Turul doi al aşa-numitelor alegeri prezidenţiale din Transnistria s-a încheiat fără încălcări majore. Scrutinul din autoproclamata republică a fost monitorizat de parlamentari din Rusia, observatori din regiunea separatistă a Georgiei Osetia de Sud şi din partea comunităţii ruse de la Chişinău. La fel şi comisia electorală de la Tiraspol a anunţat lipsa unor încălcări serioase.

Rata de participare la vot a fost de 51,57%, cu 6% mai mică decât în primul tur din 11 decembrie.

Actualul lider de la Tiraspol Igor Smirnov nu şi-a exercitat dreptul la vot, după ce a fost eliminat în primul tur al cursei electorale. Smirnov a contestat rezultatele primului tur, însă autoritatea electorală i-a respins cererea.

În turul doi pentru funcţia de lider al Transnistriei au concurat şeful Sovietului suprem Anatoli Kaminski, favoritul Kremlinului, şi fostul şef al legislativului transnistrean Evgheni Şevciuk.

Rudele deţinuţilor politici din Belarus au adresat un apel către capii bisericilor din ţară rugându-i, cu ocazia sărbătorii Crăciunului, să-i ajute în eliberarea celor condamnaţi pentru participarea la mitingul opoziţiei de după alegerile prezidenţiale din decembrie 2010.

Printre semnatarii petiţiei se află rudele şi apropiaţii ex-candidaţilor la preşedinţie Andrei Sannikau şi Nikolai Statkevici, ai liderului mişcării „Frontul tânăr” Dmitri Daşkevici, co-preşedintelui Partidului creştin-democrat din Belarus Pavel Severinţ, coordonatorului campaniei „Belarus europeană” Dmitri Bondarenko, ai militantului pentru drepturile omului Ales Belyatsky şi altora.

Ierarhii bisericii din Belarus au fost rugaţi de sărbătoarea Crăciunului să contribuie la eliberarea deţinuţilor care au parcurs toate treptele justiţiei, dar continuă să stea în închisoare.

„Ne adresăm în această zi luminată a Naşterii Mântuitorului cu îndemnul unui sprijin în eliberarea celor apropiaţi nouă. Acum ne punem speranţa numai în Dumnezeu şi în Mila Sa”, se spune în scrisoare care se încheie cu cuvintele: „Copiii şi soţii noştri sunt oameni destoinici ai acestei ţări: diplomaţi, scriitori, luptători pentru drepturile omului, oameni credincioşi şi cinstiţi. Ei îşi iubesc ţara şi nu merită să sufere în închisori”.

Adunarea generală a Naţiunilor Unite a adoptat bugetul organizaţiei care pentru a doua oară în ultima jumătate de secol prevede o reducere a cheltuielilor. Reprezentanţii celor 193 de ţări au votat sâmbătă un buget în valoare de 5 miliarde 150 de milioane de dolari, cu 260 de milioane mai puţin decât în ultimii doi ani. Reducerea cheltuielilor ONU a fost sprijinită de Statele Unite ale Americii şi ţările europene afectate de criza datoriilor. Delegaţiile ţărilor în dezvoltare au insistat asupra menţinerii cheltuielilor la nivelul de până acum. Secretarul general al ONU Ban ki-Moon a salutat decizia de reducere a bugetului, spunând că dezbaterile au fost de această dată „deosebit de tensionate”, pentru că oamenii din lumea întreaga traversează acum o perioadă de criză acută financiară şi economică.

În mai multe regiuni din Afganistan au avut loc operaţiuni de amploare în urma cărora au fost ucişi 30 de insurgenţi şi alţi şapte au fost arestaţi. Ministerul de interne de la Cabul a anunţat că forţele armate, de poliţie şi trupele NATO au desfăşurat în ultimele 24 de ore 11 operaţiuni, în urma cărora a fost confiscată şi o cantitate importantă de armament. Comandamentul forţelor internaţionale a anunţat şi despre aterizarea forţată a unui elicopter militar în provincia Gilmend din sudul Afganistanului, asupra căruia s-au tras focuri de armă de la sol, dar care nu au rănit pe nimeni.

Opoziţia din exil a Siriei - Consiliul naţional sirian a îndemnat Liga ţărilor arabe să-şi trimită neîntârziat observatorii în oraşul Homs şi alte regiuni în care forţele de securitate continuă să acţioneze împotriva participanţilor la protestele antiguvernamentale. Din luna martie, Homs a devenit centrul unor proteste în masă ale opoziţiei şi scena unor lupte sângeroase trupele militare guvernamentale şi soldaţii trecuţi de partea opozanţilor. Joi, la Damasc a sosit un prim grup de observatori ai Ligii ţărilor arabe ce va pregăti activitatea misiunii de control asupra angajamentelor asumate de autorităţile siriene pentru aplanarea crizei. Potrivit datelor ONU, cel puţin 5000 de oameni au fost omorâţi în Siria din luna martie de când au început protestele împotriva regimului preşedintelui Bashar al Assad.

Cel puţin 25 de oameni au fost ucişi într-o explozie din suburbia oraşului Abuja, capitala Nigeriei. Explozia s-a produs în timpul oficierii slujbei religioase de Crăciun într-o catedrală catolică dintr-un carter dens populat. Responsabilitatea pentru atacul terorist şi-a asumat-o gruparea islamistă Boko Haram din regiunea de nord a ţării populată preponderent de musulmani. Gruparea teroristă luptă pentru instaurarea legii Shariah şi transformarea Nigeriei într-un stat islamic. Se relatează că tot astăzi au avut loc alte două explozii în regiunea Yobe din nord-vestul Nigeriei. Autorităţile nigeriene au anunţat că în ultimele confruntări între forţele guvernamentale şi insurgenţi au fost ucişi aproximativ 70 de oameni, dintre care 50 de membri ai grupării Boko Haram.

În autoproclamata republică transnistreană are loc al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. La funcţia de lider al Transnistriei pretind şeful Sovietului suprem Anatoli Kaminski, candidatul favorit al Moscovei, şi fostul şef al legislativului transnistrean Evgheni Şevciuk.

În al doilea tur nu există un prag minim de participare la vot pentru validarea alegerilor. Câştigător este candidatul care a acumulat majoritatea voturilor. Autoritatea electorală de la Tiraspol urmează să anunţe rezultatele în decurs de cel mult 5 zile.

Acum două săptămâni, în primul tur, cele mai multe voturi le-a acumulat Evgheni Şevciuk – 38,5%, Anatoli Kaminski se situase pe locul doi cu 26,4%, iar actualul lider Igor Smirnov, cel care a condus de 20 de ani Transnistria, s-a situat pe locul trei cu 24,6% din sufragii şi a fost eliminat din cursa electorală. Smirnov a contestat rezultatele alegerilor, însă cererea sa a fost repsinsă de comisia electorală.

Premierul Vlad Filat a anunţat că va discuta mâine la telefon cu premierul Rusiei Vladimir Putin. Filat a spus astăzi într-o emisiune la Radio Moldova că va discuta despre noul contract cu Gazprom pentru livrarea gazelor naturale. Negocierile asupra noului contract s-au blocat după ce Moldova a adoptat aşa-numitul pachet energetic III al Uniunii Europene. Recent, premierul Vlad Filat şi-a exprimat speranţa că noul contract de livrare a gazelor va fi semnat până la sfârşitul anului şi că preţul gazelor, dacă nu se va reuşi o reducere, cel puţin va rămâne la nivelul actual de 400 de dolari pentru mia de metri cubi.

Cel puţin 13 oameni au fost ucişi şi 50 răniţi în timpul unei manifestaţii de protest în capitala Yemenului, Sanaa. Militarii şi poliţiştii au deschis focul asupra demonstranţilor care cereau demisia preşedintelui Ali Abdullah Saleh.

Astăzi, majoritatea creştinilor din întreagă lume, inclusiv Republica Moldova, celebrează Crăciunul: naşterea lui Isus Hristos, pe stilul nou sau conform calendarului Gregorian. Zeci de mii de pelerini au venit şi în acest an la Betleem locul unde potrivit tradiţiei s-a născut Isus Hristos şi unde patriarhul Ierusalimului a oficiat tradiţionala slujbă religioasă în biserica Naşterii Mântuitorului. În piaţa din faţa bisericii s-au făcut auzite îndemnuri către liderii ţărilor cuprinse de suflul „primăverii arabe” să acţioneze cu înţelepciune şi calm. În ajun, la Vatican, Papa Benedict al XVI-lea a îndemnat credincioşii să renunţe la strălucirea societăţii de consum şi orgoliile raţiunii intelectuale şi se pătrundă de semnificaţia divină a naşterii lui Isus Hristos.

Zeci de mii de oameni au protestat astăzi la Moscova şi în mai multe oraşe ale Rusiei împotriva fraudării alegerilor parlamentare. La mitingul de la Moscova au participat, potrivit organizatorilor, 120 de mii de oameni. Manifestanţii au cerut, într-o rezoluţie, demiterea preşedintelui comisiei electorale centrale Alexei Ciurov, şi organizarea de noi alegeri parlamentare, înregistrarea partidelor de opoziţie şi eliberarea deţinuţilor politici. Acelaşi cerinţe au fost adoptate la un miting similar de protest pe 10 decembrie, dar ele au fost ignorate de autorităţi. Printre participanţii la mitingul de astăzi au fost scriitorii Boris Akunin şi Dmitri Bîkov, politicienii de opoziţie Boris Nemţov, Garry Kasparov, Grigori Iavlinski, fostul ministru al finanţelor Aleksei Kudrin şi blogger-ul Aleksei Navalnîi. Sute de oameni au ieşit să protesteze şi în oraşe din Siberia şi Extremul Orient, în ciuda gerului puternic.

La Damasc, în capitala Siriei, mii de oameni au participat la funeraliile celor 44 de oameni ucişi în urma a două atacuri sinucigaşe de vineri. Sicriele învelite în drapele de stat au fost purtate pe străzile oraşului, mulţi manifestanţi scandând lozinci în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad, împotriva căruia deja de nouă luni au loc acţiuni de protest în masă.
Gruparea „Fraţii Musulmani din Siria” a dezminţit că i-ar aparţine răspunderea pentru cele două atacuri teroriste din Damasc, spunând că informaţia respectivă a fost plasată pe un site fals al organizaţiei. Potrivit datelor ONU, cel puţin 5000 de oameni au fost omorâţi în Siria din luna martie de când au început protestele împotriva regimului Bashar al Assad.

Peste o sută de personalităţi ale Republicii Moldova din diverse domenii au primit astăzi distincţii de stat din mâna preşedintelui interimar Marian Lupu, transmite Info-Prim Neo. Preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca, a fost distins cu Ordinul Republicii, iar ministrul agriculturii Vasile Bumacov - cu ordinul „Gloria muncii”. Prezentatorul Andrei Porubin, unul din colaboratorii Europei Libere în trecut a fost distins cu titlul onorific „Artist al poporului”. Printre cei cărora le-au fost înmânate distincţii de stat sunt directori de instituţii sportive, salvatori, preşedinţi de raioane, economişti, şefi de întreprinderi şi feţe bisericeşti.

Zeci de mii de oameni protestează astăzi la Moscova împotriva falsificării alegerilor parlamentare din Rusia din 4 decembrie. Mulţi manifestanţi poartă panglici albe şi pancarte cu lozinca „Pentru alegeri libere”. Printre participanţi sunt cunoscute personalităţi, între care scriitorul Boris Akunin, criticul de artă Artemii Troiţkii, ex-campionul mondial la şah Garry Kasparov, jurnalistul Leonid Parfionov, bloggerul Alexei Navalbnîi, cântăreţul Iuri Şevciuk, precum şi lideri ai opoziţiei liberale. Acţiuni împotriva falsificării alegerilor în Duma de stat au avut loc şi întreaga Rusie. Sute de oameni au ieşit să protesteze în oraşe din Siberia şi Extremul Orient, în ciuda temperaturilor extrem de joase.

În Afganistan, cel puţin 11 mineri şi-au pierdut viaţa într-o explozie la o mină de cărbuni din provincia Baghlan. Guvernatorul regiunii, Munishi Abdul Majeed, a declarat astăzi că tragedia s-a produs vineri şi că de vină ar fi fost minerii înşişi care nu au ar fi respectat măsurile de securitate la săparea tunelului ce s-a prăbuşit peste mineri în urma unei explozii. Nu se ştie deocamdată dacă activitatea minei de cărbuni era legală.

Autorităţile de la Chişinău trebuie să-l primească cu braţele deschise pe următorul lider de la Tiraspol, dacă aşa numitele alegeri prezidenţiale din Transnistria vor decurge în mod democratic. A declarat fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, într-un interviu pentru Info-Prim Neo. „Ar fi o greşeală ca aceste alegeri să fie trecute cu vederea, bineînţeles, în circumstanţele existente ale status quo-ului recunoscut internaţional”, a spus Kalman Mizsei. În opinia sa, Uniunea Europeană ar trebui să acorde mai multă atenţie reglementării conflictului transnistrean şi îndeosebi măsurilor de sporire a încrederii. „Eu continui sa fiu ferm convins de faptul că anume consolidarea încrederii între Chişinău şi Tiraspol este o cheie indispensabilă pentru rezolvarea conflictului”, a declarat Kalman Mizsei.

Mâine în regiunea transnistreană urmează să aibă loc un al doilea tur al aşa numitelor alegeri prezidenţiale. După înfrângerea în primul tur a actualului lider Igor Smirnov, care a condus Transnistria timp de 20 de ani, în cel de al doilea tur de alegeri vor concura şeful Sovietului suprem Anatoli Kaminski, candidatul favorit al Moscovei, şi fostul şef al legislativului din Tiraspol Evgheni Şevciuk.

În marile oraşe din Rusia au loc manifestaţii de protest în cadrul unei campanii împotriva falsificării alegerilor în Duma de stat. În unele oraşe, organizatorii au fost reţinuţi de poliţie. Cea mai mare acţiune de protest este aşteptată la Moscova, la care şi-au anunţat prezenţa şi numeroase personalităţi între care Leonid Parfionov, Aleksei Navalnîi, Iuri Şevciuk, Boris Akunin, precum şi lideri ai opoziţiei liberale.

În Turcia, 27 de militanţi kurzi au fost ucişi şi alţi cinci au fost reţinuţi în cursul unei operaţiuni militare de amploare. Oficiul guvernatorului provinciei Sirnak de la graniţa cu Irakul a anunţat că operaţiunea a durat cinci zile, în ea fiind antrenată şi aviaţia militară. Este a doua operaţiune din această săptămână împotriva militanţilor kurzi, în prima - din provincia alăturată Diyabakir, fiind ucişi 21 de militanţi. În cei 27 de ani de luptă ai Partidului Muncitoresc pentru independenţa Kurdistanului şi-au pierdut viaţa zeci de mii de oameni.

Autorităţile din Cuba au anunţat că vor amnistia aproape trei mii de deţinuţi „din motive umanitare”. Liderul cubanez Raul Castro a declarat că unul din motivele acestei decizii este vizita planificată din primăvară în Cuba a Papei de la Roma Benedict al XVI-lea. Castro a spus că printre cei amnistiaţi sunt 86 de cetăţeni străini din 25 de ţări, între care şi americanul Alan Gross. Autorităţile cubaneze l-au condamnat la 15 ani de închisoare pentru spionaj, în timp ce Statele Unite spun că el ajuta o organizaţie de evrei în Cuba să se conecteze la Internet şi au cerut eliberarea sa imediată.

Rusia nu a reuşit să convingă Consiliul de Securitate al ONU să ordone o anchetă asupra relatărilor că zeci de civili ar fi fost ucişi în timpul loviturilor aeriene ale NATO în timpul conflictului libian. Amabasadoarea Statelor Unite la ONU a denunţat iniţiativa Rusia, pe care a calificat-o drept o încercare de a distrage atenţia de la refuzul Moscovei de a se alătura rezoluţiei Consiliului de Securitate care condamnă regimul sirian pentru uciderea protestatrilor anti-guvernamentali.

Vicepreşedintele sunit al Irakului Tariq al-Haşemi a declarat că premierul şiit din Irak Nuri al-Maliki se face vinovat de valul de violenţă care s-a abătut recent asupra acestei ţări. Într-un interviu pentru serviciul în limba arabă de la BBC, Hashemi a spus că Maliki ar fi generat o criză naţională dificil de controlat. Joi, peste zece atacuri cu bombă au ucis cel puţin 69 de persoane la Bagdad, generînd îmgrijorarea observatorilor cu privire la reizbucnirea conflictului sectar în Irak. Haşemi a mai spus că în loc să se concentreze pe securitatea ţării, Maliki se ocupă cu urmărirea politicienilor patrioţi. Premierul Nuri al-Maliki a cerut arestarea vicepremierului Tariq al-Haşemi, pe care l-a acuzat de orchestrarea mai multor atacuri împotriva unpr politicieni irakieni şi a forţelor de securitate. Haşemi, care se află în regiunea semi-autonomă kurdă din nordul Irakului respinge aceste acuzaţii.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a numit pe trimisul Rusiei la NATO Dmitri Rogozin în funcţia de vicepremier responsabil cu achiziţionarea de arme de la fabricile de armament controlate de stat. Rogozin a anunţat că va lupta împotriva corupţiei care subminează eforturile de a dota forţele armate ale Rusiei cu arme moderne. Şeful procuraturii militare din Rusia Serghei Fridinski a anunţat recent că aproximativ 20 la sută din bugetul armatei este furat de oficialităţi şi contractori corupţi. Rogozin îl înlocuieşte în această funcţie pe Serghei Ivanov, care a fost numit şef al administraţiei prezidenţiale ruse.

Poliţia ungară a intervenit în forţă împotriva unui grup de parlamentari, între care se afla şi fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany, care protestau în faţa Parlamentului de la Budapesta. Gyurcsany a fot ridicat de poliţie după ce s-a alăturat mai multor deputaţi ecologişti care s-au legat cu lanţuri de o barieră din faţa clădirii legislativului ungar, încercînd să-i împiedice pe parlamentarii puterii să intre. Parlamentul, care e dominat de FIDESZ, formaţiunea politică de centru-dreapta a premierului Viktor Orban, urma să adopte vineri o legislaţie despre care opoziţia susţine că erodează democraţia în Ungaria şi consolidează puterea partiddului FIDESZ

Statele Unite, Japonia şi Uniunea Europeană au condus boicotarea unui moment de reculegere la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în memoria fostului lider nord-coreean Kim Jong-Il. Se relatează că sala Adunării Generale era pe jumătate goală cînd s-a ţinut momentul de reculegere. Preşedintele Adunării Nassir Abdulaziz al-Nasser a declarat că momentul a fost „protocolar”, ca urmare a unei cereri de comemorare a lui Kom Jong-Il venită din partea misiunii nord-coreene al ONU.