Rusia nu a reuşit să convingă Consiliul de Securitate al ONU să ordone o anchetă asupra relatărilor că zeci de civili ar fi fost ucişi în timpul loviturilor aeriene ale NATO în timpul conflictului libian. Amabasadoarea Statelor Unite la ONU a denunţat iniţiativa Rusia, pe care a calificat-o drept o încercare de a distrage atenţia de la refuzul Moscovei de a se alătura rezoluţiei Consiliului de Securitate care condamnă regimul sirian pentru uciderea protestatrilor anti-guvernamentali.

Vicepreşedintele sunit al Irakului Tariq al-Haşemi a declarat că premierul şiit din Irak Nuri al-Maliki se face vinovat de valul de violenţă care s-a abătut recent asupra acestei ţări. Într-un interviu pentru serviciul în limba arabă de la BBC, Hashemi a spus că Maliki ar fi generat o criză naţională dificil de controlat. Joi, peste zece atacuri cu bombă au ucis cel puţin 69 de persoane la Bagdad, generînd îmgrijorarea observatorilor cu privire la reizbucnirea conflictului sectar în Irak. Haşemi a mai spus că în loc să se concentreze pe securitatea ţării, Maliki se ocupă cu urmărirea politicienilor patrioţi. Premierul Nuri al-Maliki a cerut arestarea vicepremierului Tariq al-Haşemi, pe care l-a acuzat de orchestrarea mai multor atacuri împotriva unpr politicieni irakieni şi a forţelor de securitate. Haşemi, care se află în regiunea semi-autonomă kurdă din nordul Irakului respinge aceste acuzaţii.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a numit pe trimisul Rusiei la NATO Dmitri Rogozin în funcţia de vicepremier responsabil cu achiziţionarea de arme de la fabricile de armament controlate de stat. Rogozin a anunţat că va lupta împotriva corupţiei care subminează eforturile de a dota forţele armate ale Rusiei cu arme moderne. Şeful procuraturii militare din Rusia Serghei Fridinski a anunţat recent că aproximativ 20 la sută din bugetul armatei este furat de oficialităţi şi contractori corupţi. Rogozin îl înlocuieşte în această funcţie pe Serghei Ivanov, care a fost numit şef al administraţiei prezidenţiale ruse.

Poliţia ungară a intervenit în forţă împotriva unui grup de parlamentari, între care se afla şi fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany, care protestau în faţa Parlamentului de la Budapesta. Gyurcsany a fot ridicat de poliţie după ce s-a alăturat mai multor deputaţi ecologişti care s-au legat cu lanţuri de o barieră din faţa clădirii legislativului ungar, încercînd să-i împiedice pe parlamentarii puterii să intre. Parlamentul, care e dominat de FIDESZ, formaţiunea politică de centru-dreapta a premierului Viktor Orban, urma să adopte vineri o legislaţie despre care opoziţia susţine că erodează democraţia în Ungaria şi consolidează puterea partiddului FIDESZ

Statele Unite, Japonia şi Uniunea Europeană au condus boicotarea unui moment de reculegere la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în memoria fostului lider nord-coreean Kim Jong-Il. Se relatează că sala Adunării Generale era pe jumătate goală cînd s-a ţinut momentul de reculegere. Preşedintele Adunării Nassir Abdulaziz al-Nasser a declarat că momentul a fost „protocolar”, ca urmare a unei cereri de comemorare a lui Kom Jong-Il venită din partea misiunii nord-coreene al ONU.

La catedrala Sfîntul Vit din Castelul de al Praga au avut loc funeraliile de stat ale scriitorului, dramaturgului, fostului dizdient şi preşedinte cehoslovac şi ceh Vaclav Havel. Au luat parte peste 50 de delegaţii străine, între care 15 preşedinţi, precum şi personalităţi ale lumii artistice din Cehia şi din străinătate.

Deşi Curtea Constituțională a declarat neconstituțională procedura de adoptare a „Legii antiraider” prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, executivul de la Chişinău a aprobat din nou proiectul de lege, în cadrul ședinței sale de vineri. Portalului de ştiri Unimedia îl citează pe premierul Vlad Filat cu declaraţia că guvernul a acționat prompt pentru a stopa atacul raider asupra instituțiilor bancare și a repune acționarii Moldova-Agroindbank în drepturile sale legale. Filat a mai spus, citez: „instituțiile statului nu și-au făcut datoria nici până în prezent, astfel ca cei care au participat la acest atac să fie trași la răspundere. Suntem în așteptare și solicităm acțiuni mai prompte”, am încheiat citatul.

Acordul dintre Statele Unite şi România privind amplasarea sistemului de aparare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite pe teritoriul românesc a intrat în vigoare vineri 23 decembrie, informeaza ministerul de externe de la Bucureşti. Sistemul de interceptori de apărare anti-rachetă va fi amplasat la baza aeriană de la Deveselu. Acordul privind amplasarea in Romania a unor elemente ale scutului american antirachetă a fost semnat la Washington pe data de 13 septembrie, în timpul vizitei preşedintelui Traian Basescu în Statele Unite.

Surse medicale din Siria au anunţat că aproape 50 de persoane au fost ucise şi altele peste 100 rănite în două atacuri sinucigaşe în capitala Damasc. Faisal Mekda, adjunctul ministrului sirian de externe care a însoţit o echipă de observatori ai Ligii Arabe la locul atentatelor, a declarat presei că „teroriştii” sunt vinovaţi pentru acest atac. Potrivit televiziunii de stat Al-Dunia, atît civili cît şi membri ai forţelor de securitate au fost ucişi şi răniţi în exploziile declanşate de atacatori sinicigaşi la două posturi de control.

O curte de apel din Ucraina a respins recursul împotriva condamnării la şapte ani de închisoare a fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko. Doanna Timoşenko a fost găsită vinovată pentru abuz de putere cînd a semnat un acord comercial în domeniul gazelor naturale cu Rusia, în 2009. Fostul premier respinge acuzaţiile, şi spune că procesul în urma căruia a fost condamnată face parte dintr-o campanie declanşată împotriva de rivalul ei politic, preşedintele Viktor Ianukovici. Iulia Timoşenko a spus că acest proces a fost o farsă şi s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Parlamentul a aprobat în lectura a doua bugetul de stat pe 2012, cu votul a 53 de deputați. Împotrivă au votat trei deputați, iar comuniștii nu au participat la vot.
Votul a fost amânat de două ori săptămâna aceasta din cauza divergențelor dintre deputații guvernării.

Grupul socialist din Parlament, condus de fostul comunist Igor Dodon, a spus că cei trei deputați ai săi nu vor participa la alegerea repetată a șefului statului, în semn de protest față de faptul că AIE vrea să-l propună din nou pe Marian Lupu.
Potrivit site-ului Jurnal.md, Igor Dodon a spus că el și cele două colege ieșite din fracțiunea comunistă nu pot accepta ca alianța să înainteze „a patra oară același candidat”, dar a adăugat că socialiștii sunt încă dispuși să negocieze pentru evitarea alegerilor anticipate. Dodon a adăugat că socialiștii au câteva propuneri pentru funcția de președinte, dar nu le-a făcut publice.

Curtea de Conturi a decis să analizeze în continuare activitatea companiei de stat „Moldtelecom”. Moldpres scrie că ieri Curtea de Continuri l-a audiat pe directorul operatorului telefonic, Vitalie Iurcu și i-a pus întrebări legate de presupusa colaborare a companiei cu firme-fantomă și de înstrăinarea metalelor prețioase extrase din aparatele casate.
Curtea de Conturi s-a declarat de asemenea nedumerită de diferențele mari dintre tarifele interne și internaționale percepute de „Moldtelecom”.

15 șefi de stat și oficiali din peste 50 de țări participă la Praga la funeraliile de stat ale fostului președinte al Cehoslovaciei și Cehiei, Vaclav Havel, care a murit duminică, la vârsta de 75 de ani.
La slujba din catedrala Sfântul Vit sunt prezenți printre alții secretarul de stat al Statelor Unite Hillary Clinton, fostul președinte Bill Clinton și fostul secretar de stat Madeleine Albright, președintele Franței Nicolas Sarkozy, premierul britanic David Cameron, fostul președinte polonez Lech Walesa, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Republica Moldova este reprezentată de fostul președinte Petru Lucinschi.

Scriitorul chinez Chen Wei a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru „incitare la răsturnarea puterii în stat”. Chen a publicat pe internet mai multe eseuri în care cerea libertatea cuvântului și reforma sistemului politic unipartinic din China.
El a fost unul dintre sutele de dizidenți arestați anul acesta după ce au lansat apeluri la proteste, inspirați de revoltele din lumea arabă.
La procesul din orașul Suining, care a durat numai două ore, Chen Wei a spus că n-a făcut decât să-și exercite dreptul la exprimare, garantat în constituția țării.
După anunțarea verdictului, Chen a spus că „democrația va învinge” în China.

Televiziunea de stat siriană spune că doi atentatori sinucigași lucrând pentru Al Qaeda ar fi aruncat în aer automobile cu explozivi lângă sediile a două instituții de securitate din vestul Damascului.
Dar activiștii opoziției siriene spun că exploziile ar fi fost „înscenate” de guvern pentru a impresiona o delegație de observatori din partea Ligii Arabe.
Misiunea monitorilor face parte dintr-un plan al Ligii Arabe de a pune capăt conflictului intern din Siria, care durează din luna martie.

Autoritățile din Franța au recomandat unui număr de 30.000 de femei să se supună operației de îndepărtare a implantului de silicon, pentru că materialul folosit ar fi periculos.
Guvernul francez susține că materialul nu este cancerigen și ar urma să anunțe în curând dacă va plăti operațiile. Silicoanele firmei franceze Poly Implant Prothese au fost interzise anul trecut.
Potrivit BBC, același implant l-ar avea 40.000 de femei britanice.

Parlamentarii ar urma să facă astăzi o nouă încercare de a discuta bugetul de stat într-o dezbatere pe care au amânat-o săptămâna aceasta de două ori. Alcătuirea bugetului pe anul 2012 a fost îngreunată de disputele dintre partidele Alianței, în primul rând democrați și liberal-democrați.
Unele propuneri ale democraților au fost calificate de deputații partidului lui Vlad Filat drept populiste.
Întârzierea adoptării bugetului în Parlament a fost criticată săptămâna aceasta de FMI, care a avertizat că Moldova riscă să compromită un acord de împrumut.

Curtea Constituțională le-a dat dreptate unor deputați comuniști și a declarat nelegale unele măsuri luate de guvern în august pentru prevenirea așa-numitelor atacuri raider din sectorul bancar.
Potrivit Moldpres, Curtea nu atacat substanța măsurilor guvernamentale, ci felul cum au fost adoptate, fără consultarea Parlamentului. Judecătorii Curții spun că hotărârea de guvern incriminată trebuia urmată de angajarea răspunderii în Parlament de către un reprezentant al guvernului, ceea ce nu s-a întâmplat.
Decizia de ieri a Curții răspunde unei plângeri depuse în septembrie de deputații comuniști Artur Reșetnicov și Sergiu Sârbu.

Liderul comuniștilor, Vladmir Voronin, a spus că înregistrarea convorbirii lui cu un oficial de la Tiraspol a fost probabil pusă la cale de serviciile de securitate transnistrene. Voronin a spus că nu s-a așteptat ca Vladimir Iuraș, cu care purta discuția, să facă jocul serviciilor transnistrene și să nu-i spună că-l înregistrează.
În discuția ajunsă în presă Voronin spunea printre altele că nu prea mai are are sprijin la Moscova și că vrea să închidă presa de partid, reducând de pildă finanțarea postului de televiziune NIT.

Diplomații de la Națiunile Unite spun că Rusia nu a reușit să-și impună propunerea ca raidurile NATO din Libia să fie investigate de Consiliul de Securitate. Cererea rușilor a fost respinsă de mai multe puteri occidentale, în frunte cu Franța și Statele Unite, care au drept de veto în Consiliu.
Ambasadoarea Statelor Unite la ONU Susan Rice a spus că propunerea rusească este inutilă și nesinceră. Rice a mai spus că există deja două anchete independente asupra crimelor de război din Libia, una a Consiliului ONU pentru drepturile omului, alta a Curții Penale Internaționale.

O serie de cutremure puternice au zguduit orașul Christchurch din Noua Zeelandă, care a fost lovit deja de un seism devastator anjul acesta. Se realateză că noul cutremur a avut 5,8 grade și a fost urmat de alte câteva replici cu magnitudinea de cel puțin 5,3.
Poliția spune că cel puțin o persoană a fost rănită, dar nu există deocamdată informații despre alte victime sau pagube materiale serioase. Au fost evacuate mai multe clădiri publice și aeroportul orașului.
Cutremurul de la Christchurch din februarie a ucis 180 de oameni și a distrus cea mai mare parte a centrului orașului.

În Cehia este astăzi a treia și ultima zi de doliu în memoria fostului președinte ceh Vaclav Havel, care a murit duminică 18 decembrie la vârsta de 75 de ani.
Zi de doliu național a decretat astăzi și Slovacia.
Astăzi la ora 12.00 ora locală întreaga Cehie va păstra un moment de reculegere, după care vor începe la catedrala Sf. Vit de la Praga funeraliile de stat. Printre invitații străini se numără Hillary și Bill Clinton, președintele Franței Nicolas Sarkozy și reprezentanții altor zeci de țări.
După amiază vor avea loc funeraliile particulare, cu participarea familiilor și prietenilor, la un crematoriu din Praga.

Statele Unite, Japonia și majoritatea țărilor europene au boicotat minutul de reculegere în memoria liderului Coreei de Nord ținut aseară la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Președintele Adunării, Nassir Abdulaziz al-Nasser, a spus că păstrarea tăcerii a fost un moment „de protocol”, dând curs cererii delegației nord-coreene.
Mai mulți diplomați occidentali au spus că solicitarea este „nepotrivită” și că o cerere asemănătoare a fost respinsă la ședința Consiliului de Securitate ONU. Kim Jong-Il a murit sâmbătă și urmează să fie înlocuit la conducere de fiul său.

O delegaţie a Ligii Arabe a sosit în Siria, pentru a pregăti venirea a zeci de observatori arabi peste cîteva zile cu misiunea de a controla felul cum preşedintele Başar al-Assad respectă un plan de încetare a violenţelor din această ţară. Planul prevede retragerea armatei din cartierele de locuinţe, începerea dialogului cu opoziţia şi eliberarea deţinuţilor politici. Între timp, activişti pentru drepturile omului anunţă că 29 de persoane au fost ucise joi la Homs, principalul centru al revoltei anti-regim. Agenţia oficială de ştiri a Siriei SANA a anunţat că mai mult de 2000 de membri ai forţelor de securitate siriene au fost ucise în protestele anti-guvernamentale care au început în luna martie. SANA precizează că cifra e menţionată într-o scrisoare trimisă de guvernul de la Damasc Consiliului de Securitate şi Consiliului pentru Drepturile Omului de la Naţiunile Unite. ONU estimează că guvernul sirian a ucis în aceeaşi perioadă mai mult de 5000 de oameni, majoritatea civili.