Preşedintele Barack Obama s-a întîlnit, cu ocazia Adunării Generale ONU, cu premierul chinez Wen Jiabao, cu care a discutat mai ales despre relaţiile comerciale şi politica Beijingului de devalorizare a monedei autohtone. Premierul chinez a declarat că este dispus să coopereze iar Obama a reamintit că orice relaţie merge în ambele direcţii.

Preşedintele american Barack Obama a declarat că diplomaţia rămâne o opţiune in disputa cu Iranul privind programul nuclear al Teheranului. Vorbind în faţa Adunării Generale ONU, Obama a cerut însă Iranului să confirme cu dovezi credibile caracterul pur civil al programului nuclear.

Totodată, Obama a apelat la liderii lumii să sprijine reluarea negocierilor de pace israelo-palestiniene. În discursul pe care o să îl ţină la Adunarea Generală ONU, la New York, Obama a reamintit celor prezenţi că toţi au o responsabilitate faţă de acest proces de pace.

Coaliţia de centru dreapta din Suedia nu a câştigat majoritatea parlamentară, arată rezultatul final al alegerilor de duminică. Cum premierul Reifeld a exclus orice colaborare cu partidul de extremă dreapta al Democraţilor Suedezi, intraţi pentru prima dată în parlament, nu-i rămâne decât o alianţă cu unul din partidele din opoziţia de stânga: social-democraţi, verzi si foşti comunişti.

Curtea Constitutională din Ucraina examinează reforma constituţională din 2004, care a redus prerogativele prezidenţiale, la cererea unui grup de parlamentari, aliaţi ai actualului preşedinte Ianukovici.

Reforma din 2004 a transferat o serie de prerogative prezidenţiale parlamentului şi guvernului. Curtea Constituţională se aşteaptă să se pronunte până la sfârşitul lui octombrie dacă reforma este conformă cu constituţia.

Aproape 3 milioane de francezi au participat la protestele şi greva de astăzi, organizate împotriva planului guvernului de a ridica vârsta de pensionare de la 60 la 62 de ani. Potrivit uneia din cele mai mari confederaţii sindicale CFDT, participarea a fost mult mai ridicată decît la primul protest din 7 septembrie.

Procurorul general Valeriu Zubco a cerut ridicarea imunităţii de parlamentar de care se bucură fostul preşedinte Vladimir Voronin, pentru a începe anchetă penală legată de violenţele din 7 aprilie. Cererea a fost adresată liderului parlamentului Mihai Ghimpu şi citită ce acesta: „Solicit ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Vladimir Voronin, pentru reţinerea, arestarea, percheziţionarea, trimiterea în judecată penală. Cu respect, procurorul general , Valeriu Zubco”.

Vladimir Voronin este banuit de neglijenta în serviciu în timpul mandatului de presedinte de tara, care s-a soldat cu decesul unei persoane în timpul evenimentelor din 7 aprilie. Cerea trebuie avizată, prin vot secret de majoritatea deputaţilor din comisia juridică după care, dacă este acceptată, trebuie trimisă în plenul parlamentului. Imunitatea poate fi atunci ridicată de majoritatea simplă a parlamentarilor, tot printr-un vot secret.

Partidul Democrat a părăsit parlamentul şi a ameninţat că nu se mai întoarce, după ce deputaţii au refuzat să dezbată astăzi proiectul de majorare a pensiilor, propus de democraţii prin ministrul muncii. Marian Lupu: „Nu vedem nici măcar cea mai mică mişcare, cea mai mică dorinţă pentru a realiza cele convenite de noi, toţi împreună, anterior”. Replica partenerilor de coaliţie a fost că nu au fost încă găsiţi banii pentru a finanţa această majorare.

Ulterior a avut loc o şedinţă a Alianţei pentru Integrare Europeană, după care premierul Vlad Filat a declarat că până marţi, guvernul va prezenta un proiect de compensare a persoanelor cu venituri mici, bugetari şi pensionari. Filat a precizat că măsura este negociată cu Fondul Monetar Internaţional şi diferă de propunerea Partidului Democrat.

FMI a aprobat anul acesta pentru Republica Moldova un credit de 500 de milioane, menit să ajute ţara să depăşească efectele crizei economice din 2009.

Guvernul a modificat bugetul pe anul acesta, după ce a constatat că s-au făcut până acum economii de mai bine de 100 de milioane de lei. Majoritatea banilor, 35 şi respectiv 36 de milioane de lei, vor fi folosiţi pentru organizarea alegerilor generale şi construirea de case pentru sinistraţi.

Reprezentantul special al Uniunii Europene în Moldova, Kalman Mizsei a pledat pentru reluarea oficială a negocierilor în format 5 plus 2 privind conflictul din Transnistira, cu ocazia summitului OSCE din decembrie. Vorbind la Consiliul permanent al OSCE de la Viena, Mizsei a reamintit că rezolvarea conflictelor îngheţate rămâne o prioritate pentru toate ţările din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. „Suntem convinşi, a continuat diplomatul european, că este în interesul Transnistriei să profite de atmosfera pozitivă creată în acest an şi să accepte negocieri oficiale”.

România nu poate accepta ca libertatea de circulaţie a cetăţenilor săi să fie limitată, a declarat la Sofia preşedintele Traian Băsescu, cu referite la politica Franţei de a-i expulza pe romii originari din România şi Bulgaria. Dar, a precizat preşedintele român, şi romii au datorii, şi anume să muncească şi să-şi dea copii la şcoală.

După discuţiile cu preşedintele bulgar Parvanov, Traian Băsescu a mai declarat că ambele ţări sunt de acord că problema romilor este una europeană.

Legislaţia internaţională ar putea rezolva toate disputele între ţările din zona arctică, a declarat premierul rus Vladimir Putin la conferinţa internaţională care discută împărţirea resurselor naturale din această zonă. În „cursa”pentru zona arctică se află Rusia, Canada, Statele Unite, Danemarca şi Norvegia.

Preşedintele american Barack Obama va apela la liderii lumii să sprijine reluarea negocierilor de pace israelo-palestiniene. În discursul pe care o să îl ţină la Adunarea Generală ONU de la New York, Obama va reamintii liderilor prezenţi că toţi au o responsabilitate faţă de acest proces de pace.

Israelul a respins concluziile comisiei ONU pentru drepturile omului, care susţine că armata israeliană a acţionat ilegal şi a folosit forţă excesivă când a oprit flotila internaţională umanitară, care încerca să spargă blocada impusă Fâșiei Gaza. 9 persoane au murit ca urmare a intervenţiei militare israeliene din mai.
Raportul mai arată că există dovezi suficiente pentru ca oficialităţi israeliene să fie judecate pentru excesele din mai.

Partidul Democrat a părăsit sala de şedinţe a Parlamentului, pentru că pe ordinea de zi nu a fost inclus un proiect de lege înaintat de Ministerul Muncii, condus de democrata Valentina Buliga. Liderul PD, Marian Lupu, a cerut la începutul şedinţei să fie examinat proiectul privind indexarea pensiilor. Speakerul Mihai Ghimpu a spus ca ordinea de zi pentru astăzi şi mâine a fost aprobata de Biroul permanent al Parlamentului, iar proiectul în cauză poate fi discutat săptămâna viitoare. Decizia i-a nemulţumit pe democraţi, care au părăsit sala.
Preşedintele PD, Marian Lupu, a declarat că proiectul a fost discutat în cadrul AIE şi a obţinut avizul tuturor ministerelor, în afara de cel al Finanţelor.

Guvernul a decis astăzi modificarea Bugetului pe 2010 ca să poată aloca peste o sută de milioane de lei pentru alegeri, construcţia caselor pentru sinistraţi şi proiecte sociale. Modificarea trebuie aprobată de Parlament.
„Este vorba de 35 de milioane de lei alocate pentru organizarea alegerilor, 36 de milioane - pentru construcţia casele sinistraţilor, 28 de milioane de lei - pentru dezvoltarea regională şi 4 milioane - pentru proiectul Casa Sociala” a declarat ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă după şedinţă. Ministrul a adăugat că alocarea acestor surse nu va afecta deficitul bugetar.

Sindicatele din Franţa încep o nouă zi de proteste împotriva proiectului preşedintelui Nicolas Sarkozy de a modifica vârsta de pensionare de la 60 la 62 de ani. Organizatorii spun că aşteaptă peste 2 milioane de oameni să iasă în stradă şi că în toată ţara vor fi organizate aproape 230 de demonstraţii.
Peste un million de muncitori au organizat proteste similare la 7 septembrie. Guvernul francez spune că reforma este necesară pentru a reduce deficitul bugetar al ţării.

Premierul Chinei, Wen Jiabao a promis să ofere Pakistanului un ajutor de 200 de milioane de dolari pentru refacerea ţării după inundaţii. Declaraţia a fost făcută la New York în cadrul Summitului ONU privind reducerea sărăciei în lume. Anterior Beijingul a oferit Pakistanului 47 de milioane de dolari.
Naţiunile Unite au cerut guvernelor şi organizaţiilor umanitare din lumea întreagă să contribuie cu 2 miliarde de dolari la ajutorarea victimelor inundaţiilor catastrofale din Pakistan. Calamitatea a făcut aproape 2000 de morţi şi a afectat 10 milioane de oameni rămaşi fără case, fără mâncare şi fără asistenţă medicală adecvată.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama urmează să se întâlnească cu preşedinta Kirghistanului, Roza Otunbaeva, vineri, în timpul Adunării Generale a ONU de la New York. Adjunctul secretarului de stat american Robert Blake, a declarat pentru AFP că Obama şi-a propus să discute despre eforturile depuse de autorităţile kîrghize pentru asigurarea unor alegerilor de luna viitoare. Blake a declarat că guvernul american va oferi guvernului kîrghiz un ajutor de 5 milioane de dolari pentru organizarea la 10 octombrie a unor alegeri parlamentare, „libere şi corecte”.

Rusia a înmânat astăzi Poloniei, în timpul unei ceremonii oficiale de la Moscova, 20 de volume despre masacrul de la Katyn din timpul celui de-al doilea război mondial. Volumele includ documente despre soldaţii polonezi trimişi în lagăre, transcrieri ale interogatoriilor şi certificate de deces.
NKVD-ul rusesc a împuşcat aproape 22 de mii de ofiţeri polonezi în primăvara anului 1940 în pădurea Katyn, în regiunea Smolensk din vestul Rusiei. Masacrul de la Katyn a umbrit mult timp relaţiile între Rusia şi Polonia.

În şedinta de guvern de ieri s-a decis în unanimitate acceptarea propunerii Partidului Liberal Democrat de a se modifica Codul Electoral şi de a reduce campania electorală de la 60 la 30 de zile. Proiectul trebuie aprobat si de Parlament şi, pînă acum, membri Alianţei pentru Integrare Europeană s-au opus modificării legislației electorale pînă la alegerile anticipate din aceasta toamnă. Argumentul PLDM este că actuala criză politica din Moldova o campanie electorala îndelungată ar avea un impact negativ asupra activităţii legislativului si ar fi mai costisitoare.

Săptamina viitoare ar putea avea loc la Viena, convorbiri neoficiale in formatul complet al negocierilor pentru solutionarea conflictului transnistrean. Potrivit declaratiei făcute Europei Libere de ministrul reintegrării, Victor Osipov, mediatorii şi observatorii – adica OSCE, Rusia si Ucraina plus Uniunea Europeană si Statele Unite – aşteaptă ca şi reprezenţatii Tiraspolului să fie de acord cu reluarea oficială a negocierilor, întrerupte în 2006.

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chisinau, Valeri Kuzmin a avut întrevederi ieri cu liderul partidului Moldova Unită, Vladimir Ţurcan, informează agenţiile moldoveneşti de ştiri. Diplomatul rus şi-a exprimat speranţa că partidele din Moldova vor putea să depăşească actuala criză politică si că relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Moldova se vor dezvolta pe toate planurile. „Rusia este interesată ca relaţiile cu Republica Moldova să fie de prietenie, previzibile şi pragmatice”, a spus diplomatul rus citat de agentiile moldoveneşti. Au mai fost discutate probleme legate de statutul limbii ruse in Moldova si perspectivele negocierilor în chestiunea transnistreană. Vladimir Ţurcan a pledat pentru unificarea forţelor de stînga din Moldova. Ambasadorul rus a avut recent întrevederi pe probleme politice si economice cu mai multi lideri politici de la Chisinau: Serafim Unrechean, liderul Aliantei Moldova Noastră, cu premierul Vlad Filat, cu liderul Partidului Democrat, Marian Lupu şi cu preşedintele de onoare al democratilor, Dumitru Diacov.

Ministrul roman al dezvoltării regionale si turismului, Elena Udrea se va afla astazi la Chisinau. Doamna Udrea va avea întîlniri cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu, cu premierul Vlad Filat, cu ministrul construcţiilor si dezvoltării regionale Marcel Răducan și cu primarul Chisinaului, Dorin Chirtoacă.

Statele Unite au salutat cu căldură decizia preşedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev de a interzice furnizarea de rachete sol-aer şi alte arme sofisticate regimului de la Teheran, inclusiv sisteme antiracheta S-300. Intr-o declaratie a Casei Albe se arată că decizia preşedintelui Rusiei demonstrează cit de bine pot coopera cele doua ţări „în chestiuni de interes comun privind securitatea globală”.

Secretarul general al Alianţei Nord Atlantice, Andres Fogh Rasmussen a declarat, după convorbirile avute cu repezentantii Moscovei la New York, ca Alianta se afla pe calea solidă de îmbunătăţire a relaţiilor sale cu Rusia. Secretarul de stat american, doamna Hillary Clinton a spus că Statele Unite nu cred că NATO şi Rusia sunt adversari şi a cerut reintrarea in vigoare a tratatului asupra fortelor convenţionale din Europa, ce stabileşte limite asupra trupelor si armelor convenţionale şi care a fost înghetat de Rusia acum aproape trei ani. Doamna Clinton a cerut Alianţei să îşi extindă colaborarea în domeniul scutului anti-rachetă, al doctrinelor militare si controlului narcoticelor. Hillary Clinton a respins initiativa rusă pentru o noua arhitectura de securitate in Europa, propusă de preşedintele Rusiei, Dimitri Medvedev anul trecut.