Astăzi se împlineşte un an de când guvernul condus de Vladimir Filat a fost investit de Parlament. În cadrul şedinţei Parlamentului de acum un an, deputaţii Alianţei pentru Integrare Europeană au votat în bloc în favoarea programului de guvernare şi a cabinetului Vlad Filat, compus din 20 de miniştri. Comuniştii nu au participat atunci la vot.
Preşedintele fracţiunii PLDM în Parlament, Mihai Godea a declarat postului de televiziune Publika TV că actualul guvern a demonstrat că în perioada de criză ţara poate fi administrată, efectele crizei pot fi diminuate, iar sectorul social poate fi menţinut sub control.
În replică, deputatul PCRM, Igor Dodon a opinat că, „situaţia s-a înrăutăţit drastic pentru fiecare cetăţean, în cursul acestui an.”

În regiunea transnistreană, de 10 ani nu există date statistice cu referire la sistemul educaţional. Declaraţia a fost făcută de reprezentanta UNICEF în Moldova, Alexandra Yuster, citată de Info-prim. Dna Yuster susţine că UNICEF a încercat de nenumărate ori să realizeze studii cu privire la situaţia socială din Transnistria, însă fără success. Yuster susţine că, potrivit unor date ale organizaţiei, nivelul de infectare cu HIV-SIDA în regiunea transnistreanã ar fi de trei ori mai mare decât în regiunea din dreapta Nistrului.

Japonia a refuzat să ceară scuze Chinei pentru că l-a reţinut pentru aproape două săptămâni pe căpitanul unui vas de pescuit chinez. Reţinerea lui a dus la tensionarea relaţiilor diplomatice între cele două ţări. Purtătorul de cuvânt al ministerului japonez de externe a declarat că cererea Chinei pentru compensaţii şi scuze ar fi „inacceptabilă”.
Căpitanul vasului chinez a fost arestat la 8 septembrie după ce nava pe care o conducea a intrat într-o coliziune cu două nave japoneze care aparţineau pazei de coastă. Autorităţile japoneze l-au acuzat că a lovit intenţionat navele de patrulare. Incidentul a tensionat relaţiile între cele două ţări vecine, Beijingul suspendând contactele la nivel înalt cu Tokyo.

Poliţia suedeză l-a arestat pe omul bănuit de a fi avut o bombă la bordul unui avion de pasageri pakistanez, care a aterizat forţat pe aeroportul din Stockholm. Este vorba de un cetăţean canadian, de origine pakistaneză. Informaţia despre posibila existenţă a unei bombe venise de la autorităţile canadiene. Asupra bărbatului nu s-a găsit nici o bomba. Continuă să fie controlate bagajele celor 273 de pasageri.

Misiunea Fondului Monetar International care urma sa negocieze parametrii pentru acordarea unei noi tranşe din creditul de peste 500 de mii de dolari negociat anul trecut, îşi amână vizita la Chişinău până după noile alegeri generale. Reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova, Tokhir Mirzoev, a declarat că nu crede că noul buget va fi trecut prin Parlament până la sfârşitul anului dar a precizat că această întârzire nu este atât de importantă. Importantă este calitatea bugetului.
Referitor la promisele compensaţii pentru cei cu venituri mici, Mirzoev a declarat, citat de Info Prim, că acestea pot fi finanţate numai din economiii interne. Parametrii macroeconomici ai bugetului, agreaţi cu FMI nu pot fi schimbaţi.

Trei partide din alianţa de guvernământ au spus că vor vota pentru ridicarea imunităţii lui Vladimir Voronin, dar al patrulea, Partidul Democrat, a spus prin vocea preşedintelui său Marian Lupu că se mai gândeşte. Liberalii, liberal-democraţii şi „Moldova Noastră” au spus că li se par întemeiate argumentele Procuraturii pentru ridicarea imunităţii fostului preşedinte. Iar liderul AMN Serafim Urecheanu a declarat chiar că el va vota „cu plăcere”.
Procuratura susţine că fostul şef al statului ar fi dat dovadă de neglijenţă în serviciu în timpul protestelor din aprilie 2009, soldate cu moartea unui demonstrant şi cu mari pagube. Vladimir Voronin a respins aceste acuzaţii, spunând că a făcut tot ce-a putut pentru a evita vărsarea de sânge.

Guvernul spune că în urma promisiunii de ajutor de la stat, brutăriile au început să revină la preţul pâinii dinaintea scumpirii. Săptămâna aceasta, pe fondul scumpirii pâinii, guvernul a decis să împrumute brutăriilor din rezerva de stat 15.000 de tone de grâu, care ar trebui înapoiat cel mai târziu în septembrie 2011.

Moldovenii care muncesc în România vor beneficia de protectie sociala, după ce, vineri, Parlamentul a ratificat acordul moldo-român de asistenţă socială, semnat de cele două ţări pe 27 aprilie. În baza acestei acord, moldovenii şi românii care lucrează în ţara vecină vor avea toate drepturile sociale, de la ajutor de şomaj, la pensie
În Parlament, proiectul nu a fost sustinut de deputatii fractiunii Partidului Comunistilor, pe motiv ca România refuza sa semneze un Acord privind frontiera comună.

Serviciul de Informaţii şi Securitate a negat categoric informaţia lansată de un istoric, cum că zeci de dosare ale foştilor deţinuţi politici ar fi fost distruse de ploi, în arhivele SIS, la începutul lunii curente. Într-un comunicat de presă, SIS recunoaşte că în arhivă s-a infiltrat apa, dar insistă că doar coperţile celor 50 de dosare politice s-au udat, conţinutul nefiind afectat.
Potrivit Infoprim, istoricul Mihai Taşcă, secretarul comisiei pentru studierea regimului comunist, a spus săptămâna aceasta că dosarele au fost distruse complet.

Fondul Monetar Internaţional a decis să acorde Româniai încă o tranşă de 900 de milioane de dolari din creditul de 20 de miliarde, negociat în 2009, pentru a ajuta ţara să depăşească efectele crizei economice.
În cursul săptămânii preşedintele Traian Băsescu a reconfirmat hotărârea guvernului de a continua programul de austeritate, care de zile în şir scoate lumea pe stradă. Bugetarii protestează împotriva reducerii cu 25 % a salariilor în acest domeniu.
În negocierile cu creditorii internationali, România s-a angajat să aducă deficitul bugetar la 3% până în 2012, cum cere şi zona euro. Tot preşedintele Băsescu a declarat însă, săptămâna aceasta, că adoptarea monedei unice europene ar putea fi amânată cu 1-2 ani.

Secretarul de stat american, d-na Hillary Cinton s-a întâlnit cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmud Abbas, într-o nouă încercare de a evita suspendarea negocierilor de pace cu Israelul. După întrevederea de la New York, Abbas a declarat că nu a apărut nici un element nou dar că se va întâlni din nou cu d-na Clinton.
Palestinienii ameninţă că părăsesc negocierile daca Israelul nu îngheaţă construcţia de aşezări evreieşti în Fâşia Gaza. O condiţie respinsă de guvernul israelian, dispus numai să accepte o posibilă prelungire a unui moratriu care expiră duminică.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a criticat aspru remarcile preşedintelui iranian Mahmud Ahmadinejad despre atacurile din 11 septembrie 2001, numindu-le „pline de ură”, „impardonabile” şi „jignitoare”. La Adunarea Generală ONU, la New York, Ahmadinejad a provocat ieşirea din sală a delegaţiilor occidentale spunând că atacurile teroriste de acum nouă ani, de la New York şi Washington, ar fi fost puse la cale chiar de persoane din conducerea Statelor Unite.
Într-un interviu acordat serviciului iranian al televiziunii BBC, preşedintele Obama a spus că remarcile preşedintelui Ahmadinejad au fost cu atât mai nepotrivite, cu cât au fost făcute la mică distanţă de locul atentatului de la New York, în Mannhattan.
Şefa politicii externe europene, Catherine Ashton, a calificat remarcile liderului iranian drept „revoltătoare şi inacceptabile”.

Preşedintele rus Dimitri Medvedev începe o vizită de trei zile în China. Discuţiile oficiale se vor concentra pe cooperarea în domeniul energiei şi pe disputele nucleare cu Iranul şi Coreea de Nord. Luni, Medvedev se va întâlni cu omologul său chinez Hu Jintao.

Preşedintele din Belarus, Alyaksandr Lukashenka, a depus documentele cerute pentru înregistrarea în alegerile prezidenţiale de la 19 decembrie, la care vrea să obţină al patrulea mandat. Până acum şi-au anunţat intenţia de a participa la alegeri zece posibili candidaţi. Cel mai cunoscut lider din opoziţie, Alyaksandr Milinkevich, a spus recent că nu va candida, pentru că rezultatul alegerilor este cunoscut dinainte – un fel de-a spune că Lukashenka este învingător sigur.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a criticat aspru remarcile preşedintelui iranian Mahmud Ahmadinejad despre atacurile din 11 septembrie 2001, numindu-le „pline de ură”, „impardonabile” şi „jignitoare”.

La Adunarea Generală ONU, de la New York, Ahmadinejad a provocat ieşirea din sală a delegaţiilor occidentale spunând că atacurile teroriste de acum nouă ani, de la New York şi Washington, ar fi fost puse la cale chiar de persoane din conducerea Statelor Unite.

Într-un interviu acordat serviciului iranian al televiziunii BBC, preşedintele Obama a spus că remarcile preşedintelui Ahmadinejad au fost cu atât mai nepotrivite, cu cât au fost făcute la mică distanţă de locul atentatului de la New York, în Mannhattan.

Şefa politicii externe europene, Catherine Ashton a calificat remarcile liderului iranian drept „revoltătoare şi inacceptabile”.

Trei partide din alianţa de guvernământ au spus că vor vota pentru ridicarea imunităţii lui Vladimir Voronin, dar al patrulea, Partidul Democrat, a spus prin vocea preşedintelui său Marian Lupu că se mai gândeşte.

Liberalii, liberal-democraţii şi „Moldova Noastră” au spus că li se par întemeiate argumentele procuraturii pentru ridicarea imunităţii fostului preşedinte. Iar liderul AMN Serafim Urecheanu a declarat chiar că el va vota „cu plăcere”.

Procuratura susţine că fostul şef al statului ar fi dat dovadă de neglijenţă în serviciu în timpul protestelor din aprilie 2009, soldate cu moartea unui demonstrant şi cu mari pagube.

Vladimir Voronin a respins aceste acuzaţii, spunând că a făcut tot ce-a putut pentru a evita vărsarea de sânge.

Guvernul spune că în urma promisiunii de ajutor de la stat, brutăriile au revenit la preţul pâinii dinaintea scumpirii. Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, ieftinirea pâinii i-a fost adusă la cunoştinţă premierului Vlad Filat de combinatele de panificaţie din raioanele Căuşeni şi Ştefan Vodă. Iar combinatul din Bălţi a spus că va reduce şi el preţul de luni, 27 septembrie.

Săptămâna aceasta, pe fondul scumpirii pâinii, guvernul a decis să împrumute brutăriilor din rezerva de stat 15.000 de tone de grâu, care ar trebui înapoiat cel mai târziu în septembrie 2011.

Suporterii transformării limbii ruse în limbă de stat au finalizat proiectul de modificare a articolului 13 din Constituţie, în care se spune în prezent că limba de stat este „limba moldovenească în baza grafiei latine”. Potrivit Infoprim care-l citează pe vicepreşedintele mişcării „Novaia Gagauzia” Nicolae Telpiz, proiectul a fost prezentat astăzi la o adunare ţinută la Comrat şi a fost votat de cei 740 de reprezentanţi ai minorităţilor etnice.

Într-un declaraţie pentru Infoprim, Telpiz care vrea organizarea unui referendum asupra statutului limbii ruse, a respins ideea că eforturile sale şi ale colegilor săi ar fi electorale. „Problema limbii ruse există de 20 de ani, iar nesoluţionarea ei la timp a dus la ce am ajuns noi acum”, a spus Telpiz.

Serviciul de Informaţii şi Securitate a negat categoric informaţia lansată de un istoric, cum că zeci de dosare ale foştilor deţinuţi politici ar fi fost distruse de ploi, în arhivele SIS, la începutul lunii curente. Într-un comunicat de presă, SIS recunoaşte că în arhivă s-a infiltrat apa, dar insistă că doar coperţile celor 50 de dosare politice s-au udat, conţinutul nefiind afectat.

Potrivit Infoprim, istoricul Mihai Taşcă, secretarul comisiei pentru studierea regimului comunist, a spus săptămâna aceasta că dosarele au fost distruse complet. El a adăugat că incidentul ar demonstra că SIS nu este în stare să păstreze dosarele şi ar trebui să le cedeze Arhivelor Naţionale. Infoprim mai relatează că membrii comisiei înfiinţate de preşedintele interimar Mihai Ghimpu au cerut mutarea dosarelor la Arhiva Naţională în urmă cu o lună.

Preşedintele din Belarus, Alyaksandr Lukashenka a depus documentele cerute pentru înregistrarea în alegerile prezidenţiale de la 19 decembrie, la care vrea să obţină al patrulea mandat. Până acum şi-au anunţat intenţia de a participa la alegeri zece posibili candidaţi. Cel mai cunoscut lider din opoziţie, Alyaksandr Milinkevich a spus recent că nu va candida, pentru că rezultatul alegerilor este cunoscut dinainte – un fel de-a spune că Lukashenka este învingător sigur.

Comisia juridică din parlament urmează să discute luni cererea procuraturii de-a fi ridicată imunitatea parlamentară a liderului comunist Vladimir Voronin, pentru a fi cercetat în legătură cu violenţele din aprilie anul trecut. Anunţul a fost făcut de preşedintele comisiei juridice, Ion Pleşca.

Dacă membrii comisiei acceptă cererea procurorilor, urmează votul în plenul parlamentului, iar dacă o majoritate simplă a deputaţilor votează pentru, imunitatea se poate ridica.

Nu este însă limpede dacă Voronin, fost şef de stat, beneficiază sau nu şi de imunitate prezidenţială, care se poate ridica doar cu votul a două treimi din deputaţi. Preşedintele comisiei juridice, deputatul AMN Ion Pleşca, spune că Voronin nu are asemenea imunitate, dar jurişti consultaţi de Europa Liberă au spus că ea există, şi este înscrisă în Constituţie.

Comuniştii spun că fostul preşedinte se bucură de o a treia imunitate, ca membru al delegaţiei moldovene la APCE.

Autorităţile din Pakistan şi-au exprimat „tristeţea şi dezamăgirea” provocate de condamnarea la 86 de ani de închisoare, în Statele Unite, a unei savante pakistaneze care a încercat să ucidă militari şi agenţi americani. Într-o reacţie la verdictul pronunţat ieri, premierul pakistanez Iusuf Raza Gilani a spus că guvernul său va lansa o campanie pentru aducerea acasă a Aaafiei Siddiqui.

În vârstă de 38 de ani, educată în Statele Unite, specialista în neurologie a fost capturată de poliţia afgană în urmă cu doi ani sub suspiciunea de terorism şi predată apoi trupelor americane. Când americanii, inclusiv agenţi FBI, au început s-o interogheze, Siddiqui a smuls arma unuia dintre ei şi a început să tragă, fără să rănească sau ucidă pe nimeni.

Verdictul tribunalului american a provocat proteste de stradă în câteva oraşe pakistaneze.

Presa rusă relatează că un tribunal din Moscova a confirmat, în verdicte fără precedent, dreptul opoziţiei şi al comunităţii gay de a ţine marşuri în capitala rusă. Tribunalul a anulat mai întâi o decizie judecătorească prin care s-a interzis ţinerea de către opoziţie, în luna martie, a unui marş numit „Ziua mâniei”.
În al doilea verdict, tribunalul a decis că primăria Moscovei nu avea motive să interzică ţinerea marşului comunităţii gay în luna mai.

Presa rusă scrie că deciziile neaşteptate par să semnaleze înrăutăţirea relaţiilor dintre Kremlin şi primarul Moscovei, Iuri Lujkov, despre care se ştia până acum că are controlul asupra justiţiei din capitală.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (IAEA) a respins o rezoluţie a ţărilor arabe care cerea ca Israelul să ratifice tratatul neproliferării nucleare (NPT). La Viena, în adunarea generală a agenţiei cu 151 de ţări-membre, 46 de delegaţii au votat pentru propunerea arabă, 51 împotrivă, iar 23 s-au abţinut.

Ţările arabe spun că presupusul arsenalul nuclear israelian ameninţă pacea şi securitatea regională, dar Occidentul, în frunte cu Statele Unite, respinge această viziune. Israelul nu a recunoscut şi nu a negat niciodată că ar avea arme atomice, într-o politică de ambiguitate care are rolul să-i descurajeze pe vecinii săi arabi de la un eventual atac.

Poliţia afgană spune că un copil a fost ucis într-un atac eşuat asupra trupelor NATO. Atentatorul sinucigaş se afla într-o maşină cu încărcătură explozivă, pe care a detonat-o la apropierea unui convoi de vehicule militare străine, pe o şosea din provincia Balkh, din nordul Afganistanului. Copilul ucis se afla într-un autobuz plin de lume care trecea în acel moment pe şosea. Alţi 28 de pasageri au fost răniţi. Potrivit forţelor NATO, militarii împotriva cărora fusese îndreptat atacul au scăpat nevătămaţi.