Serviciul de securitate al Ucrainei, SBU, a declanşat astazi o investigaţie penală împotriva directorului Muzeului ocupaţiei de la Lvov, Ruslan Zabili. Potrivit procuraturii ucrainiene, el este acuzat că ar fi obţinut pe căi ilegale materiale care reprezintă secrete de stat cu intenţia de a le da unor persoane interesate din occident. Muzeul aduna documente despre sutele de mii de ucrainieni care au fost omorţi în perioada sovietică şi sub ocupaţia nazistă. Documentele au fost făcute publice din arhivele KGB-ului, sub fostul preşedinte Viktor Yuschenko. Actualul preşedinte a schimbat politica în legătură cu accesul în arhivele KGB-ului, păstrînd arhivele închise.

Comisia Electorala Centrala a anuntat oficial invalidarea referendumului din 5 septembrie. Potrivit datelor CEC, prezenta la urne a fost de 30,29 % , insuficient pentru validarea votului. Pe listele electorale au fost 2 662 052 de cetateni, dintre care numai 818 429 au participat la referendum. Cea mai mare participare la vot s-a inregistrat in localitatile Telenesti, 41.12 %, Nisporeni 37, 65 %, Orhei 37,60 %. Cea mai mica participare la vot s-a inregistrat in autonomia Gagauza 8,62 %. La Chisinau prezenta la vot a fost de 30 %.

Liderii Aliantei pentru Integrare nu au ajuns astazi la o intelegere referitoare la data viitoarelor alegeri anticipate. Potrivit liderului Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, data de 21 noiembrie nu este inca fixata ca data a alegerilor, pentru ca mai sunt legi importante ce ar trebui votate in aceasta legislatura. Liderul Partidului Democrat Marian Lupu a spus ca printre aceste legi importante mai este si legea bugetului.

Partidele componente ale Aliantei pentru Integrare Europeana au decis ca vor merge pe liste separate la viitoarele alegeri parlamentare anticipate. Liderul liberal Mihai Ghimpu a spus ca platformele politice ale partidelor componente ale AIE sunt diferite. Liderii celor 4 partide au decis si ca vor semna un pact de neagresiune in campania electorala, pact in care se va spune si ca nici una dintre componentele AIE nu va face o noua alianta cu PCRM.

La sedinta parlamentului de astazi au participat si deputatii comunisti, care au propus mai multe initiative legislative, printre care indexarea pensiilor de doua ori pe an. Initiativele nu au fost puse pe ordinea de zi a sedintei.

Deputatul Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, este citat de agentia InfoPrim Neo cu declaratia ca nu crede in intentiile deputatilor comunisti de a participa constructiv la sedintele Parlamentului dupa 6 luni de boicot a forumului legislativ.

Presedintele Partidului Comunistilor, Vladimir Voronin a declarat la deschiderea lucrarilor sesiunii de toamna-iarna a parlamentului ca dupa alegerile anticipate, cu un nou parlament se va putea depasi actuala criza politica din tara. Voronin a mai spus ca modificarea articolului 78 din Constitutie ar putea fi facuta numai de noul legislativ.

Deputatul Victor Stepaniuc, fost important membru al Partidului Comunistilor, actualmente membru al partidului Moldova Unita, a anuntat ca va parasi si acest partid, si ca va anunta in curind la ce partid va adera.

Liderul partidului Moldova Unita, Vladimir Turcan, nu a comentat declaratia lui Victor Stepaniuc.

Liderul Partidului Umanist Valeriu Pasat, fost ministru al apararii si fost sef al Serviciilor de Securitate si Informatii, a declarat intr-o conferinta de presa ca, atita timp cit sansele Moldovei de a adera la Uniunea Europeana sunt indepartate, Moldova ar trebui sa isi orienteze politica externa catre Rasarit, dar pastrind bune relatii cu Uniunea Europeana.

Pasat a mai spus ca o posibilitate de a rezolva criza transnistreana ar fi prin declararea limbii ruse ca a doua limba de stat din Moldova. La conferinta de presa, Valeriu Pasat a criticat Partidul Comunistilor din Moldova spunind ca timp de 8 ani acesta a mintit si populatia Moldovei si Moscova. Pasat a exclus o colaborare viitoare cu PCRM si a spus ca referendumul din 5 septembrie a esuat din cauza „ tendintelor unioniste gresite ale Aliantei”.

Presedintele din Osetia de Nord, Taimutaz Mamsurov a spus, vizitind piata din Vladikavkaz unde a avut loc un atac sinucigas soldat cu cel putin 15 morti si 90 de raniti, ca teroristul s-ar fi putut afla intr-un autoturism care a explodat in partea opusa a pietii centrale din oras. Presedintele Rusiei Dmitri Medvedeev i-a cerut emisarului sau special pentru Caucazul de Nord, Aleksandr Hloponin sa mearga de urgenta la Vladikavkaz.

In ultimul timp in regiune au avut loc nenumarate atacuri sinucigase de mai mica amploare soldate cu morti si raniti.

Ministrul francez pentru afaceri europene Pierre Lelouche, impreuna cu ministrul francez al imigratiei, au inceput o vizita de o zi la Bucuresti si au cerut autoritatilor romane sa intocmeasca de urgenta un plan de insertie sociala a romilor. Uniunea Europeana, a spus Pierre Lelouche, ar putea finanta un astfel de proiect cu un miliard de euro. Franta a repatriat recent 1000 de romi din Romania si Bulgaria, in, ceea ce cabinetul de la Paris a numit masuri impotriva criminalitatii.

Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care cere Frantei sa puna capat imediat expulzarii romilor din Romania si Bulgaria. Europarlamentarii de la Strasbourg si-au exprimat „profunda ingrijorare” pentru masurile luate de autoritatile franceze si cer Comisiei Europene, Consiliului Uniunii si tarilor membre sa intervina solicitind Frantei acelasi lucru. Rezolutia din Parlamentul European a fost prezentata de grupurile socialist, liberal, verzii si stinga si a fost aprobata cu 377 de voturi la 245. 51 de eurodeputati s-au obtinut. Rezolutia nu are valoare de lege.

Presedintele american Barack Obama a cerut perifericei biserici crestine din statul Florida care intentioneaza simbata sa dea foc unor exemplare ale cartii sfinte musulmane, Coranul, sa renunte la aceasta initiativa. Infima comunitate Dove World Outreach Center, care are doar 50 de adepti, si-a anuntat planurile spunind ca astfel va marca 9 ani de la atacul terorist din 11 septembrie 2001 si ca vrea sa atraga atentia lumii asupra a ceea ce ea considera a fi „raul” reprezentat de Islam.

Presedintele Barack Obama a spus ca aceasta propunere este „distructiva” si complet opusa valorilor americane. Mai mult, aceasta actiune ar putea sa insemne un succes nesteptat pentru recrutarea de noi adepti ai retelei Al Qaida. Comandati militari americani din Afganistan si Irak au avertizat asupra pericolelor pe care aceasta actiune le reprezinta pentru militarii americani desfasurati in aceste tari.

Premierul de la Bagdad, Nuri al Maliki a spus ca aceasta actiune va fi considerata ca un pretext pentru extremisti de a declansa noi atacuri. Avertismente similare au venit din Indonezia, Pakistan si India, cele mai populate tari musulmane din lume, si din partea Vaticanului.

Parlamentul s-a întrunit astăzi în prima şedinţă de toamnă. După o jumătate de an de boicot la lucrările Legislativului au revenit şi deputaţii comunişti. Liderul PCRM, Vladimir Voronin a declarat că susţine data de 21 noiembrie pentru desfăşurarea alegerilor anticipate, dată asupra căreia au convenit liderii Alianţei pentru Integrare Europeană.
Preşedintele interimar Mihai Ghimpu aşteaptă confirmarea Curţii Constituţionale ca să poată dizolva actualul Parlament şi anunţa noi alegeri.

Parlamentul a votat pentru introducerea amenzilor şi pedepsei cu închisoarea pentru cei găsiţi vinovaţi că au votat de mai multe ori sau care introduc mai multe buletine de vot în urnă. Proiectul a adoptat astăzi în prima lectură cu votul majorităţii liberal-democrate în prima şedinţă a parlamentului de după vacanţa de vară.
Iniţiativa pentru modificarea Codului Electoral mai prevede amenzi pentru concurenţii electorali care vor afişa materiale electorale în locuri neautorizate sau vor împărţi pliante pe care nu vor fi indicate data, tirajul şi tipografia la care au fost tipărite.

Controversatul om de afaceri si patron al trustului media Realitatea-Catavencu din România, Sorin Ovidiu Vîntu, a fost reţinut pentru 24 de ore de către Poliţia de la Bucureşti. Procurorii români ar putea cere, în cursul zilei de azi, mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele lui Vântu.

Sorin Ovidiu Vântu este audiat de procurori în dosarul fugii din România a lui Nicolae Popa, fost director Gelsor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul prăbuşirii FNI.

Ofiţeri de poliţie au efectuat azi percheziţii la 10 adrese şi audiază mai multe persoane in dosarul în care sunt cercetate circumstanţele în care Nicolae Popa a fost sprijinit pentru a părăsi Romania. Potrivit Mediafax, care citează surse judiciare, printre cei percheziţionaţi se numară, pe lângă Sorin Ovidiu Vântu, şi Liviu Luca, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere Petrom.

Sorin Ovidiu Vintu, prin Realitatea-Catavencu, este unul din principalii actionari la Publika TV.

O explozie puternică la o piaţă din capitala Osetiei de Nord, Vladikavkaz a ucis astăzi cel puţin 8 oameni şi a rănit peste 30. Liderul republicii nord caucaziene a Federaţiei Ruse, Taimuraz Mamsurov a spus că poate fi vorba de un atac sinucigaş cu maşină capcană, detonată la intrarea în piaţa acoperită.
Piaţa de la Vladikavkaz a fost scena mai multor atacuri în ultimul peste un deceniu soldate cu numeroase victime.

Autorităţile din Kazahstan spun că incendiile de pădure din nordul ţării au făcut cel puţin şase victime.
Ministerul kazah pentru Situaţii Excepţionale anunţă că peste 500 de pompieri participă la stingerea flăcărilor, care au forţat evacuarea a peste 260 de oameni.
Incendiile au trecut şi graniţa în regiunea Altai a Rusiei, unde, potrivit autorităţilor, au fost distruse peste 400 de case. Incendiile din Rusia au făcut în această vară peste 60 de victime.

A fost eliberat un jurnalist britanic ţinut în captivitate de presupuşi militanţi islamişti în nordul Pakistanului.
Diplomaţi britanici de la Islamabad au confirmat eliberarea cetăţeanului britanic de origine pakistaneză, Asad Qureshi. Qureshi a fost răpit împreună cu doi foşti ofiţeri pakistanezi de informaţii de către organizaţia „Tigrii din Asia”. Răpitorii au cerut o recompensă de 10 milioane de dolari. Mai târziu, unul dintre ofiţeri a fost împuşcat, iar altul eliberat.

Liderul talibanilor din Afganistan, Mullah Omar a spus că militanţii sunt pe cale să obţină victoria şi să alunge forţele armate străine din Afganistan. Într-o declaraţie postată pe un site militant islamist şi atribuită liderului talibanilor, Omar l-a chemat pe preşedintele Barack Obama să retragă trupele americane „necondiţionat şi cât mai curând”. În declaraţie se mai arată că „rezistenţa jihad este aproape de scopul pe care şi l-a propus”.
Mullah Omar este considerat liderul spiritual al talibanilor din Afganistan, însă nu a fost văzut în public de mai mulţi ani.

Liderii Alianţei pentru Integrarea Europeană i-au recomandat preşedintelui interimar să convoace alegeri parlamentare anticipate la 21 noiembrie. Mihai Ghimpu a spus că, potrivit Constituţiei, decizia finală îi aparţine: „Ne-am înţeles că pe 21, dar rămâne la discreţia preşedintelui. Dacă o să apară motive serioase pentru a amâna cu o săptămână sau două, sau dimpotrivă – mai devreme, o să vedem. Dar e luna noiembrie, 21 noiembrie”.
Liderii coaliţiei de guvernământ au mai convenit să păstreze campania electorală de 60 de zile, chiar dacă premierul Vlad Filat a spus că ar trebui scurtată în jumătate.
Mihai Ghimpu se află în aşteptarea unei confirmări din partea Curţii Constituţionale că poate dizolva parlamentul actual şi convoca alegerile noi. Curtea s-ar putea pronunţa săptămâna viitoare.

Parlamentul se va întruni astăzi în prima şedinţă din toamnă, iar pe băncile lui se vor afla şi deputaţii comunişti, după jumătate de an de boicot. Revenirea opoziţiei în parlament a fost confirmată miercuri pentru Europa Liberă de unul din fruntaşii comuniştilor, Igor Dodon: „La sigur vom fi la şedinţă. A fost luată decizia organului executive politic al partidului vizavi de participarea la şedinţă”.
Comuniştii au început boicotarea parlamentului în primăvară, în semn de protest faţă de unele politici ale guvernării.

Departamentul de stat de la Washington a cerut ambasadelor americane să-şi ia măsuri de securitate înainte de planificata ardere a Coranului de către o obscură congregaţie creştină din Florida, o acţiune pe care autorităţile americane o consideră „provocatoare, lipsită de respect şi intolerantă”. Secretarul de Stat, Hillary Clinton a spus că intenţiile „ruşinoase” ale preotului unei biserici cu doar 50 de enoriaşi nu reprezintă America.
În ciuda condamnărilor internaţionale şi americane, biserica nu a renunţat la planurile de a da foc cărţii sfinte a islamului pentru a marca 9 ani de la atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001.
Condamnări au venit şi din partea comandanţilor americani în Afganistan, a multor lideri spirituali creştini şi iudaici din Statele Unite, ca şi din partea Vaticanului.

Caricaturistul danez ale cărui desene înfăţişându-l pe profetul Mahomed au provocat furie în lumea musulmană a primi un premiu pentru jurnalism în Germania. Organizatorii germani spun că iau acordat premiul M100 lui Kurt Westergaard pentru „angajamentul său neclintit faţă de libertatea presei, libertatea la opinie şi curajul cu care a apărat aceste valori democratice în ciuda ameninţărilor cu moartea şi violenţa”. La înmânarea premiului, cancelara Germaniei, Angela Merkel a rostit un discurs în cinstea caricaturistului.
Westergaard este autorul celor mai controversate caricaturi ale profetului Mahomed, care au fost publicate de presa daneză în 2005, provocând proteste ample în lumea musulmană.

Compania britanică BP a recunoscut că este cel puţin parţial responsabilă pentru seria de erori mecanice şi umane care au dus la deversarea de petrol în Golful Mexic, unul din cele mai mari dezastre ecologice din istoria Statelor Unite.
Dar BP adaugă într-un nou raport dat publicităţii că o parte din vină o poartă alţii, ca firma Transocean, proprietara platformei petroliere care a explodat, şi Halliburton, care a executat lucrările de etanşare a sondei.
Cele două firme au respins raportul spunând că are scopul să nege responsabilitatea gigantului energetic britanic. Autorităţile americane continuă să investigheze cazul şi nu au anunţat încă rezultatele.

Aflat în vizită la Moscova, subsecretarul de stat american cu afaceri politice, William Burns, nu s-a putut întâlni cu activistul rus Lev Ponomariov, care ispăşeşte o condamnare de patru zile de închisoare. Ponomariov a fost pedepsit pentru participarea la un protest ţinut la 12 august împotriva primarului Moscovei, Iuri Lujkov.
Într-un interviu acordat agenţiei Interfax, diplomatul american şi-a exprimat miercuri „regretul” pentru ratarea întâlnirii cu activistul.