O delegaţie a Ligii Arabe a sosit în Siria, pentru a pregăti venirea a zeci de observatori arabi peste cîteva zile cu misiunea de a controla felul cum preşedintele Başar al-Assad respectă un plan de încetare a violenţelor din această ţară. Planul prevede retragerea armatei din cartierele de locuinţe, începerea dialogului cu opoziţia şi eliberarea deţinuţilor politici. Între timp, activişti pentru drepturile omului anunţă că 29 de persoane au fost ucise joi la Homs, principalul centru al revoltei anti-regim. Agenţia oficială de ştiri a Siriei SANA a anunţat că mai mult de 2000 de membri ai forţelor de securitate siriene au fost ucise în protestele anti-guvernamentale care au început în luna martie. SANA precizează că cifra e menţionată într-o scrisoare trimisă de guvernul de la Damasc Consiliului de Securitate şi Consiliului pentru Drepturile Omului de la Naţiunile Unite. ONU estimează că guvernul sirian a ucis în aceeaşi perioadă mai mult de 5000 de oameni, majoritatea civili.

Premierul Vlad Filat i-a mulţumit şefului misiunii OSCE la Chişinău Philip Remler pentru efortul depus în încercările de rezolvare a problemei transistrene. În cadrul unei întîlniri prilejuită de încheierea mandatului lui Remler în Moldova, Filat a spus că inţiativele şi abordările şefului misiunii OSCE au contribuit la reluarea negocierilor oficiale, şi la înregistrarea unor evoluţii positive în această chestiune.

Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a confirmat că înaintea alegerilor prezidenţiale din 16 decembrie a existat o înţelegere între Vlad Filat, Marian Lupu, Vlad Plahotniuc şi Igor Dodon ca să o voteze pe Zinaida Greceanîi, anunţă Info-Prim Neo. Potrivit sursei citate, liderul liberal a aflat despre această înţelegere abia după ce părţile şi-au pus semnătura pe document.

În ultimul său discurs în calitate de preşedinte al Rusiei adresat camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, Dmitri Medvedev a propus reformarea cuprinzătoare a sistemului politic rusesc. Medvedev a vorbit între altele de revenirea la alegerea prin vot popular a guvernatorilor regionali (abolită în 2004 de preşedintele de atunci Vladimir Putin), şi de simplificarea procedurii de înregistrare a partidelor politice. Liderul de la Kremlin a avertizat în acelaşi timp că guvernul său nu va permite ca „provocatorii şi extremiştii să tulbure stabilitatea Rusiei, nici „încercările de a-i manipula pe ruşi” şi „ingerinţele străine” care au avut loc după alegerile parlamentare de la 4 decembrie. Scrutinul a fost calificat drept fraudulos de către OSCE, şi a fost urmat de proteste de stradă şi de apeluri pentru reluarea lui din partea comunităţii internaţionale

Premierul turc Recep Erdogan a anunţat că ţara sa încetează cooperarea militară cu Franţa, şi suspendă permisinea ca avioanele militare franceze să aterizeze pe teritoriul turcesc, şi vasele de luptă ale Franţei să andocheze în Turcia. În cursul zilei, Ankara şi-a rechemat ambasadorul de la Paris, după ce camera inferioară a Parlamentului francez a adoptat cu o largă majoritate un proiect de lege care penalizează negarea genocidului comis împotriva armenilor de către Imperiul Otoman. Franţa a recunoscut în mod oficial genocidul otoman împotriva armenilor în 2001, fără însă să criminalizeze negarea acestuia. Legea va fi trimisă la Senatul francez, unde nu este foarte clar dacă are şanse să fie adoptată. Armenii spun că peste un milion 500 de mii de conaţionali de-ai lor au fost ucişi de trupele Imperiului Otoman în 1915. Turcia susţine că ambele părţi au suferit pierderi grele şi respinge folosirea termenului de „genocid” în legătură cu acest moment al istoriei.

Fostul premier al Ucrainei Iulia Timoşenko a anunţat că va boicota procesul în care se judecă recursul împotriva condamnării ei la şapte ani de închisoare. Associated Press o citează pe Timoşenko cu declaraţia că procesul este „ruşinos” şi s-a transformat într-un „spectacol de groază”. Fostul premier l-a acuzat pe preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici că distruge complet justiţia din Ucraina. Echipa de avocaţi ai Iuliei Timoşenko a confirmat că nu va mai participa la înfăţişările procesului respectiv.

Preşedintele Parlamentului Marian Lupu a confirmat că el şi alţi doi lideri din Alianţa pentru Integrare Europeană au primit o scrisoare de la şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în Moldova Nicolai Gueorguiev, în care acesta ar fi recomandat ca legislativul să adopte cât mai rapid bugetul de stat pe 2012. Potrivit portalului de ştiri Unimedia, Lupu şi-a exprimat nemulţumirea că FMI a trimis scrisoarea respectivă, şi a precizat că nici el nici reprezentanţii Fondului nu au dat-o publicităţii, FMI dorind de fapt ca documentul să nu fie făcut public. Info Prim Neo îl citează pe deputatul comunist Oleg Reidman cu declaraţia că scrisoarea şefului misiunii FMI este un amestec în treburile interne ale unui stat suveran.

Partidul Naţional Liberal a cerut conducerii Republicii Moldova să-l declare persona non grata pe ambasadorul rus la Chişinău Valeri Kuzmin, dacă acesta nu îşi cere scuze pentru o serie de declaraţii referitoare la trecutul Republicii Moldova, anunţă Unimedia. Potrivit sursei citate, Kuzmin ar fi criticat la o conferinţă pe teme istorice afirmaţiile mai multor politicieni de al Chişinău, care au spus că deportările staliniste au fost un genocid pentru poporul moldovean.

Agenţiile de ştiri din Rusia şi Kazahstan relatează că directorul companiei petroliere de stat KayMunaiGaz din Kazahstan a fot destituit şi înlocuit cu adjunctul său. Înlocuirea a survenit după ce preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev a vizitat oraşul Jaonzen unde 15 persoane au fost ucise şi altele peste o sută rănite recent, în cursul ciocnirilor violente dintre poliţie şi petroliştii de la KayMunaiGaz aflaţi în grevă.

Curtea Constituțională le-a dat dreptate unor deputați comuniști și a declarat nelegale unele măsuri luate de guvern în august pentru prevenirea așa-numitelor atacuri raider din sectorul bancar.

Potrivit Moldpres, Curtea nu a atacat substanța măsurilor guvernamentale, ci felul cum au fost adoptate, fără consultarea parlamentului. Judecătorii Curții spun că hotărârea de guvern incriminată trebuia urmată de angajarea răspunderii în parlament de către un reprezentant al guvernului, ceea ce nu s-a întâmplat.

Decizia de astăzi a Curții răspunde unei plângeri depuse în septembrie de deputații comuniști Artur Reșetnicov și Sergiu Sârbu.

Deputații au amânat astăzi din nou dezbaterea bugetului de stat pe anul 2012. Moldpres relatează că noua amânare se datorează unor neînțelegeri din interiorul Comisiei Economie și Buget. Aceeași sursă spune că deputații vor încerca din nou mâine, vineri să dezbată bugetul, care a fost aprobat deocamdată în prima lectură.

Ziarul britanic „Guardian” scrie că „fostul președinte al Moldovei” se numără printre puținii politicieni străini care au adresat condoleanțe Coreei de Nord după moartea liderului Kim Jong-Il.

Ziarul spune că informația este pe site-ul agenției de știri oficiale nord-coreene, dar nu precizează numele fostului președinte moldovean.

La solicitarea Europei Libere, liderul comuniștilor Vladimir Voronin a spus că nu a trimis condoleanțe la Fenian, dar va trimite, pentru că regretă sincer dispariția lui Kim Jong-Il.

Alți lideri care au deplâns moartea lui Kim au fost din Rusia, China, Cuba, Nicaragua, Venezuela, Zimbabwe, Qatar ș.a.m.d.

Premierul Vlad Filat și ministrul de externe Iurie Leancă au semnat astăzi în cartea de condoleanțe deschisă la ambasada Cehiei din Chișinău în memoria fostului președinte Vaclav Havel, care a murit duminică, 18 decembrie, la vârsta de 75 de ani.

Potrivit Moldpres Vlad Filat a depus un buchet de flori și a spus că Vaclav Havel a fost un mare om, care a marcat nu doar istoria Cehiei, ci și pe a Europei.

Funeraliile lui Havel vor avea loc mâine, vineri la Praga.

Oficialii irakieni spun că au avut loc cel puțin zece explozii în ceea ce pare să fie primul atac terorist coordonat de la izbucnirea unei dispute politice, săptămâna aceasta, între facțiunile sunită și șiită.

Ministrul sănătății Ziad Tariq a spus că au murit astăzi cel puțin 57 de oameni, iar peste 170 au fost răniți.

Nu este limpede cine a pus la cale atacurile. Ele s-au produs mai ales în cartierele șiite al Bagdadului.

Sistemul de împărțire a puterii în Irak între musulmanii șiiți, cei suniți și etnicii kurzi se clatină din temelii după eliberarea unui mandat de arestare pe numele vicepreședintelui sunnit al țării, Tareq al-Hashemi, acuzat de terorism.

Al-Hashemi respinge învinuirea, iar premierul Nuri al-Maliki, un șiit, cere kurzilor să-l predea pe vicepreședinte, care s-a refugiat în regiunea lor din nordul țării.

Președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus că autoritățile țării sale nu vor permite „provocatorilor și extremiștilor” să destabilizeze Rusia în urma alegerilor parlamentare de la 4 decembrie.

Adresându-se pentru ultima oară parlamentului înainte de încheierea mandatului prezidențial, Medvedev a mai spus că Rusia „are nevoie de democrație, nu de haos” și a avertizat împotriva „amestecului extern” în treburile interne ale Rusiei.

Medvedev a cerut în același discurs reformarea sistemului politic rusesc, propunând alegerea guvernatorilor regionali prin vot direct, în locul practicii actuale, de numire a lor de la Kremlin.

Procurorii din Kazahstan spun că au invitat Națiunile Unite să participe la anchetarea violențelor de săptămâna trecută dintr-o regiune kazahă bogată în petrol.

Procurorii au spus astăzi că bilanțul victimelor ciocnirilor de la Janaozen, de la 16 decembrie, este de 15 morți, nu doar 14, cum se știa până acum. Sâmbătă o ciocnire într-un sat din apropierea Janaozen-ului s-a soldat cu încă un mort.

Președintele Nursultan Nazarbaiev a spus că de vină pentru violențe ar fi ”huliganii”. În regiunea afectată de ciocniri, unde au loc de mai multă vreme greve ale muncitorilor petroliști, a fost decretată starea de urgență.

Angajații bugetari vor munci pe data de luni, 2 ianuarie. Guvernul a respins ieri propunerea vicepremierului Mihai Moldovan, care a vrut ca weekendul de la cumpăna dintre ani să fie prelungit cu o zi, iar aceasta să fie recuperată printr-o sâmbătă lucrată cândva în ianuarie.
Premierul Vlad Filat, care a fost împotrivă, a spus că țara are prea mult de lucru ca să-și permită sărbători prelungite. Filat a mai amintit că anul trecut de sărbătorile de iarnă au fost zece zile nelucrătoare.

Ministerul muncii spune că peste jumătate din angajații moldoveni nu și-au declarat în 2010 salariul real, păgubind statul cu cel puțin 4,7 miliarde de lei. Potrivit Moldpres, guvernul estimează că veniturile nedeclarate se ridică la 13% din valoarea Produsului Intern Brut al Republicii Moldova.
Aceste date sunt cuprinse într-un proiect guvernamental de diminuare a așa-numite „munci la negru” și a „salariilor în plic” care sunt în continuare un fenomen răspândit printre întreprinderile moldovene.

Bașcanul autonomiei găgăuze și-a prezentat oficial noul partid, care va milita printre altele pentru proclamarea limbii ruse ca a doua limbă de stat. Mihail Formuzal a prezentat programul „Partidului Regiunilor”, care fusese înregistrat pe 18 octombrie, la o conferință de presă ieri, la Chișinău.
Printre obiectivele noii formațiuni se numără alegerea președintelui țării prin alegeri directe, apropierea Moldovei de Rusia și integrarea Moldovei în Uniunea Euroasiatică propusă de premierul rus Vladimir Putin.

Parlamentul Franței va dezbate astăzi o lege care ar putea mări mai mult tensiunile cu Turcia. Dacă aprobă proiectul legislativ, deputații francezi vor face delict penal din negarea genocidului armenilor din Imperiul Otoman în timpul celui de-al doilea război mondial.
Turcia nu recunoaște uciderea armenilor ca genocid, susține că numărul victimelor este exagerat și că crime au săvârșit ambele părți.
În așteptarea votului din parlamentul francez, premierul turc Tayyip Erdogan a spus că va preciza astăzi ce ripostă va da Ankara, și a insinuat că președintele francez Nicolas Sarkozy susține proiectul de lege pentru a câștiga voturi în vederea realegerii.

Președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, va ține astăzi ultimul discurs în Parlament înaintea încheierii mandatului său, la anul.
Medvedev a devenit președintele Rusiei în 2008, la vârsta de 42 de ani. Este aproape sigur că la anul în locul său va fi ales la primăvară fostul președinte, actualul premier Vladimir Putin.
Ieri, noua Dumă de Stat, aleasă la 4 decembrie, l-a numit în fruntea sa pe fostul șef al administrației prezidențiale, Serghei Narîșkin, un aliat al lui Putin, cu voturile celor 238 de deputați ai partidului „Rusia Unită”. Narîșkin îl înlocuiește în funcția de speaker pe Boris Grizlov.

Președintele sud-coreean Lee Myung-bak a făcut apel la stabilitate în nordul comunist al peninsulei și a spus că trupele sudului de la linia de demarcație rămân în stare de alertă. Coreea de Sud a ordonat alerta luni, după moartea liderului nord-coreean Kim Jong Il. Până acum toate indiciile arată că transferul puterii către fiul lui se desfășoară în mod pașnic și ordonat.
Secretarul de presă al Pentagonului, George Little, a spus că până miercuri nu au fost semnalate mișcări neobișnuite de trupe în Coreea de Nord.

Minoritatea musulmanilor suniți din Irak a respins apelurile la dialog național, ignorând chemările Statelor Unite de a rezolva o criză internă izbucnită după plecarea militarilor americani săptămâna aceasta. Premierul șiit al Irakului, Nuri al-Maliki, i-a avertizat pe suniți că vor fi excluși total de la putere dacă părăsesc coaliția de guvernământ, așa cum au amenințat. Disputa a fost provocată de acuzarea de terorism a vicepreședintelui irakian, un sunnit.
Potrivit agenției RTR, Statele Unite și alte guverne occidentale se tem că în absența forțelor străine asemenea certuri ar putea duce într-o bună zi la dezmembrarea Irakului.

Autoritățile din Finlanda au spus ieri că au găsit 160 de tone de explozivi și 69 de rachete antiaeriene într-un cargou marin sub drapel britanic, care avea ca destinație finală China.
Un oficial de securitate de la Helsinki, Timo Virtanen, a spus că docherii din portul finlandez Kokta au găsit cantități enorme de acid picric, o substanță explozivă, rachete Patriot, și au alertat autoritățile.
Oficialii finlandezi spun că nu cunosc originea armelor și nici nu știu cine anume urma să le primească.

Autorităţile finlandeze au descoperit aproximativ 160 de tone de explozibil şi 69 de rachete sol-aer de tip Patriot pe o navă de transport sub pavilion britanic care se îndrepta spre China. Nu se ştie deocamdată de unde provine încărcătura, şi cine este destinatarul final. Un purtător de cuvînt al vamei finalndezei a anunţat că a fost lansată o anchetă legată de posibila încălcare a legilor finlandeze privind exportul şi comerţul.