Premierul Rusiei Vladimir Putin s-a declarat mulţumit de rezultatul alegerilor parlamentare de duminică chiar dacă partidul său, Rusia Unită a obţinut aproape 50%, cu 14% mai puţin decît în alegerile din anul 2007.

După proteste masive si arestări noaptea trecută şi în aceasta seară, opoziţia a nesocotit ordinele poliţiei şi în ciuda miilor de poliţişti desfăşuraţi pe străzile din Moscova şi Sankt-Petersburg continuă protestele împotriva rezultatului alegerilor de duminică pe care le considera fraudate.

Rusia fără Putin scandează oamenii şi cer poliţiei să pactizeze cu protestatarii. Potrivit relatărilor au fost arestate 100 de persoane, printre care şi unul din liderii opoziţiei Boris Nemţov.

Puterea organizează tot în aceasta seara contramanifestaţii de sprijin pentru actuala putere.

Modul de desfăşurare a alegerilor a fost criticat de observatorii internaţionali ai OSCE şi de secretarul de stat american doamna Hillary Clinton.

Preşedintele Dmitri Medvedev a criticat astăzi, la rîndul lui, raportul observatorilor internaţionali la alegerile de duminica: „Dacă sunt sau nu suficiente partide în Rusia, e treaba noastră şi nu a observatorilor internaţionali. Una e sa monitorizezi alegerile şi alta este să te amesteci în chestiuni care nu te privesc. În curînd o să ne spună şi cum să ne rescriem constituţia”, a spus astăzi preşedintele Rusiei.

Premierul Vlad Filat a contrasemnat astăzi patru acorduri de finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene către Republica Moldova care totalizează aproape 64 de milioane de euro. Banii sunt alocaţi pentru finanţarea reformelor în domeniul energetic, pentru infrastructura pentru canalizare şi alimentare cu apă potabilă, pentru proiecte în sănătate şi drumuri. Banii vor fi alocaţi în răstimp de 3 ani. Premierul Filat a spus că banii pentru un proiect european care vizează reforma justiţiei este în proces de finalizare.

Deputatul socialist Igor Dodon s-a întâlnit astăzi cu ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, William Moser. Potrivit serviciului de presă al deputatului, întrevederea a avut loc la solicitarea diplomatului şi la ea a participat şi doamna Zinaida Greceanîi. S-a discutat situaţia politică actuală din Moldova şi, conform sursei citate, Igor Dodon a spus că socialiştii din parlament nu vor vota nici o candidatură politică avansata de Alianţa pentru Integrare Europeana pentru funcţia de preşedinte al Moldovei. Socialiştii ar susţine numai o candidatură apolitică şi care să fie acceptată prin consens de toate partidele.

Premierul Rusiei Vladimir Putin s-a declarat mulţumit de rezultatul alegerilor parlamentare de duminică, chiar dacă partidul său, Rusia Unită a obţinut aproape 50%, cu 14% mai puţin decît în alegerile din anul 2007. Declaraţia premierului vine după ce noaptea trecuta mii de persoane au protestat la Moscova şi Sankt-Petersburg faţă de rezultatul alegerilor. Poliţia a arestat în jur de 300 de persoane la Moscova şi 100 la Sankt-Petersburg. Unul din liderii grupului Solidaritatea care a organizat protestele, Ilia Iaşin a fost condamnat la 15 zile de închisoare pentru că nu a respectat ordinele poliţiei. Modul de desfăşurare a alegerilor a fost criticat de observatorii internaţionali ai OSCE şi de secretarul de stat american doamna Hillary Clinton.

Secretarul de stat american, doamna Hillary Clinton a calificat alegerile parlamentare de duminică din Rusia, în care partidul premierului Vladimir Putin Rusia Unită a câştigat aproape 50%, drept „incorecte” şi a cerut autorităţilor să investigheze cu seriozitate informaţiile legate de fraudarea scrutinului. „Electoratul rus merită o investigaţie cuprinzătoare despre frauda si manipulările din acest scrutin”, a spus şefa diplomaţiei americane. Doamna Clinton a făcut declaraţia la Vilnius, la reuniunea la vârf a OSCE la care a participat şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Cei doi nu au avut întâlniri separate. Doamna Clinton a criticat şi abuzurile din Belarus împotriva activiştilor politici şi pentru drepturile omului şi a ridicat şi problema detenţiei fostului premier de la Kiev, Iulia Timoşenko.

Senatul României a aprobat astăzi în unanimitate acordul prin care vor fi instalate la Deveselu elemente ale scutului american antirachetă. Camera deputaţilor a votat în favoarea proiectului luna trecută. Acordul urmează să fie acum ratificat şi de preşedintele Traian Băsescu pentru a deveni lege. Interceptoarele de rachete vor fi instalate în Romania pînă în 2015 şi ele sunt parte a sistemului defensiv al NATO . Înţelegerea dintre Washington şi Bucureşti a fost semnata de preşedintele Romaniei în luna septembrie cu preşedintele Barack Obama.

Tensiunile par să crească în regiunea separatistă a Georgiei, Osetia de Sud, după ce autorităţile locale au anulat rezultatul alegerilor „prezidenţiale” cîştigate de Alla Gioieva (Dzhioyeva) şi nu de candidatul preferat al Kremlinului, Anatoli Bibilov. Potrivit autorităţilor, o grenadă a lovit apartamentul procurorului general în zorii zilei, dar nimeni nu a fost rănit. Osetia de Sud a fost recunoscută ca stat independent de Rusia după războiul ruso-georgian din 2008. Liderul de la Ţhinvali, Eduard Kokoitî a spus că atacul din această dimineaţă ar fi fost „o provocare bine plănuită”.

Peste 54 de oameni au fost omorîţi în atacul asupra unui loc de pelerinaj al musulmanilor şiiţi de la Kabul. Oamenii participau la sărbătoarea musulmană Aşura. În jur de 100 de oameni au fost răniţi în acest atac sinucigaş. Talibanii neagă orice implicare şi pînă acum nimeni nu şi-a asumat răspunderea pentru el. Atacul survine în timp ce la Berlin are loc o importantă conferinţă internaţională menită să obţină sprijin pe termen lung pentru Afganistan, mai ales după planificata retragere a forţelor internaţionale în 2014. Un alt atac cu cel puţin 4 morţi a avut loc astăzi şi la o moschee şiită de la Mazar-i-Sharif, în nordul Afganistanului.

Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu i-a avertizat pe liberal-democrații lui Vlad Filat că dacă nu-l votează la președinție pe Marian Lupu, liberalii vor denunța acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană, iar guvernul va cădea.
Vorbind aseară la ProTV, Ghimpu a apărat recenta stabilire a datei alegerii președintelui la 16 decembrie, în ciuda dorinței exprimate anterior de premierul Vlad Filat, care ar fi vrut ca alegerea să aibă loc abia la anul pentru ca parlamentul să poată vota acum legea bugetului.
În apariția televizată de aseară Mihai Ghimpu s-a alăturat chemării democratului Marian Lupu ca deputații să arate la 16 decembrie buletinele de vot.
Vlad Filat a spus recent că deputații lui vor vota pentru Marian Lupu la 16 decembrie, dar a avertizat că alegerea va eșua și vor fi alegeri anticipate.

Participanții la o reuniune ministerială OSCE ținută la Vilnius au salutat recenta reluare a negocierilor în formatul 5 + 2 pentru rezolvarea conflictului transnistrean, după o pauză de aproape șase ani. Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton a spus: „În privința conflictului din Moldova, salutăm reluarea discuțiilor oficiale în formatul 5 + 2. Credem că (participanții la formatul) 5 + 2 trebuie să se întâlnească din nou la începutul anului viitor”.
Reluarea negocierilor la Vilnius, la 30 noiembrie și 1 decembrie, a fost salutată astăzi și de președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, care a numit-o „un eveniment internațional important”.
În declarațiile făcute astăzi în capitala Lituaniei, Hillary Clinton a criticat încălcarea drepturilor omului în Belarus, felul cum s-au ținut alegerile parlamentare din Rusia și întemnițarea liderei opoziției ucrainiene, Iulia Timoșenko.

Forțele de ordine de la Moscova au fost puse în stare de alertă mărită în urma protestului post-electoral de ieri, la care au fost reținute 300 de persoane. Trupele ministerului de interne ar urma să patruleze în capitala rusă după ce mii de persoane au participat aseară la un miting de protest neautorizat împotriva victoriei în alegeri a partidului premierului Vladimir Putin.
Potrivit mișcării care spune că a organizat protestul de aseară, Solidarnost, astăzi după prânz se aflau încă în arest 250 de oameni, iar unii riscă să fie condamnați la câteva zile de închisoare.
Un purtător de cuvânt al forțelor ministerului rus de interne este citat de Interfax cu declarația că singura misiunea a trupelor va fi de a asigura siguranța cetățenilor în capitala rusă.

Curtea supremă de justiție din regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud a confirmat anularea alegerilor prezidențiale câștigate la 28 noiembrie de Alla Dzhioyeva. Președintele Curții a spus că scrutinul a fost fraudat, iar votul se va repeta la 25 martie.
Într-o primă reacție, Dzhioyeva, care s-a declarat anterior învingătoare, a spus că verdictul curții de justiție este motivat politic și a avertizat că situația din Osetia de Sud va scăpa de sub control. Dzhioyeva a candidat la 28 noiembrie împotriva favoritului Rusiei, Anatoli Bibilov.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a minimalizat importanța unui avertisment primit de zona euro de la o agenție de rating. Vorbind la Berlin după ce Standard & Poor's a pus 15 țări din zona euro pe lista celor care ar putea suferi retrogradări ale ratingului, Merkel a spus că „ce decid agențiile de rating este problema agențiilor de rating”, dar liderii europeni vor veni cu o soluție care să reasigure piețele, săptămâna aceasta.
Standard & Poor's a pus pe așa-numita „listă de supraveghere” numai 15 țări din zona euro pentru că celelalte două, Ciprul și Grecia, au suferit deja retrogradări severe.

Parlamentul Greciei urmează să voteze astăzi bugetul țării pe anul 2012, în care sunt cuprinse noi măsuri de austeritate.
Înaintea votului, ministrul de finanțe Evangelos Venizelos a spus că actualul parlament poate intra în istoria țării ca primul legislativ care a redus deficitul bugetar.
Este de așteptat ca bugetul propus de cabinetul premierului Lucas Papademos să fie aprobat ușor de Parlament, întrucât guvernul interimar se bucură de sprijinul tuturor celor trei partide importante.

Economia României a crescut cu 1,8% în trimestrul al treilea al anului curent, adică cel mai mult de la ieșirea țării din recesiune. Biroul Național de Statistică a mai anunțat că creșterea s-a datorat în primul rând producției agricole foarte bune, urmată de sectorul construcțiilor și industrie.
Guvernul român se așteaptă că anul acesta creșterea economică să fie de 1,7 până la 2%. Pentru anul viitor era anticipată până nu de mult o creștere de 4%, dar agravarea crizei din zona euro a făcut necesară reducerea prognozei până la 2,1%.
Potrivit biroului european de statistică, Eurostat, România a avut în trimestrul III al anului curent cea mai mare creștere economică din toate țările Uniunii Europene. Față de același trimestru al anului trecut, țările care au crescut cel mai mult au fost țările baltice și Suedia, urmate de România.

Fermierii bulgari au organizat astăzi o blocadă cu tractoare în centrul capitalei Sofia. Cam 170 de tractoare erau parcate astăzi în piața dintre clădirea Parlamentului și catedrala Alexander Nevski, îngreunând circulația rutieră.
Fermierii cer guvernului să mențină subvențiile agricole la nivelul promis înaintea alegerilor prezidențiale și locale din octombrie, după ce cabinetul lui Boiko Borisov a sugerat că ar putea opera reduceri de finanțare, în cadrul măsurilor mai ample de austeritate bugetară.
Protestul de la Sofia era programat pentru astăzi și mâine, dar unii fermieri au spus că sunt pregătiți să rămână în capitală până vor ajnge la o înțelegere cu guvernul.

Zeci de oameni au fost uciși la Kabul într-un atac sinucigaș cu bombă asupra participanților la un festival al musulmanilor șiiți. Potrivit ultimelor date ale poliției în atacul asupra moscheii din centrul Kabulului au murit 48 de oameni, iar alți peste o sută au fost răniți.
Într-un alt atac cu bombă asupra participanților la festivalul șiit, lângă orașul nordic Mazar al-Sharif au fost ucise tot astăzi 16 persoane. Nici unul din atacuri nu a fost revendicat.

Republica Moldova și Georgia au primit luni permisiunea Comisiei Europene pentru începerea negocierii acordului de liber schimb.
Anunțul a fost făcut la Bruxelles de comisarul european pentru extindere și bună-vecinătate Stefan Fuele. El spus că Moldova și Georgia au făcut „suficiente progrese în reforme” pentru a începe negocierile.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a îndemnat ambele țări să-și îmbunătățească legile și guvernarea.
Dintre celelalte țări ale așa-numitului „Parteneriat estic”, doar Ucraina a negociat deja acest acord, dar finalizarea lui este stânjenită de răcirea relațiilor politice dintre Bruxelles și Kiev, mai ales după întemnițarea liderei opoziției ucrainiene, Iulia Timoșenko.
DPA scrie că negocierile propriu-zise ale Moldovei și Georgiei pentru acordul de liber schimb cu UE ar urma să înceapă în prima parte a anului viitor, în paralel cu discuțiile pentru acordul de asociere și liberalizarea vizelor.

Agenția Națională de Reglementare în Energetică spune că moldovenii consumă mai puțin gaz decât anul trecut, iar reducerea se datorează în primul rând consumatorilor casnici. Potrivit unui raport ANRE citat de Info-Prim Neo, în primele 9 luni ale anului consumul de gaze al populației a scăzut cu aproape 4% față de aceeași perioadă a anului 2010. Mai puțin gaz au consumat și întreprinderile care produc energie, dar instituțiile bugetare și restul agenților economici au consumat ceva mai mult.
ANRE a mai spus că gazul consumat în Moldova în primele trei trimestre, deși a fost mai puțin cu 2% decât în urmă cu un an, a costat mai mult cu peste 21%, datorită creșterii treptate a prețului cu care l-a vândut Gazprom.

Partidul Social-Democrat plănuiește să lanseze astăzi la o conferință de presă ideea organizării unui referendum pentru intrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Social-democrații, partid neparlamentar, lansează inițiativa la scurt timp după ce un sondaj de opinie a constatat că scade numărul moldovenilor care vor aderarea țării la UE, crescând în schimb simpatiile pentru integrarea economică cu țările din CSI, în primul rând cu Federația Rusă.
Recent, ambasadorul rus la Chișinău, Valeri Kuzmin, a spus că pentru Moldova intrarea în uniunea vamală din CSI ar fi o cale spre obținerea de gaze naturale rusești la preț mai mic.

Statele Unite și-au exprimat îngrijorări în legătură cu corectitudinea alegerilor parlamentare de duminică din Rusia. Vorbind aseară la Bonn, unde a participat la conferința internațională despre viitorul Afganistanului, secretarul de stat american Hillary Clinton a spus că speră ca autoritățile rusești să investigheze informațiile despre neregulile de la scrutinul din 4 decembrie.
„Rușii, ca orice alt popor, au dreptul să-și facă vocea auzită, iar votul lor trebuie numărat”, a spus Clinton, adăugând că Statele Unite vor continua să ridice chestiuni de democrație și drepturile omului în dialogul cu Moscova.
Îngrijorări asemănătoare a exprimat și purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jim Carney.
Între timp la Moscova și în alte orașe din Rusia au avut loc proteste ale opoziției împotriva fraudelor care ar fi umbrit alegerile câștigate de partidul premierului Vladimir Putin, „Rusia Unită”. 300 de demonstranți au fost reținutți.

Franța și Germania au spus că Uniunea Europeană are nevoie de un nou tratat pentru a face față crizei datoriilor din zona euro. Declarația a fost făcută aseară la Paris de cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Nicolas Sarkozy. Liderii celor mai mari două economii din zona euro au mai spus că statele care folosesc moneda comună vor trebui supuse unor controale bugetare mai stricte și sancțiunilor, dacă își neglijează deficitele.
Merkel și Sarkozy au adăugat că ar fi bine ca asemenea reguli stricte să fie aplicate în toate cele 27 țări din UE, dar dacă nu se poate, atunci vor trebui puse în practică cel puțin în zona euro, cu 17 membri.
Întâlnirea Merkel-Sarkozy a avut loc în pregătirea summitului UE de la 9 decembrie, anunțat ca foarte important pentru viitorul monedei europene comune.
Între timp, agenția de rating Standard & Poor's a spus că a pus nu mai puțin de 15 țări din zona euro sub observație, invocând tensiunile de pe piața financiară și incapacitatea liderilor europeni de se pune de acord asupra unei soluții.

Comunitatea internațională a promis Afganistanului că nu va fi abandonat după retragerea trupelor NATO, programată pentru 2014. Promisiunea a fost făcută la o conferință internațională ținută ieri la Bonn, cu participarea președintelui afgan Hamid Karzai, a secretarului de stat american Hillary Clinton, secretarului general ONU Ban Ki-Moon și altor oficiali.
Hamid Karzai a spus că Afganistanul va avea nevoie de sprijin practic și financiar extern cel puțin un deceniu după retragerea trupelor străine, adică până în 2024.
La conferința de ieri, de la Bonn, Statele Unite au anunțat că vor debloca ajutoare pentru Afganistan în valoare de sute de milioane de dolari, după ce Kabulul a făcut reforme financiare.

Franţa şi Germania au pledat astăzi pentru un nou tratat european, care să prevină repetarea crizei datoriilor în care se găseşte acum zona euro.

După o întrevedere la Paris cu cancelara Germaniei Angela Merkel, preşedintele Nicolas Sarkozy a precizat că noul tratat trebuie să includă o clauză prin care automat să fie sancţionate ţările care depăşesc plafonului unui deficit de 3 la sută din produsul intern brut.

Sarkozy a mai declarant că ar fi de dorit ca noul tratat să fie acceptat de toate cele 27 de ţări membre în Uniunea europeană dar că este posibil să fie adoptat numai de cele 17 ţări din zona euro.

Propunerea franco-germană va fi înaintată preşedintelui Uniunii Europene, Van Rompuy, miercuri, cu o zi înainte de summitul Uniunii la care vor fi dezbătute şi alte măsuri gândite să ajute la ieşirea din actuala criză financiară.

Observatorii internaţionali au declarat că alegerile generale din Rusia au fost pline de nereguli, iar în campania electorală, libertatea de expresie a fot limitată. Sunt concluziile la care au ajuns observatorii din partea OSCE şi a Consiliului Europei.