Presa de la Chișinău relatează că o comisie din parlament a avizat pozitiv legislația care va reduce implicarea bisericii în politică. Potrivit Publika TV, modificările la Legea cultelor aprobate astăzi de comisia pentru drepturile omului spun că preoții care vor face agitație electorală pentru un partid sau altul în numele bisericii vor fi avertizați de ministerul justiției, care în caz de recidivă va putea lua măsuri mai drastice, mergând până la interzicerea unui cult. „Sensul proiectului nu este de a interzice feţelor bisericeşti să se expună în calitate de cetăţeni faţă de politicile statului. Pot să protesteze, să facă ce vor, dar nu trebuie să zică în biserică: votaţi pentru asta”, a precizat ministrul justiției, Oleg Efrim, citat de Publika TV.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a întâmpinat astăzi la întoarcerea în patrie militari americani retrași din Irak, marcând simbolic sfârșitul unui război de aproape nouă ani. La ceremonia de la o bază din statul Carolina de Nord, Obama le-a mulțumit militarilor, spunându-le: „bun venit acasă”. În războiul din Irak au murit 4500 de militari americani. Printr-un acord vechi de patru ani, Statele Unite s-au angajat să aducă acasă toți militarii cel mai târziu la 31 decembrie 2011. În timpul prezenței militare americane cele mai masive, în Irak se aflau 170.000 de soldați americani, dar în prezent mai sunt în jur de 6000.

Statele Unite și-au exprimat speranța că atitudinea permisivă a autorităților Rusiei față de protestele post-electorale este un semn de progres. „Suntem foarte încurajați că aceste drepturi și răspunderi... au fost îndeplinite atât de bine”, a spus Philip Gordon, secretar de stat asistent, citat de AP. Iar un alt secretar de stat asistent, Thomas Melia, a spus că speră ca toleranța autorităților ruse față de opozanți să devină „o nouă normă” în Rusia. AP notează că aceste aprecieri pozitive vin după ce secretarul de stat Hillary Clinton a criticat felul cum s-au ținut alegerile pentru Duma de Stat la 4 decembrie, provocând reacții iritate la Kremlin.

Premierul Vlad Filat le-a cerut miniștrilor să urgenteze aprobarea legilor necesare pentru apropierea de Uniunea Europeană, avertizând că amânările pot duce la întârzierea asistenței financiare de la Bruxelles. Potrivit Moldpres, Filat a spus astăzi că pentru prima oară în ultimii doi ani a fost nevoit să dea explicații Comisiei Europene pentru că „trei proiecte de legi nu au ajuns încă la guvern și parlament”. Fără să precizeze care sunt legile întârziate, Filat a spus că din această cauză „au apărut probleme la transferarea unei tranșe de 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană”.

Se relatează că directoarea televiziunii publice Angela Sârbu și-a depus demisia, iar cererea va fi analizată sâmbătă de consiliul de observatori de la Teleradio-Moldova. Motivele demisiei nu sunt cunoscute. În vârstă de 37 de ani, Angela Sârbu a câștigat concursul pentru postul de șef al „Moldovei 1” în februarie 2010, obținând un contract pe cinci ani. Înainte Sârbu deținuse funcția de directoare a Centrului pentru Jurnalism Independent.

Cu două zile înaintea alegerii președintelui țării deputații care ar putea juca un rol crucial în rezultatul votului au semnalat fie că nu-l vor vota pe Marian Lupu, fie că-l vor vota în anumite condiții. Igor Dodon, deputat independent, a spus că asemeni lui două deputate plecate odată cu el din fracțiunea comuniștilor, Zinaida Greceanâi și Veronica Abramciuc, nu au de gând să-l voteze pe Lupu. Iar deputatul neafiliat Mihai Godea a spus astăzi după o întâlnire cu candidatul AIE că va participa la alegerea președintelui numai în anumite condiții, pe care ar urma să le facă publice mâine. Pentru a fi ales președinte la 16 decembrie Marian Lupu are nevoie de cel puțin două voturi în afara voturilor deputaților guvernării.

Următorul președinte al Cehiei urmează să fie ales prin vot direct, nu prin votul deputaților. Schimbarea a fost aprobată astăzi de camera inferioară a legislativului ceh cu o mare majoritate de voturi. Alegătorii cehi vor avea ocazia să-și desemneze direct președintele la alegerile din 2013, când expiră al doilea mandat al actualului șef al statului, Vaclav Klaus. Schimbarea modului de alegere a președintelui a intrat în atenția politicienilor cehi după ce opinia publică a reacționat iritată la ultimele alegeri prezidențiale din parlament, marcate de târguri între partide și de dese obstrucții.

Familia ziaristului ucrainean ucis Heorhi Gongadze a deplâns decizia de astăzi a tribunalului de la Kiev de a-l scoate din culpă pe fostul președinte al Ucrainei, Leonid Kuchma. Avocata Valentina Telîcenko, a văduvei lui Gongadze, Miroslava, a spus că decizia tribunalului este ilegală și că va face apel pentru că judecătorul ar fi făcut „un număr de greșeli”. Gongadze a fost ucis în 2000. Anul acesta fostul președinte Kucima, care a condus Ucraina în anii 1994-2005, a fost inculpat în legătură cu moartea ziaristului. Dar astăzi tribunalul din Kiev a acceptat apelul avocaților lui Kucima și a oprit urmărirea penală.

Autoritățile electorale transnistrene au anunțat astăzi rezultatele preliminare ale alegerilor prezidențiale de la 11 decembrie. Ele arată că Igor Smirnov a ieșit din cursă, fiind depășit de Evgheni Șevciuk și de Anatoli Kaminski, care ar urma să se confrunte în turul al doilea la 25 decembrie. Șevciuk a obținut 38,53% din voturi, Kaminski 26,48%, iar Smirnov 24,82%. Potrivit agenției Interfax, comisia electorală de la Tiraspol a spus tot astăzi că va analiza vineri cererea lui Smirnov de anulare a primului tur, despre care liderul transnistrean în exercițiu susține că ar fi fost fraudat și tot vineri va anunța rezultatele oficiale definitive.

Deputatul neafiliat Igor Dodon, fost ministru al economiei, a spus astăzi că moldovenii vor plăti mai mult pentru gazele rusești pentru că guvernul nu este în stare să negocieze cu Gazprom un preț mai mic.

Dodon a spus că în cel mai bun caz prețul va fi puțin mai mic decât cel actual doar la începutul anului viitor, urmând ca media, pe parcursul lui 2012, să fie mai mare.

Ministrul economiei, Valeriu Lazăr, a spus tot astăzi că prețul gazelor importate de la ruși va fi la anul în cel mai rău caz ca și cel actual, iar în cel mai bun, ceva mai mic.

Actualul contract dintre Moldova și Gazprom expiră în ultima zi a acestui an.

Lazăr a recunoscut că negocierile sunt în prezent blocate din cauza dorinței Gazpromului de a-și menține controlul asupra transportului și distribuției gazelor pe teritoriul Moldovei.

Spicherul Dumei de Stat a Federației Ruse, Boris Grîzlov, a anunțat astăzi că renunță la noul mandat de deputat câștigat la alegerile de la 4 decembrie. Grîzlov și-a anunțat decizia pe pagina de internet a partidului său „Rusia Unită”, unde scrie că „nu ar fi bine” să preia conducerea camerei inferioare a parlamentului pentru al treilea mandat consecutiv.
Agenția Reuter scrie că anunțul lui Grîzlov, un apropiat al premierului Vladimir Putin, ar avea rostul de a mai reduce din criticile post-electorale la adresa partidului de guvernământ. Fost ministru de interne, Grîzlov, care împlinește joi 61 de ani, a rămas în istoria legislativului spunând că „În Duma de Stat nu-și au locul discuțiile”.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a spus astăzi că Marea Britanie este și va rămâne o componentă „crucială” a Uniunii Europene, deși a fost singura țară membră care nu a aprobat noile reguli fiscale comunitare, săptămâna trecută.

Adresându-se parlamentului german, la Berlin, Merkel și-a exprimat regretul că britanicii nu s-au alăturat partenerilor europeni în efortul de rezolvare a crizei datoriilor din zona euro.

Cancelarul german a făcut aceste remarci astăzi când moneda europeană unică a ajuns la cea mai scăzută valoare față de dolarul american de la începutul anului.

Euro a căzut astăzi sub un dolar și 30 de cenți, pe fondul temerilor privind viitorul zonei euro.

Săptămâna trecută 26 din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, toate cu excepția Marii Britanii, au adoptat noi reguli fiscale, dar mulți investitori și bancheri se tem că ele nu vor fi de ajuns pentru a preveni intrarea uneia sau mai multor țări europene în incapacitate de plată.

Poliția belgiană a descoperit cadavrul unei femei cu o rană împușcată la cap în debaraua individului bănuit că a ucis marți doi oameni și a rănit peste 120 în centrul orașului Liege. Norodine Amrani s-a sinucis după ce a aruncat grenade asupra unei stații de autobuz și a tras focuri de armă în mulțime. Polițiștii au spus astăzi că trupul neînsuflețit găsit astăzi la proprietatea lui Amrani ar fi al unei femei de 45 de ani care făcea curat în casa unor vecini. Polițiștii au mai găsit două arme și rezerve de muniție. Tot astăzi autoritățile belgiene au spus că o femeie de 75 de ani care fusese anunțată ca moartă în masacrul de ieri de la Liege este de fapt încă în viață, la spital.

Revista „Time” a făcut o alegere mai puțin obișnuită pentru titlul „omului anului”, anunțând că el este „protestatarul”. Săptămânalul american și-a motivat decizia invocând revoltele din Orientul Mijlociu, din Europa și din Statele Unite, în care, în opinia redactorilor, protestatarii rescriu felul cum se face politică. Anul trecut „Time” l-a desemnat omul anului pe fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, în 2009 laureatul a fost șeful Rezervei Federale, Ben Bernanke, iar 2008 președintele-ales al Statelor Unite, Barack Obama.

Ministrul american al apărării, Leon Panetta a spus astăzi, în cursul vizitei pe care o efectuează în Afganistan, că trupele coaliției conduse de Statele Unite „câștigă” războiul. Panetta a făcut declarația în fața militarilor americani din provincia Paktika aflată la granița poroasă cu o regiune a Pakistanului măcinată de insurgența talibană.
Oficialul american urmează să se discute în cursul zilei cu președintele afgan, Hamid Karzai. Vizita de două zile, începută ieri, are loc înainte ca Statele Unite să înceapă retragerea trupelor din Afganistan, planificată să se încheie la sfârșitul lui 2014.

Iranul spune că închiderea Strâmtorii Hormuz folosită la transportul petrolului „nu se află pe agenda” sa. Un purtător de cuvânt al ministerului de externe a făcut declarația după ce prețul petrolului la burse a crescut marți din cauza unui comentariu despre închiderea strâmtorii făcut de un deputat iranian.
Purtătorul de cuvânt, Ramin Mehmanparast a avertizat însă că pasajul de-a lungul coastei iraniene din Golf, pe unde tranzitează o treime din tancurile petroliere din lume, poate fi în pericol dacă tensiunile în creștere duc la război. El a acuzat Statele Unite și Israelul amenință Iranul în așa fel încât se crează o „atmosferă de război”, atmosferă în care pot exista și „unele reacții”.

Autoritățile electorale din regiunea transnistreană urmează să-și anunțe astăzi decizia în privința contestatelor alegeri de duminică pentru poziția de lider al regiunii. Igor Smirnov a cerut invalidarea alegerilor pe care le-ar fi pierdut după o dominație de peste două decenii.
Victoria a fost revendicată deja de către fostul președinte al sovietului suprem de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk. Favoritul Moscovei, speakerul actual al sovietului suprem, Anatoli Kaminski pretinde și el că l-ar fi întrecut pe Smirnov.

Premierul irakian, Nuri al-Maliki a cerut companiilor americane să investească mai mult în țara sa. Aflat în vizită la Washington, Maliki s-a întâlnit cu oameni de afaceri americani la Camera de Comerț, cerându-le să contribuie la refacerea economică a Irakului și diversificarea economiei dependente de exporturile de petrol.
Premierul irakian s-a întâlnit mai devreme cu șefa Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde care a lăudat proiectul bugetului irakian pentru 2012 în valoare de 100 de miliarde de dolari.

Alegătorii din Egipt participă astăzi la o nouă rundă a alegerilor parlamentare etapizate, primele de la înlăturarea președintelui Hosni Mubarak la revolta populară din februarie. Pot lua parte aproape 19 milioane de alegători. Procesul electoral se va încheia în martie cu alegerea noului Parlament bicameral.
Partidele islamiste în frunte cu Frăția Musulmană au obținut câștiguri semnificative la prima rundă de la începutul lunii.

Poliția belgiană spune că a găsit cadavrul unei femei în locuința atacatorului de la Liège, care a ucis marți patru oameni și a rănit 125 la o stație de autobuz din centrul orașului.
Norodine Amrani, un bărbat de 33 de ani care fusese condamnat în trecut pentru port ilegal de armă a deschis foc și a aruncat grenade în mulțime. Potrivit poliției belgiene, atacatorul s-a sinucis.
Anchetatorii spun că Motivele lui Amrani care făcuse parte dintr-o bandă locală și fusese citat la poliție în ziua atacului rămân neclare, dar că nu este vorba de un incident terorist.

Miniștrii de interne din cele 27 de țări ale Uniunii Europene au respins ideea reintroducerii controalelor temporare la granițele dintre statele spațiului Schengen, în situații excepționale.
Potrivit Associated Press, comisara europeană pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom a spus că miniștrii s-au înțeles să evalueze care pot fi aceste situații.
Unele țări ar dori să poate reintroduce controalele în cazul unor fluxuri masive de imigranți ilegali, de felul celor înregistrare anul acesta pe fondul revoltelor din țările nord-africane.

Un tribunal din Ucraina a închis dosarul penal împotriva fostului președinte Leonid Kuchma, cercetat pentru presupusa implicare în asasinarea jurnalistului de investigație Heorhiy Gongadze în 2000. Cazul lui Gongadze, găsit mort într-o pădure de lângă Kiev după ce fusese răpit, a devenit cel mai proeminent asasinat din istoria modernă a Ucrainei.
Procuratura generală a deschis în martie investigațiile împotriva lui Kuchma, care fusese una din țintele articolelor lui Gongadze despre corupție. Președinte între 1994 și 2005, politicianul de 72 de ani a dezmințit acuzațiile iar un tribunal din capitala ucraineană a decis astăzi că cercetarea lui este ilegală.

Vlad Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu s-au înțeles marți seara că vor semna împreună angajamentul de a nu se coaliza cu opoziția comunistă după alegerile prezidențiale. Autorul ideii, premierul Filat a promis în schimb voturile deputaților PLDM pentru alegerea speakerului democrat Marian Lupu în funcția de șef al statului la 16 decembrie: „Toți trebuie să fim optimiști. Perioada de timp care a trecut este mult prea lungă ca să rămânem într-o stare de pesimism permanent. Cred că vom reuși”.
Termenul de anunțare a candidaturilor a expirat noaptea trecută și nimeni altcineva în afară de Marian Lupu nu a depus cerere. Nu se știe, însă, dacă Lupu va găsi în tabăra opoziției trei voturi care îi lipsesc pentru a fi ales.

Vicepremierul Valeriu Lazăr spune că Chișinăul va ratifica acordul de liber schimb cu CSI-ul doar dacă va avea încuviințarea Uniunii Europene și Organizație Mondiale a Comerțului. La întoarcerea de la o reuniune la Moscova, vicepremierul responsabil cu economia a sugerat, marți, că Moldova este nemulțumită de derogările obținute de Rusia în acordul semnat la 18 octombrie.
Între altele, Rusia va continua să aplice taxe de export la produse vitale pentru Moldova ca resursele energetice.

Banca Mondială spune că Moldova rămâne printre principalele țări dependente de remitențele trimise de emigranți, iar criza europeană o face vulnerabilă. Un raport proaspăt plasează Moldova pe locul 4 în lume după ponderea remitențelor în Produsul Intern Brut, care este de 23 la sută. Banca Mondială avertizează că, în cazul adâncirii crizei din Uniunea Europeană se vor înăspri controalele față de imigranți, fapt care va afecta fluxul remitențelor.