Zeci de protestatari iranieni au pătruns astăzi în ambasada britanică la Tehran, spărgând geamuri și dând foc drapelului britanic, în timp ce alții scandau „Moarte Marii Britanii”.

Sediul ambasadei a fost luat cu asalt în timpul unei demonstrații împotriva noilor sancțiuni impuse de Londra Teheranului din cauza programului nuclear iranian.

O altă clădire diplomatică britanică de la Teheran a fost asaltată de aproximativ 100 de oameni. Agenția Fars a relatat că poliția a eliberat șase ostateci, dar nu este clar dacă atacatorii au fost înlăturați din clădire.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a respins astăzi apelurile la un embargo al Națiunilor Unite pentru vânzarea armelor în Siria și a spus că puterile internaționale ar trebui să înceteze a mai amenința Damascul cu ultimatumuri.

Statele Unite și Uniunea Europeană au chemat, luni, la acțiuni de răspuns față de persecutarea violentă a protestatarilor de către regimul lui Bashar al-Assad.

Consiliul ONU pentru drepturile omului spune că, în opt luni de violențe față de protestatarii anti-regim, forțele de securitate au comis crime împotriva umanității, inclusiv omoruri și violuri, la ordine primite de la „cel mai înalt nivel”.

Premierul ceh, Petr Necas, a declarat în compania omologului său moldovean Vlad Filat, la Praga, că Cehia face parte dintre țările care sprijină „viguros” aspirațiile de integrare europeană ale Moldovei.

După convorbiri cu premierul moldovean, Petr Necas a spus că, înainte de a cere statut de țară candidată la aderare, Moldova are de parcurs câteva etape și că are sprijinul Cehiei pentru încheierea acordurilor de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană.

Întrebat de Europa Liberă cum vede Cehia viitorul extinderii spre Est a Uniunii Europene confruntată astăzi cu criza datoriilor din zona euro, Necas a spus că guvernul de la Praga a sprijinit mereu extinderea ca pe o cale de a mări zona de stabilitate, pace și prosperitate.

Preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin a declarat jurnaliștilor că a depus mărturie astăzi la Judecătoria Centru din Chișinău pe marginea tulburărilor de pe 7 aprilie 2009.

„Am relatat cum eu, în calitate de preşedinte al ţării, am acţionat în acele zile şi cum eu nu am admis ca tinerii să fie ucişi”.

La o conferință de presă, președintele de atunci a repetat că 7 aprilie a fost o tentativă de lovitură de stat, organizată cu „cruzime barbară” de politicienii actualei guvernări.

Premierul Vlad Filat a numit „mincinoase” acuzațiile despre corupția și practicile criminale din sânul guvernării lansate de opoziția comunistă la proteste de stradă în câteva raioane.

Într-un interviu cu Europa Liberă la Praga, Filat a mai spus că opoziția comunistă ar fi început protestele anti-guvernamentale pentru că nu ar mai avea șanse să revină la guvernare prin alegeri.

„Comuniștii nu mai au cum să revină la guvernare în Republica Moldova, cel puțin, nu de unii singuri. Însă, comuniștii, nu de ieri și nu de astăzi au avut o puternică forță de manipulare, bazată pe minciună”.

La sfârșitul săptămânii trecute, primul ministru i-a recomandat „să-și pună pofta-n cui” liderului comuniștilor, care a cerut guvernării să-i predea puterea „de bună voie”.

Zeci de protestatari iranieni au pătruns astăzi în ambasada britanică la Tehran și o altă clădire diplomatică, spărgând geamuri și dând foc drapelului Marii Britanii.

Sediul ambasadei a fost luat cu asalt în timpul unei demonstrații împotriva noilor sancțiuni impuse de Londra Teheranului din cauza programului nuclear iranian.

Alte câteva sute de demonstranți au protestat în fața ambasadei, unii scandând”Moarte Marii Britanii” și cerându-i ambasadorului să părăsească țara imediat. Agenția Fars relatează că poliția ar fi încercat să înlăture asaltatorii din ambasada atacată.

S-a relatat despre ostateci luați la o altă clădire diplomatică britanică, dar nu există confirmări.

Demonstrațiile au loc la o zi după ce Iranul a votat o lege pentru expulzarea ambasadorului britanic în decurs de două săptămâni.

Parlamentul Osetiei de Sud a decis la o ședință extraordinară să stabilească alegeri prezidențiale noi pentru 25 martie viitor, după ce rezultatele scrutinului din 27 noiembrie au fost declarate nevalabile.

Curtea Supremă din republica separatistă georgiană a decis că turul doi al alegerilor prezidențiale de duminica trecută este nevalabil din cauza încălcărilor reclamate de candidatul învins, favoritul Moscovei Anatoli Bibilov.

Suporterii fostei ministre a educației, Alla Djioeva care ar fi câștigat alegerile au participat în cursul zilei la o demonstrație spunând că nu recunosc decizia Curții Supreme. Președintele instanței a declarat că Allei Djioeva i se va interzice să participe la alegerile din martie.

Surse guvernamentale de la Islamabad au informat că Pakistanul va boicota conferinţa internaţională privind viitorul Afganistanului programată pentru 5 decembrie în semn de protest faţă de un recent atac al NATO în zona de graniţă, soldat cu moartea a 26 de soldaţi pakistanezi.

Pe de altă parte, preşedintele afgan Hamid Karzai a declarat că a primit asigurări din partea comandatului forţelor internaţionale din ţară că acestea vor fi antrenate din nou pentru a evita să facă victime în rândul populaţiei civile.

Recent, 6 copii şi un adult au fost ucişi într-un atac aerian in regiunea Zhari.

Rusia şi-a activat sistemul radar din enclava Kaliningrad, situată la graniţa cu Uniunea Europeană ca răspuns la planurile americane de a instala un sistem defensiv în Europa, între altele în România.

Preşedintele rus, Dimitri Medvedev a declarat că Moscova nu se mai mulţumeşte cu simple asigurări verbale că scutul american antirachetă nu este îndreptat şi împotriva Rusiei.

Raportul psihiatrilor norvegieni în cazul Andres Behring Breivik ajunge la concluzia că acesta era dereglat psihic în iulie când a ucis 77 de persoane în două atacuri separate.

Dacă raportul este acceptat de tribunal, Breivik nu poate fi condamnat la închisoare, ci va fi trimis în tratament psihiatric.

Breivik a pregătit pe 22 iulie o maşină capcană care a ucis 7 persoane la Oslo, după care a plecat pe insula Utoya din apropiere, unde a împuşcat 69 de oameni, majoritatea tineri participanți la o tabără de vară politică.

În Egipt continuă, pentru a doua zi consecutiv, votul pentru camera inferioară a parlamentului. Se relatează că participarea este foarte ridicată.

În prima zi, programul centrelor de votare a fost prelungit cu două ore din cauza numărului mare de persoane care aşteptau să voteze.

Alegerile, primele de la răsturnarea preşedintelui Hosni Mubarak, se vor desfăşura în mai multe etape şi se vor încheia în martie anul viitor cu alegerea camerei superioare. Apoi va fi creată o comisiei însărcinată să elaboreze o nouă constituţie până la alegerile prezidenţiale, programate pentru vara viitoare.

Ambasadorul României în Republica Moldova a protestat față de ceea ce numește folosirea țării sale ca „sperietoare” în dezbaterile politice interne de la Chișinău. Într-un interviu acordat agenției de știri Info-Prim Neo, Marius Lazurcă s-a arătat indignat mai ales de recentele zvonuri că romii din România ar vrea să se stabilească în masă în Republica Moldova.
Informația a fost lansată luna trecută de președintele Partidului Social-Democrat, Victor Șelin, care a spus că așa-numitul exod al romilor din România spre Moldova ar fi început deja și este sprijinit de autoritățile române.
În interviul său publicat astăzi, ambasadorul Marius Lazurcă a spus că asemenea declarații „sunt dovezi de rasism și discriminare etnică” și încercări de a inventa „polemici imaginare cu România”.

Președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va vizita în zilele de 1-2 decembrie Chișinăul.
Potrivit site-ului Jurnal.md, Thomas Mirrow va discuta în Moldova mai multe proiecte ce ar urma să fie realizate cu finanțarea BERD, ca modernizarea întreprinderii „Moldelectrica”, dezvoltarea infrastructurii transporturilor și a aprovizionării cu apă.
Aceeași sursă relatează că președintele BERD va semna un acord cu primăria capitalei pentru reabilitarea drumurilor.

Ambasadorul Rusiei la Chișinău, Valeri Kuzmin, a spus că Moldova ar avea șanse să primească gaze rusești dacă conducerea ei ar manifesta dorința de a adera la Uniunea Vamală Rusia-Belarus. Kuzmin a făcut această declarație luni seară la o emisiune a postului Pro TV.
Cu aceeași ocazie, ambasadorul rus a spus că la apropiatele alegeri prezidențiale din Transnistria este dreptul transnistrenilor să decidă cine îi va conduce mai departe. Kuzmin a repetat însă criticile Moscovei la adresa actualului lider, Igor Smirnov, legate de modificarea arbitrară a constituției regiunii separatiste și de fraudarea ajutoarelor financiare rusești.

Miniștrii finanțelor din cele 17 țări care folosesc moneda europeană comună se întâlnesc astăzi la Bruxelles pe fondul temerilor de o nouă recesiune economică și de eventuala dezmembrare a zonei euro.
În ajunul întâlnirii, președintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a îndemnat pe liderii europeni să ia măsuri decisive și rapide pentru rezolvarea crizei datoriilor din zona euro, spunând că aceasta afectează și economia americană.
Un apel la acțiune a lansat astăzi ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a cărui țară nu face parte încă din zona euro. Într-un discurs rostit aseară la Berlin, Sikorski s-a adresat direct celei mai mari economii din zona euro, Germania, spunându-i că de ea depinde salvarea Europei.

Ministrul de externe al Rusiei a respins chemările la impunerea unui embargo asupra livrărilor de arme către Siria, adăugând că Occidentul ar trebui să înceteze să mai amenințe Damascul.
Remarcile lui Serghei Lavrov vin după ce luni Statele Unite și Uniunea Europeană au cerut Consiliului de Securitate ONU să pedepsească guvernul Sirian pentru reprimarea brutală a demonstrațiilor de proteste începute în primăvară.
Tot luni Consiliul ONU pentru drepturile omului a spus că regimul președintelui sirian Bashar al-Assad a comis numeroase crime împotriva umanității.
Rusia consideră în mod tradițional Siria principalul său aliat arab și are cu Damascul legături comerciale importante, inclusiv în domeniul armamentului.

Pakistanul a anunțat că va boicota o conferință internațională pe tema Afganistanului, programată pentru 5 decembrie, în semn de protest față de un recent raid NATO despre care Islamabadul susține că a ucis soldați pakistanezi.
Incidentul a avut loc sâmbătă într-o zonă de la granița dintre Afganistan și Pakistan, unde trupele internaționale luptă împotriva insurgenților islamiști.
Conferința pe care Islamabadul a anunțat astăzi că o va boicota va avea loc în orașul german Bonn și este considerată importantă pentru stabilizarea politică și economică a Afganistanului.

Sute de suporteri ai candidatului care pare să fi câștigat alegerile prezidențiale din Osetia de Sud s-au adunat la sediul Comisiei Electorale Centrale, de teamă că rezultatele ar putea fi falsificate.
Ieri autoritățile regiunii separatiste georgiene spuneau că potrivit rezultatelor preliminare Alla Dzhioyeva conduce cu peste 56% din voturi, urmată de candidatul sprijinit de Kremlin, Anatoli Bibilov, cu 40%.
Apoi Curtea Supremă din Osetia de Sud a anunțat că verifică informațiile privind unele nereguli, făcându-i pe suporterii Dzhioyevei să se teamă că s-ar pune la cale anularea victoriei favoritei lor.
De la Tshinvali se relatează că astăzi Dzhioyeva, fost ministru al educației, și-a declarat victoria, dansând în fața suporterilor.

Republica Moldova a numit „regretabil” anunțul Moscovei că va deschide secții de votare în Transnistria cu ocazia alegerilor parlamentare rusești de la 4 decembrie, în ciuda opoziției Chișinăului. Declarația Ministerului de externe moldovean a venit ieri la scurt timp după ce ambasada rusă la Chișinău a spus că în stânga Nistrului alegătorii ruși vor putea vota duminică la peste 20 de secții de votare.
În vizita lui de săptămâna trecută în Moldova ministrul rus de externe Serghei Lavrov spunea că țara sa dorește ca toți rușii să poată participa la alegeri, oriunde s-ar afla, în condițiile respectării suveranității țărilor respective.

În ultimii patru ani numărul copiilor adoptați în interiorul țării a scăzut de două ori, dar cel al copiilor moldoveni adoptați de străini a rămas aproape același.
Potrivit vice-ministrului Muncii Vadim Pistrinciuc, citat de Moldpres, explicația declinului adopțiilor interne de la 320 la 162 este că a scăzut aproape în proporție egală numărul copiilor din internate, astfel că potențialul pentru adopții este acum mai mic.
Moldpres scrie că potrivit datelor guvernamentale, în 2006 au fost adoptați de străini 51 de copii din Moldova, iar în 2010 – 45. Cei mai mulți copii moldoveni sunt înfiați de familii italiene și americane.

O organizație pentru drepturile omului a spus că va continua să dea în judecată presa care tolerează sau încurajează incitările la ură împotriva minorităților.
Potrivit Info-Prim Neo, declarația centrului GenderDoc-M vine ca reacție la acționarea în judecată a site-ului Privesc.eu de către ziaristul și activistul pentru drepturile omului Oleg Brega.
Brega spune că a apelat la justiție după ce la un chat pe site-ul respectiv, în care a furnizat explicații despre homosexualitate și drepturile omului, a fost înjurat și amenințat de participanți. Brega spune că moderatorul nu doar că nu a triat injuriile și vulgaritățile, dar i-a îndemnat pe participanți la altele noi, spunând că Brega ar trebui deportat împreună cu toți membrii minorităților sexuale.

În Egipt continuă a doua zi consecutiv primele alegeri de la căderea regimului președintelui Hossni Mubarak în februarie în urma revoltelor populare.
Statele Unite au salutat începerea scrutinului, observând că până acum votul decurge pașnic, iar participarea este ridicată. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, Mark Toner, a spus că ceea au văzut până acum observatorii americani din Egipt a fost „pozitiv” și că prima zi a votului a fost „un succes”.
Alegerile din Egipt pentru cele două camere ale parlamentului urmăresc un scenariu complicat, urmând că se încheie abia în martie, înaintea unui posibil scrutin prezidențial.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, s-a întâlnit la Washington cu liderii UE pentru discuții privind criza datoriilor din zona euro. După întrevederea cu președintele Consiliului European Herman Van Rompuy și cu președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, președintele american a spus că Statele Unite „sunt gata să contribuie” la rezolvarea crizei. Într-o declarație comună, cele două părți au promis să coopereze pentru relansarea creșterii economice, crearea de locuri de muncă și asigurarea stabilității financiare.

Aproximativ 25 de militari din forța condusă de NATO în Kosovo, dar și zeci de etnici sârbi, au fost răniți în ciocniri provocate de ridicarea de către localnicii sârbi a unor baricade la frontiera cu Serbia. Se pare să majoritatea soldaților răniți sunt austrieci și germani. Ciocnirile au început lângă orașul Zubin Potok, când militarii străini au început să înlăture baricadele ridicate de etnicii sârbi kosovari.
NATO spune că sârbii au folosit dispozitive explozive și sticle incendiare.
Guvernul Serbiei vecine a făcut apel la calm.
Majoritatea sârbilor din Kosovo continuă să nu recunoască independența proclamată în 2008 a regiunii și pun obstacole în calea măsurilor luate de administrația kosovară.

Singura fiică a fostului dictator sovietic Josif Visarionovici Stalin a murit în Statele Unite. Oficiali din statul Wisconsin spun că Lana Peters a murit de cancer de colon în urmă cu o săptămână, la vârsta de 85 de ani. Născută Svetlana Stalina, ea a emigrat în 1967 în Statele Unite, criticând războiul rece și regimul sovietic. Memoriile pe care le-a scris în Statele Unite s-au vândut foarte bine, făcând din fiica fostului dictator o femeie bogată. După moartea tatălui în 1953 Svetlana și-a luat numele de fată al mamei, Aliluieva. A fost căsătorită de patru ori și a avut trei copii. În 1984 a revenit în Uniunea Sovietică, dar după un an de ședere în țara natală s-a întors în Statele Unite.