Zeci de mii de lucrători din sectorul public al Marii Britanii, între care şi funcţionari de la oficiul primului ministru, au luat parte la cea mai mare grevă organizată în această ţară în mai multe decade. Greva a avut loc la o zi după ce premierul David Cameron a anunţat mai multe măsuri de austeritate menite să reducă datoria Marii Britanii, care se de ridică la o mie cinci sute de miliarde de dolari. Guvernul vrea între altele să prelungească limita de vârstă pentru pensionare, să mărească contribuţia la fondul de pensii de stat, şi a anunţat că măririle de salarii publice se vor limita la doar un procent până în 2014

Vicepreşedintele american Joseph Biden a declarat la Bagdad că Statele Unite şi Irakul au intrat într-o nouă eră a relaţiilor strategice, după ce militarii americani au început pregătirile pentru retragerea din Irak al sfîrşitul anului. Aflat într-o vizită neaşteptată în capitala irakiană, Biden a avut convorbiri cu premierul irakian Nuri al-Maliki, şi cu preşedintele Jalal Talabani. Bagdadul şi Washingtonul nu au reuşit să se pună de acord cu privire la păstrarea unui contingent american de mici dimensiuni în Irak şi anul viitor, ceea ce înseamnă că pînă la 31 decembrie toate trupele americane trebuie să părăsească această ţară.

La Los Angeles, în Statele Unite, mai mult de o mie de poliţişti au intervenit în forţă pentru a-i dispersa pe protestatarii mişcării „Ocupaţi”, care refuzau să părăsească un parc dimprejurul clădirii unde se află administraţia oraşului. 200 de protestatari au fost arestaţi. Un raid similar la Philadelphia s-a soldat cu 50 de arestări. Protestele de la Los Angeles şi Philadelphia au fost între cele mai longevive de pe teritoriul Statelor Unite. Autorităţile declară că taberele protestatarilor au devenit periculoase pentru sănătatea publică şi deranjează comerţul local.

La Vilnius au fost reluate negocierile oficiale în format 5 + 2 pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Într-o declarație făcută agenției France Press, emisarul lituanian pentru rezolvarea conflictelor, Giedrius Cekuolis, a avertizat împotriva așteptărilor exagerate, spunând că probleme cum este cea transnistreană se soluționează "milimetru cu milimetru”. Oficialitatea de la Vilnius a mai spus însă că însăși reluarea discuțiilor oficiale suspendate în urmă cu peste cinci ani este o dovadă de ”voință politică” din partea Chișinăului și a Tiraspolului. Un avertisment similar a venit din partea fostului diplomat american Philip Remler, şeful misiunii OSCE din Moldova, care a spus că nimeni nu trebuie să se aştepte la "miracole" de la reuniunea de două zile din capitala Lituaniei .

Pâinea se va scumpi în regiunea transnistreană cu 2%-10% la începutul anului viitor, anunţă agenţia Info-Prim Neo, citînd o declaraţie a Elenei Cernenko, aşa-numitul ministru transnistrean al economiei, preluată de presa din stânga Nistrului. Nu se cunoaşte exact care va fi preţul pânii după scumpire.

Ambasada României de la Chişinău a anunţat aprobarea finanţării de către Uniunea Europeană a unor proiecte în valoare de 57 de milioane 400 de mii de euro, în cadrul „Programului Operaţional Comun România - Republica Moldova - Ucraina 2007 - 2013”. Între proiectele aprobate se află conducta de gaz Iaşi – Ungheni, studiul de fezabilitate pentru interconectarea sincronă a sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei la Sistemul Continental European de Energie. Un alt proiect aprobat este inventarierea, evaluarea şi remedierea surselor antropogene de poluare în regiunile de la Dunărea de Jos ale României, Republicii Moldova şi Ucrainei. Un alt proiect finanţat de Uniunea Euroepană are în vedere îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere între România şi Republica Moldova în privinţa produselor petroliere şi alimentare.

Marea Britanie a decis expulzarea tuturor diplomaţilor iranieni de pe teritoriul său şi închiderea imediată a ambasadei Iranului la Londra. Anunţul a fost făcut de ministrul britanic de externe William Hague, care a spus că tot personalul ambasadei iraniene trebuie să părăsească Marea Britanie în 48 de ore. Decizia urmează atacului de marţi împotriva ambasadei britanice de la Teheran, atac despre care Hague a afirmat că s-a bucurat de un sprjin limitat din partea regimului Iranian. Câteva zeci de persoane, descrise de regimul de la Teheran drept studenţi la teologie, au luat cu asalt ambasada britanică şi au devastat birourile din clădire, după ce autorităţile de la Londra au decis să impună noi sancţiuni Iranului, din cauza programului nuclear al acestei ţări. Ministrul de externe William Hage a mai anunţat că ambasada Marii Britanii la Teheran a fost închisă, iar personalul britanic a fost evacuat. Hague a precizat însă că ţara sa nu va rupe de tot relaţiile cu Iranul.

Un tribunal din Belarus i-a condamnat la moarte pe cei doi bărbaţi acuzaţi de atacul cu bombă care a avut loc la metro-ul din Minsk pe 11 aprilie, şi în urma căruia 15 persoane au fost ucise, şi altele aproximativ 200 rănite. Dzmitri Kanavalau şi Uladislau Kavalyou fuseseră găsiţi vinovaţi pentru atacul din aprilie, dar şi pentru un altul, petrecut tot la Minsk în 2008, dar care nu s-a soldat cu victime. Atacul din aprilie a fost calificat de regimul autoritar al preşedintelui Aliaksandr Lukaşenka drept o încercare de a destabiliza ţara. Criticii regimului spun că există bănuiala că cei doi tineri, amîndoi în vîrstă de 25 de ani, ar fi victimele unei înscenări pusă la cale de securitatea lui Lukaşenka.

Guvernul Bulgariei a aprobat retragerea militarilor săi din Afganistan pînă în 2014, conform planurilor Alianţei Nord-Atlantice. Bulgaria are acum în Afganistan 614 militari. Potrivit planului aprobat de NATO, forţa internaţională de 150 de mii de militari condusă de Statele Unite va preda toate operaţiunile de securitate trupelor afgane pînă la sfârşitul lui 2014.

Şeful misiunii ONU în Kosovo a avertizat că tensiunea din partea de nord a ţării, populată îndeosebi de sârbi, e atît de mare încît violenţele pot izbucni în orice moment. Farid Zarif a făcut această declaraţie în faţa Consiliului de Securitate ONU marţi, o zi după ciocnirile violente dintre trupele NATO de menţinere a păcii şi cîteva sute de sîrbi. Violenţele au avut loc cândmilitarii NATO au încercat să înlăture baricadele instalate de sîrbi. Sîrbii din nordul fostei provincii Kosovo nu recunosc autoritatea conducerii albaneze, care a declarat Kosovo stat independent.

O înaltă oficialitate din armata pakistaneză e citată cu declaraţia că atacul aerian al forţelor NATO din Afganistan în care au fost ucişi 24 de militari pakistanezi a fost un act de agresiune deliberat şi flagrant împotriva forţelor pakistaneze. Remarca generalului Aşfaq Nadim, directorul general al operaţiunilor militare, citată de ziarele pakistaneze, marchează încă o înăsprire a poziţiei Pakistanului după incidentul tragic de sâmbătă. Nadim susţine că forţele NATO fuseseră alertate de Pakistan că atacau poziţii pakistaneze, şi nu baze ale militanţilor, şi cu toate acestea elicopterele Alianţei Nord-Atlantice nu au încetat focul. Generalul pakistanez a mai spus că ţara sa nu va coopera cu NATO şi Statele Unite la investigarea incidentului, spunând că există îndoieli că ancheta va scoate la iveală adevărul. NATO a prezentat condoleanţe familiilor celor ucişi, şi că a fost vorba de un atac cu totul neintenţionat.

Secretarul de stat american Hilary Clinton face vizită de trei zile în Myanmar. Clinton este primul secretar de stat american care vizitează această ţară din Asia de sudest în ultimii mai mult de 50 de ani. Şefa diplomaţiei Statelor Unite va avea convorbiri cu noua conducere civilă sprijinită de armată a ţării. Se aşteaptă ca Hilary Clinton să ceară liderilor din Myanmar să întreprindă în continuare măsuri de deschidere, după decenii de izolare. Clinton se va întâlni şi cu laureata premiului Nobel pentru pace Aung Sun Suu Kyi, opozantă a juntei militare din Myanmar. Această ţară a început recent să iasă din izolarea ce durează de 50 de ani, de cînd armata a preluat puterea printr-o lovitură de stat şi a impus un regim autoritar brutal

Marea Britanie își retrage personalul diplomatic al ambasadei sale de la Teheran, atacată și devastată marți de protestatari iranieni. Ministerul de externe de la Londra a confirmat că retragerea are loc, dar a refuzat să spună câți oameni sunt evacuați sau să ofere alte detalii.
Atacul de marți când protestatari iranieni au spart geamuri și au ars drapelul britanic a avut loc în urma unor noi sancțiuni britanice impuse Iranului din cauza programului nuclear iranian. Marea Britanie a avertizat că vor exista „consecințe serioase”, Consiliul de Securitate ONU a condamnat atacurile „în termenii cei mai severi”, iar președintele american, Barack Obama a cerut Iranului să-i tragă la răspundere pe cei vinovați.

Turcia a anunțat astăzi că își va suspenda relațiile financiare cu Siria, va îngheța conturile guvernului condus de președintele Bashar al-Assad și va interzice companiilor sale să vândă sau transporte arme și echipamente militare pentru Damasc.
Anunțând sancțiunile la o conferință de presă, ministru de externe, Ahmet Davutoglu a spus că regimul sirian „a ajuns la capătul drumului” prin faptul că a ignorat chemările comunității internaționale de a opri uciderea oponenților. Sancţiunile turceşti care urmează celor anunţate de Liga Arabă mai prevăd suspendarea acordului de cooperare cu Siria până când la Damasc este instalat un nou guvern „legitim”.

Un tribunal de la Minsk i-a găsit vinovați pe Dzmitry Kanavalau și Uladzislau Kavalyou de organizarea atacului cu bombă în metroul de la Minsk soldat cu 15 morți, pe 11 aprilie.
Ambii în vârstă de 25 de ani, cei doi locuitori ai orașului vestic Vitebsk riscă pedeapsa cu moartea. În debutul procesului, Kanavalau a recunoscut că ar fi săvârșit atacul, dar el este acuzat numai de complicitate.
Atacul din aprilie a fost urmat de noi persecuții ale președintelui Alyaksandr Lukashenka împotriva opoziției. Prieteni de copilărie, cei doi au mai fost acuzați de un atac cu bombă la Minsk în 2008 de ziua națională a Republicii Belarus, precum și de alte atacuri în orașul lor natal soldate cu peste 100 de răniți.

Sute de susținători ai candidatei prezidențiale din Osetia de Sud, Alla Dzhioyeva au mărșăluit astăzi pe străzile capitalei republicii separatiste georgiene la un protest față de decizia de judecată de a anula aparenta ei victorie. Curtea Supremă a decis marți să anuleze turul doi al alegerilor de duminică la cererea celui de-al doilea candidat, Anatoly Bibilov, considerat favoritul Moscovei. Tot marți, Parlamentul a stabilit alegeri noi pentru martie viitor.
Dzhioyeva a declarat presei azi dimineață că se consideră câștigătoare legitimă a alegerilor și că planifică să formeze un nou guvern. Au fost primele alegeri prezidențiale după recunoașterea Osetiei de Sud ca țară independentă de către Rusia în 2008.

Apelul fostei șefe a guvernului ucrainean, Iulia Timoșenko va fi examinat joi, cu două săptămâni mai devreme de data inițială. Avocatul ei, deputatul Serhiy Vlasenko a declarat jurnaliștilor la Kiev că Timoșenko nu va fi probabil de față la audieri din cauză stării de sănătate care s-a înrăutățit luni. În vârstă de 50 de ani, lidera opoziției ucrainene spune că are dureri de spate și că nu poate merge, dar o comisiei a Ministerului sănătății a spus că n-ar avea probleme grave.
Timoșenko a fost condamnată toamna aceasta la peste 7 ani de închisoare sub acuzația de abuz de putere pe când conducea guvernul, dar spune că procesul este fabricat de președintele Viktor Ianukovici.

Premierul Vlad Filat a declarat Europei Libere că Chișinăul regretă decizia unilaterală a Moscovei să deschidă zeci de secții de vot în stânga Nistrului pentru alegerile parlamentare ruse de duminică: „Este o situația regretabilă. Nu a revenit la normalitate, ci a continuat să fie anormală pe segmentul acesta. Dar în rest, eu cred că avem un alt nivel de comunicare la ora actuală, unul calitativ”.
În ciuda unui anunț inițial că se vor abține, autoritățile ruse au anunțat luni că vor deschide, duminică, 22 de secții de vot în regiunea transnistreană pe care autoritățile moldovene nu o controlează.

Premierul ceh, Petr Necas a declarat în compania omologului său moldovean Vlad Filat, marți Praga, că Cehia face parte dintre țările care sprijină „viguros” aspirațiile de integrare europeană ale Moldovei. După convorbiri cu premierul moldovean, Petr Necas a spus că, înainte de a cere statut de țară candidată la aderare, Moldova are de parcurs câteva etape și că Cehia o sprijină pentru încheierea acordurilor de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton a declarat că țara sa regretă decizia Pakistanului de a boicota conferința internațională de la Bonn despre viitorul Afganistanului.
Autoritățile pakistaneze s-au retras în semn de protest față de bombardamentul NATO de la granița afgană, în care au murit 24 de militari pakistanezi, un incident descris de Statele Unite drept „tragic”.
Aflată în vizită în Coreea de Sud, Clinton și-a exprimat speranța că există căi de a readuce Pakistanul în efortul internațional pentru un Afganistan stabil și sigur.

Premierul britanic, David Cameron a spus că atacul asupra ambasadei țării sale din Iran va avea „consecințe serioase”, calificând drept „rușinos” eșecul forțelor de securitate iraniene de a proteja clădirile diplomatice britanice de la Teheran. Ele au fost asaltate marți de demonstranți iranieni, care au spart geamuri, au dat foc drapelului britanic și au scandat „Moarte Marii Britanii”.
Consiliul de Securitate ONU a condamnat atacul „în termenii cei mai severi”. Autoritățile britanice spun că nici un angajat britanic al ambasadei nu a avut de suferit. Atacurile au urmat noilor sancțiuni impuse Iranului din cauza programului nuclear iranian.

Angajații sectorului public din Marea Britanie organizează astăzi o grevă generală în semn de protest față de planurile guvernului pentru reforma sistemului de pensii. Sindicatele spun că la greva de 24 de ore sînt așteptați să participe până la două milioane de angajați de la serviciile de grăniceri și pompieri, la învățători și gunoieri, în ceea ce poate fi cel mai amplu protest în trei decenii.
Sindicatele din sectorul public protestează față de plănuita mărire a contribuțiilor la pensie și perioadei de contribuție despre care guvernul spune că sunt necesare pentru că sistemul este astăzi prea împovărător.

Șeful misiunii ONU în Kosovo a avertizat că tensiunile în nordul populat de etnici sârbi sunt atât de ridicate, încât violențe serioase pot izbucni în orice clipă.
Farid Zarif a făcut declarația la Consiliul de Securitate ONU marți, la o zi după ce 30 de militari NATO de menținere a păcii au fost răniți în ciocniri cu etnici sârbi, care încearcă să zădărnicească efortul autorităților kosovare de a-și extinde controlul în nord.
Președintele sârb, Boris Tadic a făcut apel marți la etnicii sârbi din fosta provincie sârbă să înlăture baricadele instalate pe drumuri din cauza cărora au avut loc ciocnirile de luni noaptea.

Zeci de protestatari iranieni au pătruns astăzi în ambasada britanică la Tehran, spărgând geamuri și dând foc drapelului britanic, în timp ce alții scandau „Moarte Marii Britanii”.

Sediul ambasadei a fost luat cu asalt în timpul unei demonstrații împotriva noilor sancțiuni impuse de Londra Teheranului din cauza programului nuclear iranian.

O altă clădire diplomatică britanică de la Teheran a fost asaltată de aproximativ 100 de oameni. Agenția Fars a relatat că poliția a eliberat șase ostateci, dar nu este clar dacă atacatorii au fost înlăturați din clădire.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a respins astăzi apelurile la un embargo al Națiunilor Unite pentru vânzarea armelor în Siria și a spus că puterile internaționale ar trebui să înceteze a mai amenința Damascul cu ultimatumuri.

Statele Unite și Uniunea Europeană au chemat, luni, la acțiuni de răspuns față de persecutarea violentă a protestatarilor de către regimul lui Bashar al-Assad.

Consiliul ONU pentru drepturile omului spune că, în opt luni de violențe față de protestatarii anti-regim, forțele de securitate au comis crime împotriva umanității, inclusiv omoruri și violuri, la ordine primite de la „cel mai înalt nivel”.