Ministerul agriculturii spune că a întocmit şi trimis la Moscova o nouă listă a companiilor moldovene care doresc să exporte fructe şi legume în Rusia.
Consilierul ministrului agriculturii, Constantin Rotaru a declarat portalului stireazilei.md că lista conţine 140 de companii selectate din 360 de solicitanţi. Rotaru a spus că au fost selectate doar companiile care au făcut dovada calităţii producţiei şi au experienţă de export.

Serviciul fitosanitar rus, Rosselhoznadzor anunţase la sfârşitul lunii august că doar 36 de companii moldoveneşti mai pot exporta în Rusia fructe şi legume iar restul din lista veche de 177 de companii şi-ar fi pierdut acest drept din cauza nivelului ridicat de pesticide şi nitraţi depistat în producţia livrată pe piaţa rusă.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia continuă discuţiile exclusive cu Franţa pentru a cumpăra portelicoptere franceze Mistral. Lavrov a făcut declaraţia la Paris după discuţii între miniştrii de externe şi ai apărării din Rusia şi Franţa pe tema cooperării militare.

Miniştrii ruşi s-au întâlnit astăzi şi cu preşedintele francez Sarkozy. Oficiul lui Nicolas Sarkozy a spus într-o declaraţie că părţile continuă discuţiile pe tema tranzacţiei „cu multă încredere”.

Achiziţionarea portelicopterelor franceze de către Rusia a fost pusă sub semnul întrebării în luna august, când ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov anunţase că ţara sa va anunţa un tender internaţional.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declanşat procedura dizolvării Parlamentului, care va fi urmată de convocarea unor alegeri parlamentare anticipate, probabil la mijlocul lunii noiembrie. Preşedintele interimar a trimis astăzi o notă Curţii Constituţionale, cerându-i să constate formal că toate circumstanţele pentru dizolvare sunt întrunite: Parlamentul actual nu a reuşit să aleagă şeful statului din două tentative, iar interdicţia de a dizolva Parlamentul a expirat pe 16 iunie, la un an de la dizolvarea precedentă. Curtea Constituţională urmează să dea un răspuns în răstimp de 10 zile.

Liderii alianţei de guvernare s-au înţeles luni, după eşecul referendumului constituţional de duminică privind schimbarea procedurii de alegere a şefului statului, că vor semna un acord de neagresiune înainte de aşteptatele alegeri anticipate şi vor înfiinţa o nouă majoritate parlamentară, în caz că vor câştiga alegerile.

Parlamentul European a aprobat astăzi un împrumut nerambursabil de 90 de milioane de euro acordat Republicii Moldova de Uniunea Europeană pentru depăşirea crizei financiare. Raportul despre împrumut prezentat de europarlamentarul român Iuliu Winkler din grupul PPE/UDMR a fost aprobat de o majoritate largă a deputaţilor europeni.

Moldova urmează să primească banii în tranşe, două în acest an şi două anul viitor. Ele vor completa sprijinul financiar acordat deja de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Europarlamentarii au cerut Comisiei Europene să informeze Parlamentul asupra modului în care vor fi gestionate fondurile pentru Moldova.

Premierul Vlad Filat este citat de ziarul rus Kommersant cu declaraţia că Moldova are nevoie de un tratat politic interstatal cu România şi că acest tratat „va fi semnat”. „Acest document se află în faza de analiză. Este în derulare un proces de negocieri”, a spus Filat.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a semnat pe 27 aprilie la Bucureşti cu preşedintele român Traian Băsescu o declaraţie despre parteneriatul strategic între cele două ţări pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Cei doi lideri au spus atunci că declaraţia poate înlocui tratatul politic negociat de mai mult de zece ani.

Fostul guvern comunist de la Chişinău vedea în propunerea României de a semna un parteneriat pro-european în locul tratatului politic o încercare de a se eschiva de la recunoaşterea frontierelor Republicii Moldova. România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova după destrămarea Uniunii Sovietice.

Comandantul trupelor americane şi ale NATO în Afganistan a cerut unei mici biserici din Statele Unite să renunţe la intenţia de a da foc Koranului la o manifestare publică. Generalul David Petraeus a spus într-o declaraţie că arderea cărţii sfinte a islamului poate „cauza probleme semnificative” pentru Statele Unite nu doar în Afganistan, ci peste tot în lume unde colaborează cu musulmanii.

Mica biserica autonomă din Florida, Dove World Outreach Center, a anunţat că enoriaşii ei vor da foc Koranului sâmbătă pentru a comemora atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001.

Uniunea Europeană spune că cetăţenii turci formează cel mai mare grup al imigranţilor care locuiesc pe teritoriul ţărilor membre, iar cei mai mulţi cetăţeni europeni care s-au mutat într-o altă ţară a Uniunii provin din România. Serviciul statistic Eurostat a anunţat că aproximativ 2,4 milioane de cetăţeni turci erau înregistraţi în Uniunea Europeană la începutul anului 2009, adică 8 la sută dintre toţi imigranţii din afara Uniunii. Germania găzduieşte cei mai mulţi imigranţi, urmată de Spania.

Pe primul loc printre ţările Uniunii Europene după numărul cetăţenilor care locuiesc într-o altă ţară membră se află România cu 2 milioane de emigranţi urmată de Polonia cu 1,5 milioane.

Premierul rus Vladimir Putin spune că i se par sincere eforturile preşedintelui american Barack Obama de a construi relaţii mai bune între Washington şi Moscova. Putin a făcut declaraţiile la un club de discuţii cu experţi internaţionali. El a spus că autorităţile ruse acordă „o mare atenţie iniţiativelor administraţiei Statelor Unite” descrise drept un partener strategic şi economic important al Rusiei.

Premierul australian Julia Gillard se pregăteşte să formeze noul guvern în urma recentelor alegeri parlamentare datorită sprijinului obţinut de coaliţia sa din partea a doi deputaţi independenţi. Acest sprijin obţinut după două săptămâni de negocieri care au urmat alegerilor neconcludente, îi oferă coaliţiei de centru-stânga condusă de Gillard un avantaj de un singur loc în parlament.

Opoziţia conservatoare condusă de Tony Abbott a rămas cu 74 dintre cele 150 de locuri ale Camerei Reprezentanţilor în urma alegerilor de pe 21 august.

Sindicatele franceze au lansat astăzi o grevă generală pentru a protesta faţă de reforma sistemului de pensii propusă de preşedintele Nicolas Sarkozy.
Greva de 24 de ore a cauzat blocaje în transportul public, inclusiv cel feroviar.

Parlamentul francez a început astăzi dezbaterile pe marginea reformei care prevede majorarea treptată a vârstei de pensionare de le 60 la 62 de ani până la sfârşitul anului 2018.

Un sondaj de opinie realizat duminică, 5 septembrie, de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie la comanda postului Publika TV arată că favoriţi la funcţia de şef al statului sunt premierul Vlad Filat, liderul PD Marian Lupu şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu.
Potrivit sondajului, patru din zece respondenţi au declarat că l-ar prefera în funcţia de şef al statului pe liderul PLDM, Vlad Filat, acesta fiind urmat de preşedintele PD, Marian Lupu. Doi din 10 alegători au spus că ar vota pentru candidatura lui Mihai Ghimpu. Sondajul a fost realizat în timpul referendumului de duminică, 5 septembrie, pe un eşantion de peste 9 mii de persoane în peste 130 de secţii de votare din Chişinău.

Statele Unite califică ultimul raport nuclear al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA) privind programul nuclear iranian, ca fiind îngrijorător. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Tommy Vietor a spus că raportul IAEA „demonstrează că Iranul refuză să se conformeze obligaţiilor internaţionale pe care şi le-a asumat şi continuă să depună eforturi pentru a-şi extinde programul său nuclear”.
Raportul, care a intrat în posesia mai multor agenţii de ştiri, arată că Iranul nu le-a permis inspectorilor IAEA să intre în ţară. Documentul sugerează că Iranul continuă să îmbogăţească uraniu în pofida interdicţiei Consiliului ONU de Securitate.

Preşedinta Kirgistanului, Roza Otunbaeva a declarat că apropiatele alegeri parlamentare ar putea fi anulate dacă politicienii vor folosi campania electorală pentru a mări tensiunea politică în ţară. Vorbind la un forum politic de la Bişkek, Otunbaeva a chemat politicienii la calm înaintea alegerilor din 10 octombrie, spunând că „dacă există dubii în privinţa unităţii ţării”, ea poate decreta stare de urgenţă în ţară şi anula votarea.
Sute de oameni au fost ucişi şi mii au rămas fără case în ciocnirile din iunie dintre etnicii kirghizi şi uzbeci în sudul ţării. La două săptămâni de la violenţe, Kirgistanul a votat pentru schimbarea constituţiei oferind mai multă putere parlamentului şi pavând astfel calea pentru a deveni prima republica parlamentară din Asia Centrală.

În Afganistan, atacatori despre care se presupune că sunt insurgenţi talibani l-au omorât pe guvernatorul unui oraş din nordul ţării. În timpul atacului asupra maşinii guvernatorului a fost omorât şi şoferul maşinii. Talibanii, prin purtătorul lor de cuvânt, şi-au asumat responsabilitatea pentru atac.
În Afganistan, insurgenţii talibani sunt activi mai ales în regiunea de sud şi est a ţării, însă în ultima perioadă şi-au înteţit atacurile în regiunile mai paşnice de nord şi vest a ţării.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a declarat astăzi că relansarea economică în Uniunea Europeană începe să prindă viteză iar creşterea economică din acest acest an va fi mai mare decât s-a prevăzut iniţial. Barroso, în primul său discurs despre starea Uniunii, ţinut în faţa Parlamentului European la Strasbourg, s-a arătat însă îngrijorat de faptul că rata şomajului este încă „foarte ridicată” în UE.
Şeful executivului european a menţionat că reformele structurale trebuie accelerate în următoarele 12 luni şi că statele membre ar trebui să dea dovadă de solidaritate.

Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană l-au mandatat ieri pe preşedintele interimar Mihai Ghimpu să consulte Curtea Constituţională despre posibilitatea dizolvării Parlamentului şi convocării de alegeri anticipate, dar nu au sugerat vreun termen concret.
Vorbind ieri la postul Moldova 1, liderii Alianţei au recunoscut că au o parte din vina pentru eşecul referendumului de duminică, dar au adăugat, inclusiv prin vocea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, că votul a fost oricum un bun exerciţiu democratic.

România şi-a exprimat speranţa că o „forţă prodemocratică şi proeuropeană” va câştiga viitoarele alegeri anticipate din Moldova pentru a putea beneficia de fondurile promise de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Potrivit Agerpres, ministrul român de externe Teodor Baconschi a spus că România aşteaptă că această forţă să fie suficient de puternică „pentru a obţine cele 61 de voturi care, potrivit actualei Constituţii, sunt necesare pentru alegerea în parlament a şefului statului”. Ministrul român a mai spus că, indiferent de rezultatul referendumului constituţional de duminică, este important ca cele două miliarde de euro oferite Moldovei de Uniunea Europeană şi FMI să fie gestionate de „forţele politice cele mai responsabile”.

Pe fondul crizei bugetare, premierul Greciei, George Papandreou, şi-a remaniat cabinetul, fără să-l schimbe însă pe ministrul de finanţe, George Papaconstantinou. Grecia are însă începînd de astăzi în cabinetul condus de socialişti noi miniştri ai muncii, economiei, sănătăţii şi agriculturii.
Schimbările au fost deja criticate de opoziţia de dreapta, în frunte cu partidul „Noua Democraţie”, care a spus că remanierea este un răspuns prea slab la criza prin care trece ţara.
Experţii spun că remanierea anunţată la Atena vrea să arate că guvernul socialist este hotărât să pună în aplicare toate măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali.

Sindicatele din Franţa protestează astăzi prin greve şi demonstraţii împotriva planului preşedintelui Nicolas Sarkozy de a ridica vârsta de pensionare de la 60 la 62 de ani, ca parte dintr-o reformă a sistemului de pensii.
Grevele afectează deja de la miezul nopţii transportul feroviar, transportul în comun de la Paris şi activitatea aeroporturilor din capitală.
Sindicatele au anunţat că la protestul de o zi vor participa două milioane de angajaţi.
Chiar dacă planul preşedintelui Sarkozy va fi aprobat de Parlament, care îl discută astăzi, Franţa va rămâne una din ţările europene în care oamenii ies cel mai devreme la pensie. Vecina ei, Germania, de exemplu, a ridicat recent vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani.

Comandanţii trupelor americane din Irak au criticat planul unei mici congregaţii creştine din Statele Unite de a arde în public exemplare din cartea sfântă a Islamului, Coranul, avertizînd că o asemenea acţiune ar pune în pericol vieţile soldaţilor americani. Avertismentul a fost lansat de generalul David Petraeus, comandantul forţelor americane din Irak şi Afganistan.
Congregaţia cu sediul în Florida, numită „Dove World Outreach Center”, a anunţat că are de gând să ardă Coranul sâmbătă, pentru a marca a noua aniversare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, de la New York şi Washington. Organizatorii acţiunii susţin că Islamul este o religie „violentă şi asupritoare”.

Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a spus că este încrezător în sinceritatea dorinţei preşedintelui american Barack Obama de a relansa relaţiile dintre Washington şi Moscova. Vorbind ieri în staţiunea de la Marea Neagră, Sochi, unde a primit un grup de experţi internaţionali în probleme ruseşti, Putin a mai spus că guvernul său acordă „mare atenţie” iniţiativelor administraţiei Obama.
Liderul rus a adăugat că Statele Unite sunt un partener strategic şi economic important al ţării sale.

Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică spune într-un nou raport că Iranul împiedică o investigaţie îndelungată asupra programului său nuclear, refuzând să permită accesul în ţară unor inspectori cu experienţă ai ONU. În raportul confidenţial obţinut de agenţiile de ştiri, AIEA constată că Iranul continuă să îmbogăţească uraniu în pofida cererilor adresate de Consiliul de Securitate ONU.

Raportul trimestrial mai spune că producţia totală de uraniu slab îmbogăţit în Iran a crescut cu aproximativ 15 la sută din luna mai ajungând la 2,8 tone în ciuda înăspririi sancţiunilor.

Ministrul francez de Externe Bernard Kouchner a spus că este gata să facă „orice” pentru a o salva pe femeia din Iran condamnată la moarte. Kouchner le-a vorbit jurnaliştilor după o întrevedere la Paris cu unul din avocaţi lui Sakineh Mohammadi, femeia în vârstă de 43 de ani, condamnată pentru adulter. Ministrul francez a spus că acest caz a devenit pentru el o „cauză personală”.

Iranul a anulat sentinţa la moarte prin lapidare, dar femeia mai poate fi executată prin spânzurare.

Alianţa pentru Integrarea Europeană l-a mandatat pe preşedintele interimar Mihai Ghimpu să consulte Curtea Constituţională în legătură cu dizolvarea parlamentului şi convocarea alegerilor parlamentare anticipate. Dar liderii alianţei au amânat luarea unei decizii definitive despre data dizolvării parlamentului şi noilor alegeri, aşteptând mai întâi anunţul oficial al Comisiei Electorale Centrale despre eşecul referendumului constituţional de duminică.

Comisia are la dispoziţia încă două zile pentru colectarea rezultatelor. Dar informaţiile preliminare arată că la referendumul privind modalitatea alegerii şefului statului au participat sub 30 la sută din alegători, sub minimul de validare de o treime.

În această seară, liderii alianţei de guvernare au spus într-o emisiune a televiziunii publice că principala cauză a eşecului au fost mesajele incoerente transmise de partidele coaliţiei de guvernare în campania electorală.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a cerut autorităţilor din Republica Belarus să desfăşoare „o anchetă independentă” în urma morţii misterioase a unui proeminent jurnalist de opoziţie. Aleh Byabenin, unul din fondatorii portalului pentru drepturile omului Carta97, a fost găsit mort pe 3 septembrie în casa de vacanţă a familiei sale în apropierea Minskului.

Declaraţia OSCE urmează unei cereri similare adresate Minskului de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

Procurorii beloruşi au spus că dovezile adunate ar sugera că Byabenin s-ar fi sinucis.