Curtea Constituţională a declarat că preşedintele interimat Mihai Ghimpu poate dizolva parlamentul şi anunţa data noilor alegeri generale.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, la cererea jurnaliştilor, a precizat că preşedintele interimar are din acest moment un termen rezonabil pentru a dizolva parlamentul.

Mihai Ghimpu a reafirmat ieri seară că odată ce Curtea Constituţională va aproba dizolvarea parlamentului, el va stabili data noilor alegeri pentru 28 noiembrie.

Premierul Vlad Filat a declarat că Republica Moldova negociază cu Fondul Monetar International modificarea actualului buget, pentru a permite guvernului să acorde subvenţii persoanelor sărace, care să acopere scumpirea produselor strict necesare. Filat a făcut această declaraţie la Pro TV, dar a refuzat să dea mai multe amănunte.

25 la sută din rezerva de grâu a Republicii Moldova, mai precis 15 mii de tone, ar putea fi dată celor peste 100 de brutării din ţară ca împrumut pe 6 luni ca să se evite scumpirea pâinii, a declarat ministrul agriculturii Valeriu Cosarciuc.

Saptamâna trecuta Combinatul din Balti a ridicat pretul la pâine cu 25 de bani, invocând ca lucreaza în pierdere. O scumpire de 6 la sută. Scumpiri au operat si alti agenti economici mai mici.

La Chişinău a avut loc o nouă rundă de consultări în formatul 3+2 privind conflictul transnistrean. Reprezentanţii mediatorilor (OSCE, Rusia şi Ucraina) şi ai observatorilor (UE şi SUA) s-au întâlnit cu premierul Vlad Filat care a declarat din nou că reintegrarea ţării rămâne o prioritate a guvernului.

Discuţiile vor continua a mâine la Tiraspol cu liderii administraţiei şi cu grupurile de experţi transnistrene. În funcţie de rezultatul consultărilor, acestea ar putea continua peste o săptămână, la Viena, deja în formatul 5+2, adică cu participarea reprezentanţilor Chişinăului şi ai Tiraspolului.

Comisia electorală din Afganistan, care strânge plângerile şi constestaţiile, a anunţat că a primit până acum peste 3 mii de sesizări oficiale, legate de desfăşurarea alegerilor generale de sâmbăta trecută. Data limită pentru trimiterea sesizărilor expiră astăzi dar comisia ar putea prelungi termenul cu încă două zile.

Nouă militari NATO au murit într-un accident aviatic în sudul Afganistanului. Un soldat al Forţelor Internaţionale de Securitate NATO, unul al Armatei Naţionale Afgane şi un cetăţean american au fost răniţi. Un reprezentant al talibanilor a revendicat atacul şi a declarat că insurgenţii au doborât elicopterul şi au omorât „peste 10 militari”.
Reprezentanţii Forţelor Internaţionale de Securitate NATO investighează cauzele accidentului.

În Coreea de nord se pregăteşte, se pare, o nouă succesiune, după modelul stabilit încă din 1980 de Kim Il Sun, care a convocat congresul Partidului Muncii pentru a-i da fiului său primele funcţii de conducere. 30 de ani mai târziu este rândul lui Kim Jon-il să convoace din nou congresul Partidului Muncii , pe 28 septembrie. Se aşteaptă investirea cu primele funcţii de conducere a fiului său, Kim Jong Un , despre care se ştie că a studiat în Elveţia şi se bănuieşte că ar avea 27 de ani.

Unele din cele mai cunoscute şi active organizaţii neguvernametale din Rusia, între care Memorial, Transparancy International şi Grupul Helsinki, au acuzat procuratura că a lansat o serie de inspecţii neanunţate pentru a le intimida. Peste 40 de ONG-uri au fost verificate, procuratura din Moscova argumentând că vrea să vadă dacă se conformează legislaţiei din 2006, an când s-au impus reguli mult mai stricte de funcţionare pentru ONG-uri.

Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a cerut autorităţilor ucrainiene să ancheteze serios dispariţia recentă a unui jurnalist şi în general să se implice mai mult în protejarea libertăţii mediilor.

Vasili Klimentiev, redactor şef al ziarului Novi Stil, a dispărut în august şi se bănuieşte că este mort. Adjunctul lui susţine că Klimentiev ar fi fost ameninţat după ce a refuzat să oprească o relatare despre cazuri de corupţie.

În Belarus, moartea suspecta a unui jurnalist va fi anchetată de specialişti ai OSCE, împreună cu poliţia locală. Aleh Bianbeni, propietarului unei publicaţii de opoziţie pe internet, a fost găsit spânzurat în apropierea casei sale din Minsk, la începutul lui septembrie.

Presa sârbă relatează că văduva fostului lider sârb Slobodan Milosevic va fi liberă să se întoarcă acasă luna viitoare, când expiră acuzaţiile împotriva ei.
Avocatul familiei, Zdenko Tomanovic, a declarat cotidianului „Press” că mandatul de arest pe numele Mirjanei Markovic, expiră la 13 octombrie.
Markovic, în vârstă de 68 de ani a fost acuzată în 2002 că a abuzat de statutul său în obţinerea unor apartamente în Belgrad. Markovic a fugit din ţară în 2003.

Slobodan Milosevic a fost înlăturat de la putere în 2000 şi arestat un an mai târziu. El a fost acuzat de către Tribunalul internaţional de la Haga pentru crime împotriva umanităţii, însă a murit de atac de cord în 2006, la vârsta de 64 de ani, înainte ca procesul de judecată să se încheie.

O delegaţie a Republicii Moldova, condusă de ministrul de stat Victor Bodiu, participă la summit-ul ONU privind eradicarea sărăciei în lume. În principiu, aşa-numitele „obiective de dezvoltare ale mileniului” urmau să fie atinse până în anul 2015.

În discursul său, ministrul a menţionat că Republica Moldova a evoluat în domenii ca: reducerea mortalităţii infantile, stoparea creşterii ratei de sărăcie, accesul populaţiei la sistemul obligatoriu de sănătate.

La Summit-ul ONU participă aproximativ 130 de şefi de stat şi de guvern.

Curtea Constituţională a avizat pozitiv demersul preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, privind dizolvarea Parlamentului. Potrivit Curţii, circumstanţele pentru dizolvare sunt: nealegerea repetată a şefului statului, dar şi rezultatele referendumului republican constituţional din 5 septembrie.
Preşedintele Curţii, Dumitru Pulbere a menţionat că decizia de semnare a decretului privid dizolvarea Parlamentului, este dreptul preşedintelui interimar şi el decide data când semnează un decret în acest sens, respectând un termen rezonabil, care însă nu poate depăşi 3 luni. Anterior, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că va anunţa oficial 28 noiembrie ca data alegerilor de îndată ce Curtea Constituţională îi va da avizul.

O delegaţie a Republicii Moldova, condusă de ministrul de stat, Victor Bodiu, participă la Summit-ul ONU privind realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. În discursul său, ministrul a menţionat că Republica Moldova a evoluat în domenii ca: reducerea mortalităţii infantile, stoparea creşterii ratei de sărăcie, accesul populaţiei la sistemul obligatoriu de sănătate.

La Summit-ul ONU privind realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) participă aproximativ 130 de şefi de stat şi de guvern, reprezentînd toate ţările membre ONU. La sfirsitul Summit-ului va fi adoptat un document în care se vor puncta angajamentele guvernelor de realizare a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, precum şi priorităţile pentru fiecare obiectiv în parte.

Presa sârbă relatează că văduva fostului lider sârb Slobodan Milosevic va fi liberă să se întoarcă acasă luna viitoare, când expiră acuzaţiile împotriva ei. Avocatul familiei, Zdenko Tomanovic, a declarat cotidianului „Press” că mandatul de arest pe numele Mirjanei Markovic, expiră la 13 octombrie.
Markovic, în vârstă de 68 de ani a fost acuzată în 2002 că a abuzat de statutul său în obţinerea unor apartamente în Belgrad. Markovic a fugit din ţară în 2003. Slobodan Milosevic a fost înlăturat de la putere în 2000 şi arestat un an mai târziu. El a fost acuzat de către Tribunalul internaţional de la Haga pentru crime împotriva umanităţii, însă a murit de atac de cord în 2006, la vârsta de 64 de ani, înainte ca procesul de judecată să se încheie.

Nouă militari NATO au murit într-un accident aviatic în sudul Afganistanului. Un soldat al Forţelor Internaţionale de Securitate NATO, unul al Armatei Naţionale Afgane şi un cetăţean american au fost răniţi.
Un reprezentant al talibanilor a revendicat atacul şi a declarat că insurgenţii au doborât elicopterul şi au omorât „peste 10 militari”. Reprezentanţii Forţelor Internaţionale de Securitate NATO au declarat că investighează cauzele accidentului.

Guvernul de la Chisinau spune că exporturile de fructe şi legume în Rusia vor fi reluate în urma discuţiilor avute la Moscova de ministrul agriculturii, Valeriu Cosarciuc cu omologul său din Rusia. Într-un comunicat de presă se afirmă că Rusia a acceptat o listă cu toţi cei 140 de exportatori moldoveni de fructe şi legume.

La 24 august, peste o sută de companii moldoveneşti au primit interdicţie de a-şi desface produsele agricole în Rusia, din cauza calităţii slabe a produselor. Oficialii ruşi şi moldoveni au convenit ca în săptămâna aceasta experţii ruşi să vină în Moldova pentru a examina la faţa locului activitatea exportatorilor de fructe şi legume, astfel încât pe viitor să nu mai apară asemenea blocaje.

La Chişinău începe o nouă rundă de consultări în formatul 3+2 privind conflictul transnistrean. Reprezentanţii mediatorilor (OSCE, Rusia şi Ucraina) şi ai observatorilor (UE şi SUA) vor purta discuţii cu premierul Vlad Filat, ministrul de externe Iurie Leancă şi cu vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov, precum şi cu şefii grupurilor de experţi pentru măsurile de încredere. Discuţiile vor continua a doua zi la Tiraspol cu liderii administraţiei şi cu grupurile de experţi transnistrene. În funcţie de rezultatul consultărilor, acestea ar putea contiua peste o săptămână, la Viena, deja în formatul 5+2, adică cu participarea reprezentanţilor Chişinăului şi ai Tiraspolului.

Aflat la Străşeni şi Ialoveni, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că numai o economie funcţională va putea garanta aderarea Moldovei la Uniunea Europeana şi va putea aduce prosperitatea. In opinia liderului liberal este necesară ajungerea la stabilitate politică în Moldova si la un flux continuu de investiţii în toate sectoarele economice.

Doi diplomati de rang inalt din Marea Britanie şi Germania, David Lidington şi Werner Hoyer, au declarat luni la Chişinău că speră ca alegerile parlamentare anticipate din aceasta toamnă să fie libere şi corecte şi că, cei ce vor ajunge la guvernare la Chisinau să continue reformele. Cei doi inalţi diplomaţi au spus că negocierile dintre Uniunea Europeana şi Moldova pentru acordul de asociere, precum şi cel legat de zona de liber schimb, sunt dovezi ale sprijinului european pentru Moldova.

Secretarul general ONU, Ban Ki-moon a cerut ţărilor prospere şi donatoare să nu abandoneze ajutoarele pe care le oferă ţărilor sărace în ciuda actualei crize economice globale. Apelul a fost făcut la deschiderea summitului ONU pe tema Obiectivelor Mileniului pînă în 2015 pentru combaterea sărăciei. In cadrul summitului, mai multi lideri ai lumii, printre care preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy si premierul Spaniei, au vorbit despre nevoia continuării acordării de ajutoare ţărilor sărace, chiar daca sansele atingerii Obiectivelor Mileniului nu vor putea fi atinse.

Ministrul american al apărarii, Robert Gates a declarat că Washingtonul este îngrijorat de intenţia Rusiei de a vinde Siriei rachete sofisticate, o tranzacţie care, in opinia ministrului american al apărarii, ar putea destabiliza regiunea Orientului Mijlociu.
Robert Gates a discutat subiectul ieri cu ministrul israelian al apărarii Ehud Barak, care a exprimat îngrijorările Israelului faţă de această eventualitate. Potrivit Pentagonului, Robert Gates a exprimat îngrijorarile americane reprezentantilor Rusiei, saptamîna trecută, cînd aceştia au vizitat Pentagonul.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a declarat că un Iran cu arme nucleare ar reprezenta o problema reală pentru întreaga lume, dar că o eventuală intervenţie militară a Israelului sau Statelor Unite nu ar fi calea ideală pentru rezolvarea crizei. Preşedintele american a spus, la o intilnire electorală, la televiziunea CNBC, că Statele Unite continuă să fie deschise pentru o soluţionare diplomatică a crizei.

Uniunea Europeana şi Statele Unite continuă să facă presiuni asupra autorităţilor de la Kiev pentru rezolvarea cazului jurnalistului Vasil Klimentiev, dispărut în luna august, şi despre care nu se mai stie nimic. Desi poliţia a anunţat că investighează cazul ca o crimă, pînă acum nu a fost găsit cadavrul jurnalistului. O declaraţie a Uniunii Europene îi cere personal preşedintelui Viktor Ianukovici să acorde o atenţie specială cazului. Statele Unite au cerut autorităţilor de la Kiev să protejeze libertatea de expresie. OSCE a anuţat că va trimite o misiune de evaluare in Ucraina pe tema libertăţii presei.

In Franţa cresc îngrijorarile legate de un posibil atac terorist, după ce serviciile de informatii algeriene au avertizat Parisul despre creşterea acestui pericol. Ministrul francez de interne, Brice Hortefeux a declarat, în cadrul unui interviu la un post de radio, că pericolul este real şi că au fost întărite măsurile de securitate. Saptamina trecuta turnul Eiffel a fost evacuat în urma unei alerte cu bombă.

Emisarul special american pentru Pakistan, Richard Holbrooke a declarat că nu va fi posibil ca numai comunitatea internaţională să plătească reconstrucţia acestei ţări dupa inundaţiile catastrofale din aceasta vară. Donatorii internaţionali au oferit două miliarde de dolari autorităţilor de la Islamabad pentru refacerea ţării, dar Richard Holbrooke a spus că ar putea fi nevoie de zeci de miliarde de dolari şi că guvernul pakistanez trebuie să îşi dubleze şi el eforturile pentru refacerea ţării şi pentru ajutorarea celor 21 de milioane de oameni afectaţi.