atacuri, după ce insurgenţii Talibani ameninţaseră să obstrucţioneze scrutinul prin mijloace violente. Bilanţul victimelor este de cel puţin 10 morţi.

La prânz se prezentaseră la vot doar 32% din alegători. 2500 de candidaţi au concurat pentru cele 249 de locuri ale camerei inferioare a parlamentului, numită Wolesi Jirga. Rezultatele definitive vor fi anunţate abia la sfârşitul lunii noiembrie.

În Slovacia are loc un referendum controversat, care ar putea reduce cu o treime numărul de parlamentari, dar şi privilegiile politicienilor. Referendumul a fost organizat în urma unei petiţii semnate de 350.000 de cetăţeni. Alte chestiuni la care sunt chemaţi să răspundă astăzi slovacii sunt dacă vor putea să voteze în viitor pe internet şi dacă va fi abolită taxa din care îşi adună veniturile radioul şi televiziunea publică.

Ca să fie declarat valabil, la referendum trebuie să participe cel puţin jumătate din cei 4,4 milioane de alegători din Slovacia. Dar sondajele de opinie indicau că participarea la vot ar putea fi de numai 20%.

Un activist pentru drepturile comunităţii gay din Rusia susţine că a petrecut două zile în arestul poliţiei, după ce a fost arestat pe un aeroport din Moscova.
Nikolai Alexeiev a declarat Europei Libere că a fost pus în libertate vineri noaptea. Alexeiev a mai spus că poliţia i-ar fi cerut să-şi retragă plângerile depuse la CEDO în legătură cu interzicerea unui marş gay în capitala Rusiei.

Guvernul Franţei şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu soarta activistului rus. Săptămâna viitoare, la Moscova va sosi comisarul german pentru drepturile omului, care şi-a propus să discute cu autorităţile ruse situaţia comunităţii gay din Rusia.

Ministrul agriculturii Valeriu Cosarciuc va merge luni la Moscova pentru a discuta situaţia exporturilor pe piaţa rusă. Potrivit Infoprim, Cosarciuc se va întâlni cu omologul său rus şi cu oficiali de la serviciul sanitar al Rusiei, „Rospotrebnadzor”.

Valeriu Cosarciuc a spus astăzi că va încerca să demonstreze ruşilor că produsele moldoveneşti respectă standardele de calitate ruseşti şi să convină o listă clară de agenţi economici din Moldova care vor putea exporta în Rusia.

Infoprim aminteşte că în urmă cu câteva săptămâni Rusia a blocat importurile de fructe şi legume de la 100 de exportatori moldoveni pe motivul că nu întrunesc cerinţele de calitate. În mod obişnuit, 80% din exporturile de fructe şi legume ale Moldovei merg pe piaţa rusă.

În Afganistan au loc alegerile parlamentare marcate de violenţe, care s-au soldat deja cu peste zece morţi. Şaşe membri ai forţelor de securitate afgane au fost ucişi în provincia Baghlan din nordul ţării în atacuri ale Talibanilor, care au avertizat că vor obstrucţiona alegerile prin metode violente. Atacuri mortale s-au semnalat şi în alte provincii.

Alegerile sunt supravegheate de zeci de mii de poliţişti şi militari americani şi afgani. Aproximativ 1000 de secţii de votare nu s-au deschis, din cauza temerilor pentru siguranţa alegătorilor.

Cu toate acestea, preşedintele afgan Hamid Karzai s-a arătat optimist. Depunînd buletinul de vot la Kabul, preşedintele Karzai a spus că speră ca participarea la vot să fie ridicată şi i-a îndemnat pe afgani să nu se lase intimidaţi de violenţe.

Aproximativ 2500 de candidaţi îşi dispută cele 249 de locuri ale camerei inferioare a parlamentului afgan, numită Wolesi Jirga. Rezultatele finale sunt aşteptate abia spre sfârşitul lunii octombrie.

Papa Benedict a spus astăzi că este profund ruşinat de ceea ce a numit abuzurile sexuale „de nedescris” ale preoţilor catolici asupra copiilor. La o slujbă ţinută în catedrala Westminster, de la Londra, Suveranul pontif a mai spus că speră ca Biserica catolică să fie în stare să se „purifice” de păcatele slujitorilor ei şi să-şi reînnoiască angajamentul de a-i educa pe tineri.

Papa a făcut aceste remarci în ziua a treia a vizitei în Marea Britanie. Înaintea slujbei din catedrală, el s-a întâlnit cu premierul David Cameron şi alţi oficiali britanici, iar pe agenda de astăzi mai are programată o rugăciune în aer liber în Hyde Park.

Benedict este al doilea Papă care vizitează Marea Britanie, în care biserica dominantă este cea anglicană, desprinsă de catolicism încă din Evul mediu.

Ministrul de externe al Bulgariei, Nikolai Mladenov a luat apărarea Parisului în disputa provocată de expulzarea din Franţa a romilor proveniţi din Bulgaria şi România. Vorbind astăzi la Sofia, Mladenov a spus că Franţa are „justificarea legală” să procedeze astfel, pentru că, în opinia oficialului bulgar, dreptul la liberă circulaţie în UE nu presupune şi dreptul de-a te stabili unde doreşti.

Romii alcătuiesc cam a zecea parte din populaţia de 7,5 milioane de locuitori a Bulgariei.

Între timp, un nou sondaj de opinie efectuat în Franţa arată că trei sferturi dintre francezi cred că ţara lor a suferit o lovitură de imagine în urma expulzării romilor bulgari şi români.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc la 28 noiembrie. Potrivit Infoprim, Ghimpu a făcut această declaraţie vineri seară într-o emisiune a postului public de televiziune. Până acum, liderii alianţei de guvernămînt vorbeau de 21 noiembrie ca data alegerilor, dar unii şi-au exprimat rezerve, dat fiind că acea zi coincide cu o sărbătoare religioasă.

Aseară la „Moldova 1”, Mihai Ghimpu a spus că va anunţa oficial 28 noiembrie ca data alegerilor de îndată ce Curtea Constituţională îi va da avizul, ceea ce ar urma să se întâmple săptămâna viitoare.

Guvernul a aprobat în şedinţa sa de astăzi cheltuieli de aproape două milioane de lei pentru primele zece case destinate celor rămaşi fără adăpost în urma inundaţiilor din vară. În total, statul s-a angajat să cumpere pentru victimele calamităţii 72 de case şi să contruiască 560 de locuinţe noi, inclusiv cu sprijin din partea României. Autorităţile au promis că toţi sinistraţii vor avea un acoperiş deasupra capului până în luna decembrie.

Ambasada României a anunţat că începând din 23 septembrie la Chişinău cererile pentru permis de mic trafic la frontieră vor fi primite numai la sediul din strada Grigore Ureche nr. 2. Începând de luni, 21 septembrie, la sediul din str. Vlaicu Pârcălab nu se vor mai desfăşura nici o activitate consulară. Potrivit Moldpres, ambasada română susţine că schimbarea va duce la îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi scurtarea termenului de obţinere a permiselor.

În Afganistan au loc alegerile parlamentare marcate de violenţe şi nereguli. Poliţia din provincia estică Nangarhar a informat că doi oameni au fost ucişi, iar unul a fost rănit într-un atac cu rachete. Trei oameni, inclusiv doi lucrători electorali, au fost răniţi într-un atac cu bombă la o secţie de votare din provincia Host, la puţin timp după începerea votării. Atacuri au avut loc în alte cinci provincii afgane, iar o rachetă a lovit capitala Kabul în zori.

Miliţiile islamiste ale Talibanilor au ameninţat că vor recurge la violenţă pentru a împiedica procesul de votare.

Aproximativ 2500 de candidaţi îşi dispută cele 249 de locuri ale camerei inferioare a parlamentului afgan, numită Wolesi Jirga. Rezultatele finale sunt aşteptate abia spre sfârşitul lunii octombrie.

Naţiunile Unite au cerut guvernelor şi organizaţiilor umanitare din lumea întreagă să contribuie cu 2 miliarde de dolari la ajutorarea victimelor inundaţiilor catastrofale din Pakistan. Este cel mai mare apel la ajutor internaţional din istorie, suma solicitată depăşind-o pe aceea de 1,5 miliarde de dolari cerută pentru victimele cutremurului din Haiti, din luna ianuarie.

Aseară, secretarul-general ONU, Ban Ki-moon, a spus că indundaţiile din Pakistan sunt „cel mai grav dezastru natural” cu care s-au confruntat Naţiunile Unite în istoria de 65 de ani a organizaţiei. Calamitatea din Pakistan a făcut aproape 2000 de morţi şi a afectat 20 milioane de oameni rămaşi fără case, fără mâncare şi fără asistenţă medicală adecvată.