Zeci de mii de oameni au protestat astăzi la Moscova şi în mai multe oraşe ale Rusiei împotriva fraudării alegerilor parlamentare. La mitingul de la Moscova au participat, potrivit organizatorilor, 120 de mii de oameni. Manifestanţii au cerut, într-o rezoluţie, demiterea preşedintelui comisiei electorale centrale Alexei Ciurov, şi organizarea de noi alegeri parlamentare, înregistrarea partidelor de opoziţie şi eliberarea deţinuţilor politici. Acelaşi cerinţe au fost adoptate la un miting similar de protest pe 10 decembrie, dar ele au fost ignorate de autorităţi. Printre participanţii la mitingul de astăzi au fost scriitorii Boris Akunin şi Dmitri Bîkov, politicienii de opoziţie Boris Nemţov, Garry Kasparov, Grigori Iavlinski, fostul ministru al finanţelor Aleksei Kudrin şi blogger-ul Aleksei Navalnîi. Sute de oameni au ieşit să protesteze şi în oraşe din Siberia şi Extremul Orient, în ciuda gerului puternic.

La Damasc, în capitala Siriei, mii de oameni au participat la funeraliile celor 44 de oameni ucişi în urma a două atacuri sinucigaşe de vineri. Sicriele învelite în drapele de stat au fost purtate pe străzile oraşului, mulţi manifestanţi scandând lozinci în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad, împotriva căruia deja de nouă luni au loc acţiuni de protest în masă.
Gruparea „Fraţii Musulmani din Siria” a dezminţit că i-ar aparţine răspunderea pentru cele două atacuri teroriste din Damasc, spunând că informaţia respectivă a fost plasată pe un site fals al organizaţiei. Potrivit datelor ONU, cel puţin 5000 de oameni au fost omorâţi în Siria din luna martie de când au început protestele împotriva regimului Bashar al Assad.

Peste o sută de personalităţi ale Republicii Moldova din diverse domenii au primit astăzi distincţii de stat din mâna preşedintelui interimar Marian Lupu, transmite Info-Prim Neo. Preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca, a fost distins cu Ordinul Republicii, iar ministrul agriculturii Vasile Bumacov - cu ordinul „Gloria muncii”. Prezentatorul Andrei Porubin, unul din colaboratorii Europei Libere în trecut a fost distins cu titlul onorific „Artist al poporului”. Printre cei cărora le-au fost înmânate distincţii de stat sunt directori de instituţii sportive, salvatori, preşedinţi de raioane, economişti, şefi de întreprinderi şi feţe bisericeşti.

Zeci de mii de oameni protestează astăzi la Moscova împotriva falsificării alegerilor parlamentare din Rusia din 4 decembrie. Mulţi manifestanţi poartă panglici albe şi pancarte cu lozinca „Pentru alegeri libere”. Printre participanţi sunt cunoscute personalităţi, între care scriitorul Boris Akunin, criticul de artă Artemii Troiţkii, ex-campionul mondial la şah Garry Kasparov, jurnalistul Leonid Parfionov, bloggerul Alexei Navalbnîi, cântăreţul Iuri Şevciuk, precum şi lideri ai opoziţiei liberale. Acţiuni împotriva falsificării alegerilor în Duma de stat au avut loc şi întreaga Rusie. Sute de oameni au ieşit să protesteze în oraşe din Siberia şi Extremul Orient, în ciuda temperaturilor extrem de joase.

În Afganistan, cel puţin 11 mineri şi-au pierdut viaţa într-o explozie la o mină de cărbuni din provincia Baghlan. Guvernatorul regiunii, Munishi Abdul Majeed, a declarat astăzi că tragedia s-a produs vineri şi că de vină ar fi fost minerii înşişi care nu au ar fi respectat măsurile de securitate la săparea tunelului ce s-a prăbuşit peste mineri în urma unei explozii. Nu se ştie deocamdată dacă activitatea minei de cărbuni era legală.

Autorităţile de la Chişinău trebuie să-l primească cu braţele deschise pe următorul lider de la Tiraspol, dacă aşa numitele alegeri prezidenţiale din Transnistria vor decurge în mod democratic. A declarat fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, într-un interviu pentru Info-Prim Neo. „Ar fi o greşeală ca aceste alegeri să fie trecute cu vederea, bineînţeles, în circumstanţele existente ale status quo-ului recunoscut internaţional”, a spus Kalman Mizsei. În opinia sa, Uniunea Europeană ar trebui să acorde mai multă atenţie reglementării conflictului transnistrean şi îndeosebi măsurilor de sporire a încrederii. „Eu continui sa fiu ferm convins de faptul că anume consolidarea încrederii între Chişinău şi Tiraspol este o cheie indispensabilă pentru rezolvarea conflictului”, a declarat Kalman Mizsei.

Mâine în regiunea transnistreană urmează să aibă loc un al doilea tur al aşa numitelor alegeri prezidenţiale. După înfrângerea în primul tur a actualului lider Igor Smirnov, care a condus Transnistria timp de 20 de ani, în cel de al doilea tur de alegeri vor concura şeful Sovietului suprem Anatoli Kaminski, candidatul favorit al Moscovei, şi fostul şef al legislativului din Tiraspol Evgheni Şevciuk.

În marile oraşe din Rusia au loc manifestaţii de protest în cadrul unei campanii împotriva falsificării alegerilor în Duma de stat. În unele oraşe, organizatorii au fost reţinuţi de poliţie. Cea mai mare acţiune de protest este aşteptată la Moscova, la care şi-au anunţat prezenţa şi numeroase personalităţi între care Leonid Parfionov, Aleksei Navalnîi, Iuri Şevciuk, Boris Akunin, precum şi lideri ai opoziţiei liberale.

În Turcia, 27 de militanţi kurzi au fost ucişi şi alţi cinci au fost reţinuţi în cursul unei operaţiuni militare de amploare. Oficiul guvernatorului provinciei Sirnak de la graniţa cu Irakul a anunţat că operaţiunea a durat cinci zile, în ea fiind antrenată şi aviaţia militară. Este a doua operaţiune din această săptămână împotriva militanţilor kurzi, în prima - din provincia alăturată Diyabakir, fiind ucişi 21 de militanţi. În cei 27 de ani de luptă ai Partidului Muncitoresc pentru independenţa Kurdistanului şi-au pierdut viaţa zeci de mii de oameni.

Autorităţile din Cuba au anunţat că vor amnistia aproape trei mii de deţinuţi „din motive umanitare”. Liderul cubanez Raul Castro a declarat că unul din motivele acestei decizii este vizita planificată din primăvară în Cuba a Papei de la Roma Benedict al XVI-lea. Castro a spus că printre cei amnistiaţi sunt 86 de cetăţeni străini din 25 de ţări, între care şi americanul Alan Gross. Autorităţile cubaneze l-au condamnat la 15 ani de închisoare pentru spionaj, în timp ce Statele Unite spun că el ajuta o organizaţie de evrei în Cuba să se conecteze la Internet şi au cerut eliberarea sa imediată.

Rusia nu a reuşit să convingă Consiliul de Securitate al ONU să ordone o anchetă asupra relatărilor că zeci de civili ar fi fost ucişi în timpul loviturilor aeriene ale NATO în timpul conflictului libian. Amabasadoarea Statelor Unite la ONU a denunţat iniţiativa Rusia, pe care a calificat-o drept o încercare de a distrage atenţia de la refuzul Moscovei de a se alătura rezoluţiei Consiliului de Securitate care condamnă regimul sirian pentru uciderea protestatrilor anti-guvernamentali.

Vicepreşedintele sunit al Irakului Tariq al-Haşemi a declarat că premierul şiit din Irak Nuri al-Maliki se face vinovat de valul de violenţă care s-a abătut recent asupra acestei ţări. Într-un interviu pentru serviciul în limba arabă de la BBC, Hashemi a spus că Maliki ar fi generat o criză naţională dificil de controlat. Joi, peste zece atacuri cu bombă au ucis cel puţin 69 de persoane la Bagdad, generînd îmgrijorarea observatorilor cu privire la reizbucnirea conflictului sectar în Irak. Haşemi a mai spus că în loc să se concentreze pe securitatea ţării, Maliki se ocupă cu urmărirea politicienilor patrioţi. Premierul Nuri al-Maliki a cerut arestarea vicepremierului Tariq al-Haşemi, pe care l-a acuzat de orchestrarea mai multor atacuri împotriva unpr politicieni irakieni şi a forţelor de securitate. Haşemi, care se află în regiunea semi-autonomă kurdă din nordul Irakului respinge aceste acuzaţii.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a numit pe trimisul Rusiei la NATO Dmitri Rogozin în funcţia de vicepremier responsabil cu achiziţionarea de arme de la fabricile de armament controlate de stat. Rogozin a anunţat că va lupta împotriva corupţiei care subminează eforturile de a dota forţele armate ale Rusiei cu arme moderne. Şeful procuraturii militare din Rusia Serghei Fridinski a anunţat recent că aproximativ 20 la sută din bugetul armatei este furat de oficialităţi şi contractori corupţi. Rogozin îl înlocuieşte în această funcţie pe Serghei Ivanov, care a fost numit şef al administraţiei prezidenţiale ruse.

Poliţia ungară a intervenit în forţă împotriva unui grup de parlamentari, între care se afla şi fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany, care protestau în faţa Parlamentului de la Budapesta. Gyurcsany a fot ridicat de poliţie după ce s-a alăturat mai multor deputaţi ecologişti care s-au legat cu lanţuri de o barieră din faţa clădirii legislativului ungar, încercînd să-i împiedice pe parlamentarii puterii să intre. Parlamentul, care e dominat de FIDESZ, formaţiunea politică de centru-dreapta a premierului Viktor Orban, urma să adopte vineri o legislaţie despre care opoziţia susţine că erodează democraţia în Ungaria şi consolidează puterea partiddului FIDESZ

Statele Unite, Japonia şi Uniunea Europeană au condus boicotarea unui moment de reculegere la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în memoria fostului lider nord-coreean Kim Jong-Il. Se relatează că sala Adunării Generale era pe jumătate goală cînd s-a ţinut momentul de reculegere. Preşedintele Adunării Nassir Abdulaziz al-Nasser a declarat că momentul a fost „protocolar”, ca urmare a unei cereri de comemorare a lui Kom Jong-Il venită din partea misiunii nord-coreene al ONU.

La catedrala Sfîntul Vit din Castelul de al Praga au avut loc funeraliile de stat ale scriitorului, dramaturgului, fostului dizdient şi preşedinte cehoslovac şi ceh Vaclav Havel. Au luat parte peste 50 de delegaţii străine, între care 15 preşedinţi, precum şi personalităţi ale lumii artistice din Cehia şi din străinătate.

Deşi Curtea Constituțională a declarat neconstituțională procedura de adoptare a „Legii antiraider” prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, executivul de la Chişinău a aprobat din nou proiectul de lege, în cadrul ședinței sale de vineri. Portalului de ştiri Unimedia îl citează pe premierul Vlad Filat cu declaraţia că guvernul a acționat prompt pentru a stopa atacul raider asupra instituțiilor bancare și a repune acționarii Moldova-Agroindbank în drepturile sale legale. Filat a mai spus, citez: „instituțiile statului nu și-au făcut datoria nici până în prezent, astfel ca cei care au participat la acest atac să fie trași la răspundere. Suntem în așteptare și solicităm acțiuni mai prompte”, am încheiat citatul.

Acordul dintre Statele Unite şi România privind amplasarea sistemului de aparare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite pe teritoriul românesc a intrat în vigoare vineri 23 decembrie, informeaza ministerul de externe de la Bucureşti. Sistemul de interceptori de apărare anti-rachetă va fi amplasat la baza aeriană de la Deveselu. Acordul privind amplasarea in Romania a unor elemente ale scutului american antirachetă a fost semnat la Washington pe data de 13 septembrie, în timpul vizitei preşedintelui Traian Basescu în Statele Unite.

Surse medicale din Siria au anunţat că aproape 50 de persoane au fost ucise şi altele peste 100 rănite în două atacuri sinucigaşe în capitala Damasc. Faisal Mekda, adjunctul ministrului sirian de externe care a însoţit o echipă de observatori ai Ligii Arabe la locul atentatelor, a declarat presei că „teroriştii” sunt vinovaţi pentru acest atac. Potrivit televiziunii de stat Al-Dunia, atît civili cît şi membri ai forţelor de securitate au fost ucişi şi răniţi în exploziile declanşate de atacatori sinicigaşi la două posturi de control.

O curte de apel din Ucraina a respins recursul împotriva condamnării la şapte ani de închisoare a fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko. Doanna Timoşenko a fost găsită vinovată pentru abuz de putere cînd a semnat un acord comercial în domeniul gazelor naturale cu Rusia, în 2009. Fostul premier respinge acuzaţiile, şi spune că procesul în urma căruia a fost condamnată face parte dintr-o campanie declanşată împotriva de rivalul ei politic, preşedintele Viktor Ianukovici. Iulia Timoşenko a spus că acest proces a fost o farsă şi s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Parlamentul a aprobat în lectura a doua bugetul de stat pe 2012, cu votul a 53 de deputați. Împotrivă au votat trei deputați, iar comuniștii nu au participat la vot.
Votul a fost amânat de două ori săptămâna aceasta din cauza divergențelor dintre deputații guvernării.

Grupul socialist din Parlament, condus de fostul comunist Igor Dodon, a spus că cei trei deputați ai săi nu vor participa la alegerea repetată a șefului statului, în semn de protest față de faptul că AIE vrea să-l propună din nou pe Marian Lupu.
Potrivit site-ului Jurnal.md, Igor Dodon a spus că el și cele două colege ieșite din fracțiunea comunistă nu pot accepta ca alianța să înainteze „a patra oară același candidat”, dar a adăugat că socialiștii sunt încă dispuși să negocieze pentru evitarea alegerilor anticipate. Dodon a adăugat că socialiștii au câteva propuneri pentru funcția de președinte, dar nu le-a făcut publice.

Curtea de Conturi a decis să analizeze în continuare activitatea companiei de stat „Moldtelecom”. Moldpres scrie că ieri Curtea de Continuri l-a audiat pe directorul operatorului telefonic, Vitalie Iurcu și i-a pus întrebări legate de presupusa colaborare a companiei cu firme-fantomă și de înstrăinarea metalelor prețioase extrase din aparatele casate.
Curtea de Conturi s-a declarat de asemenea nedumerită de diferențele mari dintre tarifele interne și internaționale percepute de „Moldtelecom”.

15 șefi de stat și oficiali din peste 50 de țări participă la Praga la funeraliile de stat ale fostului președinte al Cehoslovaciei și Cehiei, Vaclav Havel, care a murit duminică, la vârsta de 75 de ani.
La slujba din catedrala Sfântul Vit sunt prezenți printre alții secretarul de stat al Statelor Unite Hillary Clinton, fostul președinte Bill Clinton și fostul secretar de stat Madeleine Albright, președintele Franței Nicolas Sarkozy, premierul britanic David Cameron, fostul președinte polonez Lech Walesa, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Republica Moldova este reprezentată de fostul președinte Petru Lucinschi.

Scriitorul chinez Chen Wei a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru „incitare la răsturnarea puterii în stat”. Chen a publicat pe internet mai multe eseuri în care cerea libertatea cuvântului și reforma sistemului politic unipartinic din China.
El a fost unul dintre sutele de dizidenți arestați anul acesta după ce au lansat apeluri la proteste, inspirați de revoltele din lumea arabă.
La procesul din orașul Suining, care a durat numai două ore, Chen Wei a spus că n-a făcut decât să-și exercite dreptul la exprimare, garantat în constituția țării.
După anunțarea verdictului, Chen a spus că „democrația va învinge” în China.