Igor Dodon a fost ales preşedinte al Partidului Socialiştilor din Moldova. A fost aprobat si programul partidului care prevede reforme în domeniul social, economic şi politic. Noul preşedinte al partidului, care a fost pînă de curînd în conducerea PCRM, a spus că va transforma socialiştii într-o forţă reală în viaţa politică moldovenească. În domeniul politicii interne partidul işi propune „reintegrarea ţării şi edificarea naţiunii civice moldoveneşti”. In ceea ce priveste politica acestui partid faţă de alegerea preşedintelui republicii Moldova, Dodon a repetat că susţine un candidat apolitic.

Mii de oameni au protestat din nou la Moscova şi Sankt Petersburg cerînd repetarea scrutinului parlamentar din 4 decembri, despre care ses pune că ar fost marcat de fraude . La mitingul comuniştilor de la Moscova au participat 4000 de oameni. La Sankt Petersburg participanţii la proteste au reprezentat mai multe partide si mişcări politice. Ieri la Moscova mişcarea liberală Yabloko a organizat şi ea un protest împotriva rezultatului alegerilor din 4 decembrie. Atît preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev cît şi preimerul Vladimir Putin au respins ideea repetării scrutinului. Alegerile au fost cistigate cu aproape 50 de procente de partidul premierului Rusia Unită.

Opoziţia din Siria a anunţat că cel puţin 6 ofiţeri ai armatei au fost ucişi astazi în ciocnirile cu dezertorii din armată în localitatea Homs. Potrivit unei organizaţii siriene pentru apărarea drepturilor omului cu sediul la Londra, forţele guvernamnetale au folosit artileria grea împotriva protestatarilor. Informaţia nu poate fi confirmată din surse independente. Naţiunile Unite spun ca 5000 de oameni au fost omoriţi în Siria de la începutul protestelor anti regim care au început la jumătatea lunii martie.

Crucea Roşie Internaţională a anunţat că numarul victimelor inundaţiilor şi alunecărilor de teren din Indonezia a depăşit 600 , iar cel al persoanelor dispărute depăşeşte 800. Zeci de mii de oameni au fost evacuaţi din zonele calamitate.

Socialiştii moldoveni se întrunesc astăzi într-un congres în care ar trebui să îşi aleagă preşedintele. Potrivit organizatorilor congresului, modalitatea de alegere a preşedintelui va fi una noua, şi ea îi aparţine deputatului Igor Dodon. La congres urmează să fie aprobat si programul politic al formaţiunii pentru următorii ani. Igor Dodon a părăsit Partidul Comuniştilor în luna noiembrie şi odată ce a aderat la Partidul Socialist a promis că va moderniza acest partid şi că va căuta sa ii dea mai multă greutate în peisajul politic din Moldova.

În ultimele violenţe din Kazahstan încă o persoană a fost omorîtă, ridicînd numarul victimelor la 11. Potrivit biroului procurorului general acest deces a survenit după ce politia a folosit arme de foc pentru a opri un protest organizat în satul Shepte. Potrivit procuraturii din Kazahstan un grup de „huligani” ar fi dat foc bradului de Craciun din sat, ar fi blocat calea ferată şi ar fi spart vitrinele mai multor magazine. Procuratura mai spune si ca in aceste conditii a fost imperativ necesar să se foloseasca arme de foc. Din cei 12 oameni aduşi la spitalul din localitate numai unul a decedat în urma ranilor primite. Informatiile nu pot fi confirmate din surse independente. Ieri preşedintele Nursultan Nazarvaiev a instituit starea de urgenta in ţară pînă pe 5 ianuarie.

Cel puţin 4 oameni au murit şi 49 sunt daţi dispăruţi după ce o platforma petrolieră rusă s-a răsturnat în apropiere de insula Sahalin din Orientul Îndepărtat al Rusiei. Potrivit relatărilor pe platformă se aflau în momentul accidentului 67 de muncitori, dintre care doar 14 au fost salvaţi.

Senatul Statelor Unite a confirmat numirea lui Michael McFaul, nominalizat de preşedintele Barack Obama în funcţia de ambasador la Moscova, după o întîrziere de cîteva luni. Michael McFaul a fost consilierul şef al preşedintelui Obama în problemele Rusiei şi ale spaţiului fost sovietic in cadru Consiliului de Securitate din America. Senatul a aprobat numirea după ce principalul oponent al politicii Rusiei în regiune, senatorul republican Mark Kirk a primit o scrisoare din partea Casei Albe în care se dau garanţii că Statele Unite nu vor oferi Rusiei „informaţii sensibile” în legătură cu planurile Washingtonului de a amplasa elemente ale unui scut anti-rachetă în Europa. Mike McFaul este principalul artizan al politicii administratiei Obama de „resetare” a relaţiilor cu Rusia.

Un ultim convoi de militari americani a trecut graniţa în Kuweit părăsind operaţiunile din Irak. Este vorba de 100 de blindate şi 500 de militari. În Irak au mai ramas numai citeva sute de militari americani care instruiesc armata irakienă. În momentul cel mai acut al intervenţiei internaţionale 170 de mii de militari americani erau desfăşuraţi în aceasta ţară. 4500 şi-au dat viaţa pentru democratizarea acestei ţări.

În capitala egipteană Cairo au continuat violenţele între protestatari şi poliţie şi numărul victimelor a crescut la 10 în ultimele 24 de ore. Protestatarii cer tranziţia mai rapidă a puterii de la consiliul militar catre o autoritate civilă. Consiliul militar a preluat puterea după îndepărtarea de la putere a preşedintelui Hosni Mubarak in luna februarie.

Israelul eliberează încă 550 de prizonieri palestinieni în cadrul acordului încheiat pentru eliberarea militarului israelian Gilat Şalit, după 5 ani de captivitate in Fişia Gaza, controlată de gruparea Hamas. Soldatul israelian a fost eliberat acum 2 luni, iar Israelul a eliberat atunci alti 450 de prizonieri palestinieni. Schimbul a fost negociat de Egipt.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a ridicat problema controversatelor alegerilor parlamentare din din Rusia într-o conversaţie telefonică cu preşedintele Dmitri Medvedev. Intr-un comunicat al Casei Albe se spune că preşedintele american a salutat intenţia preşedintelui rus de a investiga cu seriozitate fraudele raportate in acest scrutin. Preşedintele Obama a salutat şi modul în care autorităţile ruse - citam „au permis desfăşurarea paşnică a demonstraţilor împotriva rezultatului alegerilor din 4 decembrie". Demonstraţiile sunt „o expresie a societăţii civile” şi fac parte din efortul preşedintelui rus de a moderniza societatea rusă.", Se mai spune în declaraţia Casei Albe. Premierul Vladimir Putin a spus că Statele Unite ar fi incitat protestele antiregim de după alegerile pentru Duma de Stat de la 4 decembrie.

Ministerul securităţii din Iran a arestat un iranian acuzat că ar fi spionat pentru Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite - CIA. Nu a fost anunţat numele iranianului nu a fost anunţat şi nici cînd anume a fost arestat, dar agenţia oficială de ştiri relatează că el ar fi venit de la baza militară Bagram din Afganistan cu misiunea de a spiona in Iran. Este o practică relativ frecventă în Iran de a aresta persoane sub bănuiala că ar fi spioni americani sau israelieni, dar regimul de la Teheran nu a adus dovezi în a-şi susţine acuzaţiile.

În Egipt au continuat violenţele între forţele de securitate şi protestatarii care cer mai multe reforme şi tranziţia de la o conducere militară a ţării catre una civilă. Ministerul egiptean al sănătăţii a anunţat că 8 oameni au fost omorîţi şi în jur de 300 răniţi în ciocnirile ce au avut loc ieri în piaţa centrală din Cairo. Violenţele au izbucnit după ce s-a aflat că poliţia ar fi reţinut şi bătut un protestatar. Luna trecută în ciocnirile dintre protestatari şi forţele de ordine cel putin 40 de oameni au fost omorîţi. Premierul de la Cairo a calificat protestele drept „o contrarevoluţie”.

Preşedintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaev a declarat stare de urgenţă după ce violenţele care au avut loc vineri în localitatea Janaozen s-au soldat cu cel puţin 10 morţi şi peste 200 de răniţi. Nazarbaiev a spus la o şedinâă a Consiliului de Securitate de la Astana că situaţia este sub control iarcei care au provocat tulburările vor fi pedepsiţi. Starea de urgenţă va dura pînă la 5 ianuarie, şi în această perioadă protestele publice sunt interzise iar libertatea de mişcare în şi în afara oraşelor este restricţionată.
Protestele de vineri au fost provocate de nemulţumirile sociale ale muncitorilor de la compania petroliera KazMunaiGaz. Ca urmare a protestelor, compania a concediat 1000 de muncitori.

Parlamentul de la Chişinău a eşuat sîmbătă în tentativa de a alege preşedintele ţării. Singurul candidat a fost liderul Partidului Democrat Marian Lupu, din partea Alianţei pentru Integrare Europeană. Partidul Comunistilor nu s-a prezentat la vot. Grupul deputatului Igor Dodon a votat impotriva candidaturii lui Marian Lupu. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Marian Lupu a spus ca va candida şi la urmatorul tur, care ar trebui organizat în termen de 30 de zile. Potrivit unor surse parlamentare există şi propunerea de a se organiza acest al doilea tur pînă la sfîrşitul acestui an.

Igor Smirov, liderul de 20 de ani al Transnistriei, nu a intrat în al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui autoproclamatei republici nistrene. Al doilea tur va avea loc la 25 decembrie şi la el participă Anatol Kaminski, actualul speaker al Sovietului Suprem (şi favorit al Moscovei), şi fostul speaker. Evgheni Şevciuk. Amindoi candidaţii pledează pentru independenţa regiunii transnistrene de Moldova.

La Moscova are loc zi o nouă demonstraţie împotriva rezultatului alegerilor parlamentare din 4 decembrie, organizată de gruparea liberală Yabloko. Alegerile au fost cîştigate cu aproape 50 % de voturi de partidul Rusia Unită al premierului Vladimir Putin. Observatori interni şi internaţionali au vorbit despre fraude răspindite şi despre lipsa egalităţii de şanse pentru partidele aflate în competiţia electorală.

Premierul Albaniei Sali Berisha a declarat că o uniunea între Albania şi Kosovo nu este luată în considerare de autorităţile de la Tirana. Berisha s pus că integrarea europeană, fără vreo modificare a frontierelor, este cea mai bună soluţie şi pentru Albania şi pentru Kosovo. Etnicii albanezi din Kosovo şi-au declarat independenţa de Serbia în 2008, la 9 ani de la campania Alianţei Nord Altantice împotriva Serbiei şi independenţa Kosovo este recunoscută de peste 80 de state. Serbia şi unele ţări ale Uniunii Europene, între care şi România, nu îi recunosc acest statut.

Autorităţile din Kazahstan şi-au mărit prezenţa militară în localitatea vestică Janaozen, trimitînd vehicule blindate şi soldaţi, după ce ieri, în urma violenţelor între muncitorii petrolieri şi forţele de ordine cel puţin 10 oameni au fost omorîţi şi în jur de 200 răniţi. Muncitorii protestatari de la compania KazMunaiGaz protestează de 6 luni în centrul oraşului cerînd salarii mai mari şi condiţii mai bune de muncă. Ministrul kazah de interne, care se află în localitate, a declarat că au fost arestate 70 de persoane şi că situaţia este acum sub control. Potrivit declaraţiei sale 75 de oameni sunt spitalizaţi, printre care şi 6 ofiţeri de poliţie.

8 persoane au fost ucise şi alte aproximativ 300 rănite în ciocnirile care au avut loc vineri în piaţa centrală din Cairo, anunţă ministerul egipteam al sănătăţii. Violenţele au izbucnit după ce s-a aflat că poliţia ar fi reţinut şi bătut un protestatar. În ciocnirile dintre protestatari şi forţele de ordine de luna trecută au fost ucişi cel putin 40 de oameni. Protestatarii cer grăbirea reformelor democratice şi a tranziţiei puterii de la consiliul militar către o autoritate civilă.

După 18 ani de negocieri Rusia a devenit membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Rusia a reuşit să fie acceptata în OMC după ce Georgia a renunţat a se mai opune. Autorităţile georgiene ceruseră desfăşurarea unei misiuni internaţionale de monitorizare a graniţei dintre Rusia şi regiunile secesioniste Abhazia şi Osetia de Sud, recunoscute de Rusia ca state independente, drept condiţie a renunţării la opoziţia ei. Aderarea Rusiei la OMC va avea loc oficial după ce Duma de stat de la Moscova va ratifica tratatul de aderare, ceea ce se vaîntimpla probabil la jumătatea anului viitor.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a declarat că administraţia sa a făcut mai mult decât oricare altă administraţie în efortul de a sprijini securitatea statului Israel. Declaraţia a fost făcută ieri la o întilnire cu o influentă asociaţie a evreilor americani. Obama şi-a exprimat şi regretul că israelienii şi palestinienii nu au reluat negocierile de pace mediate de Statele Unite, dar că relaţiile dintre Israel si Statele Unite depăşesc disensiunile dintre cele doua partide politice din America, partidul republican si cel democrat. Preşedintele american a vorbit şi despre importanta asistenţă militară acordată de administraţia sa statului Israel. Declaraţiile preşedintelui vin după ce mai mulţi politicieni republicani l-au criticat pe preşedintele democrat pentru că a cerut prea multe concesii din partea Israelului.

Ministrul american al apărarii Leon Panetta se află la Tripoli, prima vizită a unui înalt demnitar american in Libia, la câteva luni de la înlăturarea de la putere a lui Muamar Gaddafi. Panetta se întîlneşte cu liderii Consiliului de tranziţie din Libia.

Moldova a urcat un loc anul acesta în Indicele Democrației alcătuit de Unitatea de cercetare a revistei britanice "Economist", dar a păstrat același scor ca anul trecut. Potrivit clasamentului pe 2011 dat publicității de Economist Intelligence Unit, Moldova ocupă locul 64 din 165 de țări. Nivelul democrației a fost măsurat pe o scară de 10 puncte, Moldova obținând același punctaj ca anul trecut de 6,33. Cel mai înalt scor l-a înregistrat la categoria ”proces electoral și pluralism”, iar cel mai mic la ”cultură politică”. Economist Intelligence Unit spune că la scară globală democrația a regresat în ultimii trei ani pe fundalul crizei financiare și economice.