Parlamentul se va întruni joi în prima şedinţă din toamnă, iar pe băncile lui se vor afla după mai multe luni de boicot şi deputaţii comunişti. Revenirea opoziţiei în Parlament a fost confirmată astăzi pentru Europa Liberă de unul din fruntaşii comuniştilor, Igor Dodon.

Comuniştii au început boicotarea parlamentului în primăvară, în semn de protest faţă de unele politici ale guvernării.

Un grup de deputaţi ucrainieni au propus astăzi schimbarea statutului oficial al limbii ruse în Ucraina. Proiectul de lege prevede, printre altele, ca părinţii să aibă dreptul de a decide în ce limbă învaţă copiii şi renunţarea la folosirea exclusivă a limbii ucrainene în tribunale. Se estimează că 30 la sută din ucrainieni au ca limbă maternă sau preferă limba rusă.

Poliţia secretă din Ucraina, SBU, l-a interogat astăzi pe unul din liderii opoziţiei, Oleksandr Turcinov, în legătură cu un contract energetic ruso-ucrainian încheiat de fosta guvernare de la Kiev. Turcinov care este membru al blocului „Iulia Timoshenko”, a făcut parte din echipa de negociatori a acordului în valoare de 2,75 de miliarde de dolari.

Opoziţia ucrainiană susţine că interogarea lui Turcinov este încă o încercare de intimidare a adversarilor noii puteri.

Aflat în vizită la Moscova, subsecretarul de stat american cu afaceri politice, William Burns nu s-a putut întâlni cu activistul rus Lev Ponomariov, care ispăşeşte o condamnare de patru zile de închisoare. Ponomariov a fost pedepsit pentru participarea la un protest ţinut la 12 august împotriva primarului Moscovei, Iuri Lujkov. Într-un interviu acordat agenţiei Interfax, diplomatul american şi-a exprimat astăzi „regretul” pentru ratarea întâlnirii cu activistul.

Serbia şi-a amendat proiectul de rezoluţie privind Kosovo înaintat Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, după consultări cu Uniunea Europeană.
Guvernul de la Belgrad spune că amendamentul reprezintă un compromis, fiind de fapt o chemare la negocieri în privinţa viitorului albanezilor kosovari, sub egida ONU. Serbia insistă însă că modificarea nu implică în nici un fel recunoaşterea independenţei albanezilor kosovari, proclamată unilateral în urmă cu doi ani şi jumătate.

Uniunea Europeană ar dori ca noul stat să fie recunoscut de toate ţările de pe continent.

Liderul PD Marian Lupu a spus că AIE dorește ca data alegerilor anticipate să fie 21 noiembrie. Potrivit relatărilor din presă, la o ședință avută astăzi liderii partidelor din alianță nu s-au pus însă de acord asupra lungimii campaniei electorale. Partidul lui Vlad Filat ar dori ca ea să fie de numai 30 de zile, nu de 60, dar alți membri ai guvernării au rezerve.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că va dizolva parlamentul şi va convoca alegeri anticipate după ce va primi avizul Curţii Constituţionale.
Ghimpu a anticipat că avizul ar putea veni în jurul datei de 14 septembrie, dar nu a spus dacă va da decretul de îndată. În trecut, preşedintele interimar a sugerat că organizarea de alegeri anticipate ar putea fi amânată graţie unor subtilităţi legale.

Dar opoziţia comunistă, unii membri ai alianţei de guvernământ şi partenerii lor europeni au cerut preşedintelui interimar să nu tergiverseze anunţarea scrutinului.

Sinistraţii inundaţiilor din vară vor mai primi un ajutor de 500 de lei din partea statului. Anunţul a fost făcut de ministrul finanţelor Veaceslav Negruţă la şedinţa de astăzi a guvernului. Suma totală cheltuită de guvern cu noul ajutor, al treilea de felul acesta, va fi de aproape 1.400.000 de lei, iar banii vor fi distribuiţi de consiliile raionale Hânceşti, Ungheni, Briceni, Cantemir şi Nisporeni.

Tot astăzi guvernul a anunţat prin vocea viceministrului muncii, Vadim Pistrimciuc, suma totală a daunelor provocate de inundaţii, de 960 milioane de lei.

Premierul Vlad Filat a spus că atunci când a criticat presa pentru eşecul referendumului, s-a referit exclusiv la postul de televiziune NIT. „Acest post nu respectă dreptul celor vizaţi”, a spus Filat, adăugînd că prin politica sa editorială unilaterală, NIT „încalcă normele legale”. Premierul nu a precizat la care norme se referă.

În urmă cu două zile, Vlad Filat spunea că în presă ar fi nevoie de noi reglementări astfel încât „cetăţeanul să nu mai fie minţit de dimineaţă până seară la televizor”. În remarcile sale de astăzi, premierul a insistat că nu doreşte în nici un caz restrângerea libertăţii presei.

Ungaria, care preia de la 1 ianuarie preşedinţia UE, vrea să organizeze un summit consacrat ţărilor Parteneriatului Estic, printre care se numără şi Republica Moldova. Aşa reiese dintr-un comunicat de presă al guvernului moldovean, emis după ce premierul Vlad Filat s-a întâlnit ieri la Budapesta cu premierul Ungariei Viktor Orban. Potrivit aceleiaşi surse, premierul ungar a reafirmat sprijinul ţării sale pentru procesul de liberalizare a vizelor în beneficiul moldovenilor.

Vlad Filat s-a aflat în capitala Ungariei cu ocazia meciului de fotbal dintre cele două ţări, câştigat de gazde cu 2-1.

O congregaţie creştină obscură din Statele Unite a spus că nu renunţă la planul de-a arde exemplare din Coran la sfârşitul săptămânii, la a noua aniversare a atacurilor teroriste de la Washington şi New York, în ciuda protestelor internaţionale şi americane.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, P.J. Crowley a spus că acţiunea preconizată de mica biserică din Florida este „provocatoare, lipsită de respect şi intolerantă”.

Condamnări asemănătoare au venit din partea multor lideri spirituali creştini şi iudaici din Statele Unite, ca şi din partea Vaticanului.

Biserica din Florida susţine că Islamul este o religie violentă şi agresivă. La 11 septembrie 2001, mai mulţi teroriști sinucigaşi islamişti au deturnat avioane de pasageri cu care au lovit turnurile gemene din New York şi clădirea Pentagonului din Washington.

Cel puţin zece militanţi au fost ucişi în două atacuri cu avioane fără pilot într-o regiune tribală pakistaneză de la graniţa cu Afganistanul.
Potrivit unor oficial pakistanezi, ambele raiduri au avut loc în districtul Waziristanul de Nord, în care sunt activi luptătorii Al Qaida şi Talibani.

Gruparea teroristă cu care se confruntă în acea zonă forţele occidentale şi pakistaneze este considerată răspunzătoare pentru zeci de atacuri sângeroase petrecute în Afganistan.

Un lider al romilor din România l-a comparat pe preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy, cu dictatorul român pro-fascist din cel de-al doilea război mondial, Ion Antonescu. Vorbind la o sărbătoare a romilor, Iulian Rădulescu, care s-a autoproclamat lider al romilor, a spus agenţiei AP că actuala politică de expulzare promovată de preşedintele francez este nedreaptă, întrucât pedepseşte o comunitate întreagă pentru păcatele câtorva indivizi.

AP aminteşte că în 1942 mareşalul Antonescu a deportat în Transnistria 25.000 de romi, dintre care aproximativ 11.000 au murit de tifos, de foame şi de sete.

În ultimele săptămâni, Parisul a deportat în România şi Bulgaria circa 1000 de romi, consideraţi răspunzători de creşterea criminalităţii în unele oraşe franceze.

În Rusia un grup de militanţi împotriva alcoolului au atacat cetăţeni care beau bere pe străzile şi în parcurile oraşului Rostov-pe-Don. Potrivit unor articole de pe bloguri ruseşti, atacatorii erau tineri între 14 şi 18 ani şi purtau măşti medicinale. Nu este limpede dacă agresorii fac parte din vreo organizaţie.
În trecut, asemenea atacuri au fost puse pe seama unor grupări ultranţionaliste, care consideră că alcoolismului erodează vigoarea naţiunii ruse.

Fostul premier laburist britanic, Tony Blair şi-a anulat prezentarea noii cărţi la Londra de teama protestelor. Blair care a condus guvernul între anii 1997 şi 2007, urma să dea astăzi autografe pe volumul său „Călătoria” la o librărie din centrul capitalei britanice. În carte, fostul premier îşi apără performanţa politică, inclusiv decizia de a trimite trupe britanice în războiul din Irak.

În capitala Irlandei, Dublin, unde şi-a prezentat cartea la sfârşitul săptămânii, Blair a fost atacat de protestatari cu ouă şi pantofi.

Autorităţile moldovene au estimat că ar avea nevoie de 961 de milioane de lei pentru redresarea situaţiei în urma inundaţiilor din această vară. Estimarea apare într-un raport al guvernului citat de portalul stireazilei.md.
Premierul Vlad Filat a spus astăzi la şedinţa guvernului că banii sunt necesari între altele pentru construcţia caselor noi, despăgubirea sinistraţilor, fortificarea digurilor.
O parte din bani vor fi alocaţi de Guvern, alta va veni din donaţiile private şi de la partenerii externi. Săptămâna aceasta, autorităţile vor prezenta raportul şi o cerere de ajutoare comunităţii donatorilor internaţionali. Tot astăzi, Guvernul a decis să le ofere suplimentar un ajutor unic de 500 de lei persoanelor ale căror case au fost inundate.

Biroul permanent al Parlamentului urmează să se întrunească astăzi pentru prima oară după vacanţă. Preşedintele Legislativului, preşedinţii fracţiunilor şi ai comisiilor permanente vor discuta priorităţile sesiunii de toamnă, precum şi data primei şedinţe plenare.
Grupul parlamentar al comuniştilor care a boicotat lucrările parlamentului timp de jumătate de an a anunţat săptămâna trecută că va reveni la şedinţe.
Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu a trimis ieri o notă Curţii Constituţionale cerând să constate întrunirea condiţiilor pentru dizolvarea Parlamentului şi convocarea unor alegeri noi. Ghimpu a luat decizia împreună cu partenerii din majoritatea parlamentară după eşecul referendumului constituţional care urmărea deblocarea impasului în alegerea şefului statului.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy a anunţat că va rămâne ferm în decizia sa de a ridica vârsta de pensionare de la 60 la 62 de ani, în ciuda protestelor organizate de sindicate. Conform planului lui Sarkozy, vârsta de pensionare ar trebui ridicată treptat pentru a ajunge la 62 în 2018. Sarkozy a spus totuşi că reforma va conţine excepţii pentru cei care au început să muncească mai devreme de 18 ani şi pentru anumite domenii de activitate care solicită efort fizic.
Declaraţia lui Sarkozy, făcută după o întâlnire cu membrii guvernului, a fost prima sa reacţie după protestele de marţi la care au luat parte 1 milion de oameni potrivit Ministerului de Interne sau peste 2 milioane cum anunţă sindicatele. Reforma, ajunsă deja în dezbaterea parlamentului, este elementul central pe agenda preşedintelui Sarkozy, care se pregăteşte de alegerile prezidenţiale din 2012.

Forţele NATO în Afganistan spune că un militar a fost ucis astăzi în urma unei ciocniri cu insurgenţii. Nu snt cunoscute alte detalii. În acest an, în Afganistan au fost ucişi aproape 500 de militari ai forţelor internaţionale. În ultimele luni a crescut substanţial numărul pierderilor umane pe fonul intensificării campaniei violente a talibanilor şi a operaţiunilor contra insurgenţă conduse de cei peste 150 de mii de militari americani şi ai NATO aflaţi în Afganistan.

Ministerul american de Finanţe anunţă că impune sancţiuni unei bănci cu sediul în Germania care ar fi implicată în activităţi comerciale ilicite legate de programul nuclear iranian. Autorităţile au interzis băncii Europaeisch-Iranische Handelsbank să desfăşoare activităţi în Statele Unite.
Reprezentantul secretariatului american pentru Terorism şi Informaţii Financiare, Stuart Levey este citat de Associated Press descriind banca ca „o cheie a vieţii financiare a Iranului” şi spunând că a prestat servicii financiare Iranului pentru „proliferarea armelor de distrugere în masă”.
Decizia Statelor Unite urmează celei de-a patra runde de sancţiuni a Consiliului de Securitate a Naţiunilor Unite împotriva Iranului după refuzul Teheranului de a stopa acţiunile de îmbogăţire a uraniului.

Autorităţile ruse au spus că un atacator înarmat l-a împuşcat mortal pe un judecător federal din Republica Kabardino-Balkaria din Caucazul de Nord. Potrivit procuraturii locale, judecătorul Dzhulber Bykov a fost ucis în timp ce se întorcea cu maşina acasă în seara zilei de ieri.
Poliţia este în căutarea atacatorului. Înainte de a deveni judecător, Bykov a fost ofiţer de poliţie. În Caucazul de Nord, Rusia se confruntă cu insurgenţa islamică alimentată de corupţie şi abuzuri. Violenţele în Republica Kabardino-Balkaria sunt în creştere.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu a iniţiat procedura dizolvării Parlamentului, care va fi urmată de convocarea unor alegeri parlamentare anticipate, probabil la mijlocul lunii noiembrie.
Preşedintele interimar a trimis marţi o notă Curţii Constituţionale, cerându-i să constate formal că toate circumstanţele pentru dizolvare sunt întrunite. Curtea Constituţională urmează să dea un răspuns în răstimp de 10 zile.
Lideri alianţei de guvernare s-au înţeles luni, după eşecul referendumului constituţional de duminică privind schimbarea procedurii de alegere a şefului statului, să semneze un acord de neagresiune înainte de aşteptatele alegeri anticipate şi să constituie o nouă majoritate parlamentară, în caz că vor câştiga alegerile.

Parlamentul European a aprobat ieri un împrumut nerambursabil de 90 de milioane de euro, acordat Republicii Moldova de Uniunea Europeană pentru depăşirea crizei financiare. Raportul despre împrumut, prezentat de europarlamentarul român Iuliu Winkler din grupul popular, a fost aprobat de o majoritate largă a deputaţilor europeni.
Moldova urmează să primească banii în tranşe, două în acest an şi două anul viitor. Ele vor completa sprijinul financiar acordat deja de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Europarlamentarii au cerut Comisiei Europene să informeze Parlamentul asupra modului în care vor fi gestionate fondurile pentru Moldova.

Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding a spus marţi în Parlamentul European că Franţa are nevoie să fie asistată pentru a respecta legislaţia europeană. Reding a spus că autorităţile franceze trebuie să prezinte informaţii suplimentare Comisiei Europene şi să accepte asistenţă din parte serviciilor specializate pentru a se asigura că acţiunile lor prezente şi viitoare respectă integral legislaţia comunitară.
Franţa a deportat anul acesta peste 8 mii de romi, intensificându-şi campania la mijlocul verii la cererea preşedintelui Nicolas Sarkozy ca măsură de combatere a criminalităţii. Comisarul european pentru justiţie a insistat marţi ca Franţa să examineze fiecare caz în parte şi să se abţină de la „pedepse colective” sau stigmatizarea cetăţenilor europeni pe criterii etnice.

O minusculă biserică din Statele Unite spune că planifică să-şi ducă la îndeplinire planurile de a da foc Coranului pe 11 septembrie în ciuda criticilor ample din partea guvernului american, armatei şi liderilor religioşi ai principalelor confesiuni. Preotul Terry Jones, care păstoreşte o comunitate de 50 de persoane la Gainesville în statul Florida, a spus că vrea să trimită un semnal elementelor musulmane extremiste. Jones a spus că înţelege îngrijorările legitime ale guvernului faţă de arderea cărţii sfinte a Islamului, dar nu a dat semne că ar renunţa la evenimentul planificat pentru sâmbătă, când se împlinesc 9 ani de la atacurile teroriste din 2001.
Administraţia Obama, comandanţii trupelor americane în Afganistan şi oficiali NATO i-au cerut preotului să renunţe la intenţia care poate provoca revolte în lumea musulmană şi spori ameninţările la adresa militarilor occidentali în Afganistan şi alte ţări.