Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a numit un investigator special pentru a ancheta acuzațiile privind crimele pe care forţele de securitate din Siria le-ar fi comis in timpul reprimării demonstraţiilor anti-regim, care au început în martie. La o reuniune specială a Consiliului, 37 din cele 47 de ţări membre au votat pentru rezoluţia susţinută de Liga Arabă, Statele Unite şi ţările din Uniunea Europeană.

Singura organizaţie neguvernamentală din Rusia care se ocupă de monitorizarea alegerilor a fost amendată cu aproape o mie de dolari pentru că ar fi încălcat legea electorală. Grupul de monitorizare Golos a strâns până acum peste 4.700 de plângeri privind diverse neregularităţi, majoritatea legate de partidul de guvernământ Rusia Unită. Golos a fost amendat pentru că ar fi publicat sondaje de opinie cu mai puţin de cinci zile înainte de alegeri, ceea ce este interzis. Directorul grupului a declarat însă că vor avea dreptul să monitorizeze alegerile şi că Golos intenţionează să trimită peste trei mii de observatori la centrele de votare.

Uniunea Europeană a decis să înceapă negocierile cu Republica Moldova privind încheierea acordului de liber schimb. Potrivit Moldopres, informaţia a fost furnizată de comisarul european pentru comerţ Karel De Gucht, într-o convorbire telefonică cu premierul Vlad Filat. Cei doi au decis ca prima rundă de negocieri să se desfăşoare la Chişinău în luna ianuarie.

Guvernul ucrainean a apobat ca cetăţenii Republicii Moldova să fie scutiţi de obligaţia de a prezenta la intrarea în Ucraina a garanţiilor necesare pentru a tranzita sau vizita ţara respectivă. Decizia, relatează Moldpres, a fost salutată de guvernul de la Chişinău.

Un credit BERD de 11,7 milioane de euro pentru refacerea integrală a 6 străzi din centrul oraşului Chişinău nu aputut fi aprobat în Consiliul Municipal pentru că şedinţa acestuia s-a anulat din nou din lipsa de cvorum. Agenția Info-Prim Neo îl citează pe primarul capitalei Dorin Chirtoacă cu declarația că reprezentanții Partidului Liberal şi ai Partidului Liberal Democrat nu au venit la şedinţă după ce Partidul Comuniştilot M a condiţionat votarea proiectului cu privire la împrumut cu icnluderea pe ordinea de zi a unor propuneri suplimentare, inclusiv cea legată de ridicarea a 3 mandate de consilier.

Cancelara Germaniei Angela Merkel a declarat că ciocnirile de la graniţa de nord a Kosovo între militarii NATO şi etnicii sârbi demonstrează că Serbia nu este incă pregătită pentru a deveni candidată la intrarea în Uniunea Europeană. Dacă vrea să intre în Uniune, a spus Merkel în Parlamentul german, Serbia trebuie să-şi normalizeze relaţiile cu Kosovo.

Diplomaţii iranieni de la Londra şi-au părăsit birourile ca urmare a deciziei guvernului britanic de a închide ambasada Iranului. Închiderea ambasadei a fost un raspuns la atacul de marţi asupra ambasadei britanice de la Teheran, a cărei clădire a fost luată cu asalt şi devastată de zeci de demonstranţi. Guvernul britanic acuză Tehranul că a tolerat tacit acest atac. Diplomaţii iranieni urmează să părăsească Marea Britanie în scurt timp.

Parlamentul a decis ca noile alegeri pentru preşedintele Republicii Moldova să aibă loc pe 16 decembrie. Prima tentativă, din 18 noiembrie, a eşuat pentru că nu s-a prezentat nici un candidat. Liderul democrat Marian Lupu a declarat cu această ocazie că-şi va depune cadidatura pentru votul din decembrie, dar a recunoscut că următoarea tentativă de a-l alege pe şeful stastului ar putea eşua şi ea din lipsă de cvorum.

Preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Thomas Mirow a avut o întrevedere la Chişinău cu premierul Vlad Filat. Mirow a reamintit că în ultimii doi ani nivel investiţiilor BERD a fost de aproximativ 100 de milioane de euro în fiecare an, iar primăria municipiului Chişinău a primit un credit de 11,7 milioane de euro pentru refacerea integrală a 6 străzi din centrul oraşului. Agenţie Info-Prim Neo relatează că Banca Europeană de Investiţii examinează posibilitatea acordării unui împrumut paralel pentru acelaşi proiect, în valoare de 10,3 milioane de euro.

Navi Pillay, înaltul reprezentant ONU pentru drepturile omului, a cerut ca situaţia din Siria că fie pusă în discuție la Tribunalul Penal Internaţional, după ce o serie de rapoarte au relatat despre grave încălcări ale drepturilor omului şi crime împotriva umanităţii, comise în timpul reprimării protestelor anti-regim. Navi Pillay a vorbit în cadrul unei şedinte speciale a Consiliului ONU pentru drepturile omului, convocat pentru discuta ultimele informaţii din Siria. Se pare că au apărut noi dovezi că forţele de ordine ar fi ucis şi torturaţi civili, la ordinul unor persoane din regimul preşedintelui Başar al-Assad.

Şefa guvernului german Angela Merkel a declarat în Bundestag că ţările europene vor crea o uniune fiscală, cu reguli stricte, pentru a face faţă crizei datoriilor, dar şi pentru a evita repetarea acestei situaţii. La summitul Uniunii Europene de săptămâna viitoare, a precizat Merkel, Franţa şi Germania vor face o serie de propuneri în acest sens, în speranţa că astfel de măsuri vor evita dezmembrarea zonei euro.

Germania a cerut autorităţilor din Belarus să comute pedeapsa cu moartea pronunţată împotriva celor doi tineri găsiţi vinovaţi de atentatul din metroul de la Minsk din luna aprilie. Ambasadorul belarus la Berlin a fost chemat la ministerul de externe unde i s-a comunicat că Germania se opune pedepsei capitale, şi că procesul în sine a lăsat atâtea întrebări fără răspuns încât sentința nu e justofocată. Belarus este singura ţară din Europa care aplică pedeapsa cu moartea.

Alla Gioieva, candidată la preşedinţia regiunii separatiste georgiene Osetia de sud, care era cât pe ce să câştige alegerile dacă acestea nu ar fi fost anulate, a refuzat să se întâlnească vineri cu emisarul Moscovei. Motivul este că Rusia l-a sprijinit direct şi deschis pe oponentul ei. La protestele acestuia din urmă, alegerile de luna trecută au fost anulate, după care parlamentul a decis că noi alegeri vor avea loc în martie, şi că Alla Gioieva nu are dreptul să mai candideze. Gioieva a amenințat că sprijinitorii ei vor boicota scrutinul din martie, dar şi alegerile de la sfârşitul acestei săptămâni pentru Duma de stat din Rusia. Locuitorii Osetiei de sud au şi cetăţenia rusă.

Vicepreşedintele american Joe Biden a cerut guvernului de la Ankara să impună noi sancţiuni împotriva Iranului, care e bănuit că dezvoltă un program nuclear militar, în paralel cu cel civil. Aflata în vizită în Turcia, Biden a acordat un interviu unuia din cele mai importante cotidiane turceşti în care a spus că Statele Unite îşi doresc în continuare ca disputa cu Iranul să fie rezolvată pe căi diplomatice.

Desemnarea lui Michael McFaul ca ambasador american la Moscova este blocată de un senator al opoziţiei republicane, au relatat Europei Libere surse din Congresul american. Numirea lui McFaul, principalul consilier al preşedintelui Obama în problema Rusiei, a fost deja aprobată de comisia senatorială pentru politică externă. Se pare însă că un senator s-a folosit de dreptul de a „îngheţa” numirea, fiind între cei care se tem că aministraţia Obama ar putea împărtăşi Rusiei informaţii privind scutul anti-rachetă.

La 16 decembrie Parlamentul va încerca din nou să aleagă șeful statului. Data a fost propusă în legislativ de Partidul Democrat, al lui Marian Lupu. Potrivit acordurilor coaliției de guvernământ, el este candidatul AIE la președinție.
După ce la 18 noiembrie alegerile au fost anulate pentru că partidele nu au propus candidați, premierul liberal-democrat Vlad Filat a sugerat ca noua alegere să aibă loc abia la anul, pentru ca actualul Parlament să poată vota bugetul de stat și alte legi urgente. Dar liberalii și democrații au insistat ca alegerea să aibă loc cât mai curând.
Dacă și alegerile de la 16 decembrie eșuează, ar urma dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate, pentru a treia oară în tot atâția ani.

O comisie parlamentară va investiga circumstanțele fugii din Moldova a scriitorului rus Eduard Baghirov, judecat sub acuzația că ar fi organizat violențe de stradă la Chișinău în aprilie 2009. Comisia va fi condusă de deputatul liberal-democrat Alexandru Cimbriciuc și va avea membri din toate partidele parlamentare.
Eduard Baghirov a fugit din arestul la domiciliu din Chișinău la 18 octombrie, apărând apoi la Moscova.
Scriitorul care a petrecut mai multe luni în arest preventiv spune că acuzațiile împotriva lui sunt inventate, fiind parte din jocuri politice interne moldovene.

Deputații comuniști au cerut puterii rechemarea ambasadorului Republicii Moldova la București, Iurie Reniță, în urma unui interviu în care acesta a părut să sugereze că se consideră român. Astăzi în Parlament grupul parlamentar al opoziției a sugerat și începerea „unei anchete” asupra declarațiilor lui Reniță, despre care comuniștii spun că ar fi un atac la adresa statalității Moldovei.
Într-un interviu acordat săptămâna aceasta ziarului românesc „România liberă”, ambasadorul moldovean la București a spus: „Trebuie să recunosc că vorbesc limba română, iar părinţii mei, ambii, s-au născut români, de unde şi clarificarea de rigoare vis-à-vis de apartenenţa mea etnică.”

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, le-a spus astăzi parlamentarilor de la Berlin că guvernul ei dorește rescrierea tratatelor UE sau crearea unor tratate noi pentru a impune clubului european mai multă disciplină fiscală.
În discursul ei de astăzi, în care a prezentat agenda germană pentru summitul european de la 9 decembrie, Merkel a mai spus că regulile fiscale din zona euro au fost încălcate de prea multe ori și că e nevoie de controale mai stricte.
Cancelarul german a respins astăzi din nou ideea emiterii de „eurobonduri”, promovată de Comisia Europeană, și a spus că reforma fiscală a zonei euro și a întregii Uniuni Europene nu va avea loc peste noapte, ci pe parcursul a câțiva ani.

Președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a ținut astăzi un discurs televizat pe tema alegerilor parlamentare din 4 decembrie. Medvedev, care se află în fruntea listei electorale a partidului de guvernământ „Rusia Unită”, și-a îndemnat compatrioții să facă duminică „alegerea corectă”.
El a mai spus că Rusia are nevoie de o „structură legislativă credibilă”, nu de un parlament „sfâșiat de diferențe insurmontabile”, cum ar fi fost cel din anii 1990. Medvedev a mai declarat că alegerile de duminică reprezintă „un moment de cotitură pentru democrație” și că toate cele șapte partide înscrise în cursă au avut șanse egale în campania electorală.

Se relatează că instanța supremă de justiție din Pakistan i-a interzis să iasă din țară fostului ambasador la Washington, Hussain Haqqani, pe durata investigării activității sale din Statele Unite. Procurorii pakistanezi susțin că Haqqani ar fi redactat un mesaj în care propunea Statelor Unite să ajute oficialii civili pakistanezi să prevină un puci militar, promițând în schimb unele concesii.
Procurorii pakistanezi spun că Haqqani ar fi redactat mesajul cu știrea și consimțământul președintelui Asif Ali Zardari. Ambii neagă acuzația, dar Haqqani și-a dat demisia luna trecută, când opoziția politică a cerut Curții Supreme să investigheze cazul.

Armata Statelor Unite a spus astăzi că a predat guvernului irakian „Camp Victory”, o mare bază militară de la marginea Bagdadului. Purtătorul de cuvânt militar american col. Barry Johnson a spus că acordul oficial de predare a fost semnat în cursul dimineții și că baza se află acum „sub autoritatea deplină” a conducerii Irakului.
„Camp Victory” a fost folosită drept cartier general al forțelor americane după invazia din 2003, soldată cu alungarea de la putere a fostului președinte irakian Saddam Hussein.

În Egipt urmează să fie date publicității cu o întârziere de câteva zile rezultatele primei etape a alegerilor parlamentare, ținute în o treime din circumscripții luni și marți. Agențiile de presă anticipează un început electoral bun pentru Frăția Musulmană, ai cărei lideri spun că se așteaptă la 40% din voturi. Rezultatele primei faze a scrutinului din Egipt urmau să fie anunțate miercuri seară, dar publicarea a fost amânată de două ori.
Astăzi la Cairo erau programate două mitinguri de întâmpinare a rezultatelor, organizate de criticii și de suporterii actualei conduceri militare a țării.
Alegerile egiptene, care ar urma să fie primele democratice din ultimii 60 de ani, se desfășoară după un scenariu complicat, urmând să se încheie abia la primăvară.

Lidera opoziției din Mianmar (fosta Birmanie) San Suu Kyi a salutat interesul reînnoit al Statelor Unite în evoluțiile din țara ei, condusă de decenii de un regim militar. Laureata Premiului Nobel pentru Pace Suu Kyi a făcut aceasta remarcă după ce s-a întâlnit astăzi la Yangon (Rangoon) pentru a doua zi consecutiv cu secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton.
Suu Kyi a calificat vizita lui Clinton drept „istorică” și a exprimat speranța că intensificarea legăturilor bilaterale va plasa Mianmarul pe calea spre democrație.
Regimul militar de la Yangon a anulat alegerile din 1990 câștigate de partidul lui Suu Kyi, „Liga Națională pentru Democrație”.
Mianmar este supusă de peste două decenii sancțiunilor americane din cauza încălcării drepturilor omului și a normelor democratice.

Primele negocieri oficiale pe tema conflictului transnistrean după o pauză de aproape șase ani s-au încheiat ieri la Vilnius cu înțelegerea participanților că se vor întâlni din nou în februarie în Irlanda.
Vorbind în numele președinției OSCE, ministrul lituanian de externe, Audronis Azubalis a spus că discuțiile de două zile despre „principiile și procedurile de negociere” au pus „baze solide” pentru obținerea „progreselor tangibile” în viitor.
Emisarul lituanian pentru rezolvarea conflictelor, Giedrius Cekuolis a spus citat de AFP că discuțiile între delegațiile de la Chișinău și Tiraspol au fost ”destul de tensionate și aprinse” în ambele zile, dar că întâlnirea per ansamblu a fost constructivă.