Reprezentanţii mai multor etnii din Moldova s-au pronunţat astăzi la Chişinău pentru transformarea limbii ruse în a doua limbă de stat. Potrivit Infoprim, vicepreşedintele mişcării „Novaia Gagauzia”, Nicolae Telpiz a spus că poporul găgăuz este îngrijorat de procesul de românizare din Moldova.

Alţi reprezentanţi ai minorităţilor au spus că cel puţin 35% din populaţia moldoveană doresc dobândirea de către limba rusă a statutului de limbă de stat.
Vineri la Comrat va avea loc un forum al celor care doresc declararea limbii ruse ca limbă oficială. Iniţiatorii lui doresc şi organizarea unui referendum pe această temă.

Preşedintele autorităţii palestiniene, Mahmud Abbas a spus că nu va mai participa „nici măcar o zi” la negocierile de pace cu israelienii, mediate de Statele Unite, dacă Israelul nu prelungeşte interdicţia ridicării de case evreieşti în teritoriile palestiniene. Moratoriul israelian, declarat în urmă cu zece luni, expiră la 26 septembrie, iar liderii israelieni au semnalat că nu-l vor prelungi.

Problema aşezărilor evreieşti din teritoriile palestiniene este unul din principalele obstacole ale negocierilor din Orientul Mijlociu, pe care Statele Unite încearcă să le relanseze prin contribuţia personală a secretarului de stat Hillary Clinton.

Alte probleme vechi nerezolvate sunt dreptul refugiaţilor palestinieni de a reveni la casele lor şi statutul Ierusalimului, pe care ambele părţi şi-l revendică drept capitală.

Un activist rus pentru drepturile copiilor spune că unul din trei copii adoptaţi în Rusia este trimis înapoi la instituţiile de stat. Potrivit lui Albert Lihanov, preşedintele Fondului Copiilor din Rusia, în ultimii trei ani au fost returnaţi în acest fel 30.000 de orfani. Motivul principal, spune Lihanov, este că după declanşarea crizei economice în 2008 familiile adoptive nu au primit ajutoarele promise de stat.

Potrivit statisticilor oficiale, în Rusia trăiesc în prezent aproape 700.000 de orfani, cei mai mulţi de la cel de-al doilea război mondial până în prezent. În această cifră sunt incluşi copiii ai căror părinţi nu mai trăiesc, dar şi cei care au fost abandonaţi de părinţi.

Pe 21 septembrie la Chişinău va începe o nouă rundă de consultări în formatul 3+2 privind conflictul transnistrean. Reprezentanţii mediatorilor (OSCE, Rusia şi Ucraina) şi ai observatorilor (UE şi SUA) vor purta discuţii cu premierul Vlad Filat, ministrul de externe Iurie Leancă şi cu vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov, precum şi cu şefii grupurilor de experţi pentru măsurile de încredere. Discuţiile vor continua a doua zi la Tiraspol cu liderii administraţiei şi cu grupurile de experţi transnistrene. În funcţie de rezultatul consultărilor, acestea ar putea continua peste o săptămână, la Viena, deja în formatul 5+2, adică cu participarea reprezentanţilor Chişinăului şi ai Tiraspolului.

Guvernul spune că exporturile de fructe şi legume în Rusia vor fi reluate în urma discuţiilor avute astăzi la Moscova de ministrul agriculturii, Valeriu Cosarciuc cu omologul său din Rusia, Elena Skrinnik. Într-un comunicat de presă se mai arată că Rusia a acceptat o listă cu toţi cei 140 de exportatori moldoveni de fructe şi legume.

La 24 august, peste o sută de companii moldoveneşti au primit interdicţie de a-şi desface produsele agricole în Rusia, din cauza calităţii slabe a produselor.

Oficialii ruşi şi moldoveni au convenit astăzi ca încă de săptămâna aceasta experţii ruşi să vină în Moldova pentru a examina la faţa locului activitatea exportatorilor de fructe şi legume, astfel încât pe viitor să nu mai apară asemenea blocaje.

Liderii Partidului Democrat s-au întâlnit astăzi cu ambasadorul Federaţiei Ruse, Valeri Kuzmin. După discuţii, ambasadorul rus a spus că aşa cum ştie toată lumea ţara sa îşi doreşte depăşirea instabilităţii politice din Moldova, astfel ca Moldova să fie „un partener prietenos” şi „strategic”. Iar liderul de onoare al democraţilor, Dumitru Diacov a spus că partidul său este gata să contribuie la stabilizarea Moldovei.

Potrivit site-ului PD, întâlnirea de astăzi face parte din consultările ambasadorului rus cu principalele forţe politice din Republica Moldova.

Preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai şi-a anulat o deplasare la sediul ONU din New York pentru a putea „monitoriza” în ţară rezultatele alegerilor parlamentare de sâmbătă. Un purtător de cuvânt al lui Karzai a spus tot astăzi la Kabul că este prea devreme pentru a da un verdict în privinţa corectitudinii alegerilor.

Scrutinul, la care au participat cam 40% din alegători, a fost marcat de acuzaţii de fraudă şi de violenţe soldate cu aproape 20 de morţi. 2500 de candidaţi şi-au disputat cele 249 de locuri ale camerei inferioare a parlamentului afgan, Wolesi Jirga.

Un partid de extremă-dreapta va intra pentru prima dată în parlamentul Suediei, dar câştigatorii alegerilor au spus că decât să-i invite pe ultra-naţionalişti la guvernare, mai bine formează un cabinet minoritar. Partidul de extremă-dreaptă „Democraţii Suediei” a obţinut duminică 20 de locuri, suficiente pentru a asigura actualei guvernări de centru-dreapta, printr-o eventuală alianţă, o majoritate în noul legislativ.

Premierul centrist Frederik Reinfeldt, şeful actualei coaliţii de guvernămînt, a respins însă ideea colaborării cu extremiştii, spunând că va cere sprijinul Partidului Verzilor, iar dacă va fi refuzat, va încerca varianta unui guvern minoritar.

Extremiştii de dreapta susţin că Suedia a fost invadată de străini şi că Islamul ar fi acum cea mai mare ameninţare la adresa ţării.

Liderul cecen exilat Ahmed Zakayev a părăsit Polonia pentru a se întoarce la casa lui din Londra, după ce justiţia poloneză a decis împotriva extrădării lui în Rusia, unde este acuzat de terorism. Zakayev are din 2003 azil politic în Marea Britanie. Săptămâna trecută a mers la Varşovia ca să participe la o manifestare a exilului cecen, dar a fost arestat de poliţia poloneză în baza unui mandat internaţional emis de Rusia.

Un tribunal polonez a decis că Zakayev nu va fi extrădat, inlcusiv pentru că are azil politic într-o ţară care face parte, ca şi Polonia, din UE. Polonia devine a treia ţară europeană care refuză să-l extrădeze pe liderul cecen, după Danemarca şi Marea Britanie.

Militanţii kurzi din Turcia spun că vor prelungi cu o săptămână armistiţiul unilateral care expiră astăzi. Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care luptă pentru mai multă autonomie în sud-estul Turciei, a declarat la 13 august o aşa-numită „perioadă de linişte” înaintea lunii ramadanului, iar astăzi a anunţat că mai dă guvernului un răgaz de o săptămână, după care va „re-evalua” situaţia.

Militanţii kurzi au început lupta armată împotriva statului turc în 1984, iar în conflictul care se desfăşoară mai ales în sud-estul Turciei au murit peste 40.000 de oameni, majoritatea de etnie kurdă.

Rusia va desfiinţa în următorii trei ani 100.000 de slujbe din administraţia federală. Anunţul a fost făcut de ministrul de finanţe Alexei Kudrin, la o conferinţă ţinută în compania preşedintelui Dmitrii Medvedev.

Ministrul Kudrin a spus că eliminând o cincime din slujbele administrative statul rus va economisi 43 de miliarde de ruble, iar preşedintele Medvedev a adăugat că reducerile vor face statul mai eficient, reducând birocraţia inutilă.

Ministrul de finanţe Kudrin a mai spus că în ultimii patru ani, numărul angajaţilor din aparatul de stat a crescut cu 130.000.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, pleacă astăzi la Moscova, unde urmează să discute situaţia exporturilor moldoveneşti pe piaţa rusă. Împreună cu omologul său rus şi cu oficiali de la serviciul sanitar al Rusiei, Cosarciuc, urmează să convină asupra listei agenţilor economici care au dreptul să exporte fructe şi legume în Federaţia Rusă.
Valeriu Cosarciuc a declarat anterior că va încerca să demonstreze ruşilor că produsele moldoveneşti respectă standardele de calitate ruseşt. În urmă cu câteva săptămâni Rusia a blocat importurile de fructe şi legume de la 100 de exportatori moldoveni pe motivul că nu întrunesc cerinţele de calitate.

Primarul oraşului Comrat, Nicolai Dudoglo, a ajuns la spital, după ce a fost rănit într-un accident care a avut loc ieri seara pe şoseaua Giurgiuleşti-Chişinău. Potrivit ştireazilei.md, maşina s-a ciocnit cu un Volkswagen. Impactul a fost atât de puternic încât doi pasageri din maşină au decedat. Cazul este cercetat de poliţie.

Autorităţile din Tadjikistan anunţă că cel puţin 23 de soldaţi au fost omorâţi ieri de către militanţii islamişti într-o ambuscadă asupra unui convoi, lângă graniţa cu Afganistan. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat că militanţii ar avea legătură cu foştii lideri care au luptat împotriva guvernului în timpul războiului civil din 1990.
Potrivit oficialului se presupune că printre atacatori au fost şi militanţi din Afganistan şi Pakistan, la fel şi luptători din Cecenia. Se crede că ar fi o legătură între atacul de duminică şi grupul de 18 deţinuţi care au evadat dintr-o închisoare din Tadjikistan săptămâna trecută.

Adam Borodowski, consilierul liderului exilat al separatiştilor ceceni Ahmed Zakaiev a declarat că acesta a părăsit duminică Polonia şi s-a întors în Marea Britanie. Zakaiev a fost arestat vineri de poliţia poloneză. Pe numele lui există un mandat internaţional emis de Interpol, la cererea Rusiei.
Zakaiev trăieşte în Marea Britanie, având azil politic. Rusia îl acuză pe Ahmed Zakaiev de terorism în timpul războiului din anii 1990 între forţele ruse şi separatiştii ceceni.

Preşedintele iranian Mahmud Ahmadinejad a chemat Statele Unite să-i elibereze pe cei opt iranieni , despre care el afirmă că ar fi reţinuţi ilegal. Într-un interviu pentru o televiziune americană, Ahmadinejad a declarat că ţara sa a făcut un gest umanitar săptămâna trecută, eliberând-o pe Sarah Shourd, cetăţean american, arestată în iulie 2009 în Iran. Ahmadinejad a declarat că „nu ar fi nepotrivit” să ceară de la Statele Unite un gest similar. Preşedintele iranian nu a dat numele iranienilor care, din spusele lui, ar fi arestaţi în SUA.
Înaintea adunării Generale a ONU la New York, Ahmadinedjad a fost primit şi de secretarul general ONU, Ban Ki-moon. Secretarul ONU şi-a exprimat speranţa că Iranul va rezolva în mod constructiv divergenţele sale nucleare cu Occidentul.

Potrivit unei declaratii a purtătorului de cuvînt al Ministerului rus de externe, Andrei Nesterenko, astazi şi mîine ar urma să aibă loc la Chisinau întilniri informale în problema transnistreana, în formatul 5 plus 2 – adică a reprezentanţilor Chişinăului şi Tiraspolului, ai Rusiei, Ucrainei si OSCE ca mediatori, si ai Statelor Unite si Uniunii Europene în calitate de observatori. Intilnirea de astazi va fi urmată, lunea şi martea viitoare, de o întilnire la Viena în acelaşi format, a spus Neseternko citat vineri de site-ul Rosbalt.

In şedinta de simbătă a guvernului s-a decis alocarea a peste 118 mii de lei pentru consiliile raioanle din Cahul, Orhei, Floreşti şi Şoldăneşti pentru a se achita compensatii proprietarilor de drept cărora li s-au confiscat sau naţionalizat bunurile de către regimul sovietic, ca urmare a repercusiunilor politice. Aproape 400 de mii de lei vor fi acordate, in acelaşi scop şi consiliului raional Drochia şi comitetului executiv al Gagauziei.

Guvernatorul Gagauziei, Mihail Formuzal a declarat, citat de postul ProTv Chişinău, că ar dori ca limba rusă să aibă statut de limbă oficială in Moldova, dar că pentru acest lucru nu este nevoie de organizarea unui referendum ci doar de o decizie a Parlamentului. Declaraţia domnului Formuzal vine dupa ce Miscarea Noua Găgăuzie lansase ideea organizării unui referendum local pe tema limbii ruse, ca a doua limbă oficială în autonomie.

Un înalt reprezentant al Naţiunilor Unite a declarat că este prea devreme să se spună dacă alegerile parlamentare din Afganistan de sîmbătă pot fi considerate un succes, aşa cum a anunţat Comisia Electorala Independentă. Reprezentanţii comisiei au anunţat şi că au fost găsite cadavrele celor 3 oficiali ai comisiei, care fuseseră răpiţi simbătă. În cele 150 de atacuri înregistrate în ziua votării au murit cel puţin 14 oameni.
Autorităţile afgane au spus că alegerile, la care au participat cam 40% din alegători, au fost în general corecte.

Intr-o declaraţie făcută duminică reţelei americane ABC, secretarul de stat american, Hillary Clinton a urat Iranului să fie condus în viitor de lideri „responsabili”, exprimîndu-și îngrijorarea față de rolul crescînd al armatei, Gărzilor revoluționare și al altor miliții.

In replică, preşedintele de la Teheran, Mahmud Ahmadinedjad, intervievat de aceeași televiziune, a spus că doamna Clinton ar trebui să cunoască mai bine situaţia din Iran înainte de a face astfel de declaratii. Ahmadinedjad, care a fost primit de secretarul general Onu, Ban Ki-moon, a cerut Statelor Unite să elibereze opt iranieni ce ar fi reținuți în mod arbitrar.

Astazi la New York, incepe o reuniune de trei zile a liderilor lumii la care vor fi discutate obiectivele Mileniului pentru Dezvoltare. Summitul se desfășoară în preambulul Adunării Generale ONU. In urmă cu zece ani, ONU a stabilit opt mari domenii de dezvoltare, urmînd ca pînă în 2015 să se reducă la jumătate starea de sărăcie extremă și să se asigure învățămîntul general primar, să se promoveze egalitatea între sexe, să se reducă mortalitatea infantilă etc.

Primarul Moscovei, Iuri Lujkov a plecat in Austria pentru o săptămînă, pe fundalul unei campanii de presă împotriva sa şi al speculaţiilor că ar putea să fie demis. Lujkov este primar al Moscovei din 1992 şi în ultimul timp a fost ţinta unor atacuri de presa și ale președintelui Dmitri Medvedev, sub acuzația de corupţie si afaceri controversate. Lujkov este perceput ca un apropiat al premierului Vladimir Putin. La acest sfîrșit de saptamina presa rusă anunţase o intrevedere Lujkov-Putin, dar intrevederea a fost contramandată. Simbata, televiziunile de stat din Rusia au difuzat un nou documentar despre afacerile de miliarde de dolari ale familiei Lujkov, fiind din nou acuzat de corupţie.

Partidele de centru dreapta din Suedia au cîştigat alegerile de la acest sfirșit de saptamina, dar nu au obținut majoritatea in Parlamentul de la Stockholm. Alianta celor patru partide aflate la putere a dobindit 172 de locuri in Parlament din cele 349. Pentru prima data in Parlamentul suedez a intrat, cîştigind 20 de mandate, un partid de extremă dreapta, care se declara împotriva imigranţilor.

Premierul israelian Beniamin Netaniahu a declarat că a eşuat în încercările sale de a convinge Rusia să nu vîndă Siriei rachete sofisticate de croazieră, de tip Yahont P-800. Rachetele au o rază de acțiune de pînă la 320 de km și pot purta încărcături explozibile de 200 de kilograme. Reprezentantii guvernului israelian şi-au exprimat îngrijorarea în legatură cu tranzacţia. Ministrul rus al apărarii, Anatoli Serdiukov a declarat săptămîna trecută la Washington că tranzacţia du Siria se va face, înţelegerea datînd din 2007. Israelul considera ca este periculos ca Siria să aibă aceste arme, stiind ca autorăţile de la Damasc sprijină grupările Hezbolah din Liban si pe militanţii Hamas din fîşia Gaza.