Grupări ale opoziţiei ruse au promis că vor continua să organizeze mişcări de protest faţă de rezultatul alegerilor parlamentare din 4 decembrie, în ciuda faptului ca după protestele din noaptea trecuta 560 de oameni au fost arestaţi la Moscova şi 250 la Sankt Petersburg. Parte a liderilor opoziţiei sunt reţinuţi şi noile proteste sunt organizate prin reţelele de socializare. Politia a intervenit în forţa şi impresionante efective de politie sunt desfăşurate în continuare în Moscova şi Sankt-Petersburg. Unul din grupuri, autointitulat „Împotriva partidului pungaşilor şi hoţilor” – o referinţă la partidul „Rusia Unită” al premierului Vladimir Putin şi al preşedintelui Dmitri Medvedev – cheamă la proteste zilnice la ora 19.00. Agenţia Interfax îl citează pe ultimul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov cu declaraţia că şi el susţine protestele şi că „actuala conducere a ţării trebuie să recunoască că au avut loc multe falsificări, iar rezultatele anunţate oficial nu reflecta opţiunea alegătorilor”. Ample proteste sunt anunţate pe reţeaua Facebook pentru sîmbătă, 10 decembrie. În cursul serii, participarea la proteste a fost mult redusă, dar poliţia a desfăşurat din nou efective masive de poliţie.

Un cunoscut jurnalist rus, Stanislav Kucer de la postul de radio Kommersant a cerut colegilor săi ziariști într-o declarație publica să îşi facă meseria profesionist şi să reflecte evenimentele care se întâmplă în ţară. În declarație Stanislav Kucer vorbește despre nevoia ca jurnaliștii de la mediile de informare de stat să nu urmeze orbeşte indicaţiile care li se dau şi să se trezească la realitate.

Liderul liberalilor Mihai Ghimpu crede ca preşedintele Moldovei va trebui ales negreşit pe data de 16 decembrie. În opinia sa, dacă Alianţa pentru Integrare Europeană se va destrăma, şansele ca partidul său să revină la putere peste 4 ani vor creşte. Mihai Ghimpu şi partidul său susţin în continuare candidatura liderului Partidului Democrat Marian Lupu la preşedinţia ţării.

Grupări ale opoziţiei ruse au promis că vor continua să organizeze mişcări de protest faţă de rezultatul alegerilor parlamentare din 4 decembrie în ciuda faptului ca după protestele din noaptea trecuta 560 de oameni au fost arestaţi la Moscova şi 250 la Sankt Petersburg. Parte a liderilor opoziţiei sunt reţinuţi şi noile proteste sunt organizate prin reţelele de socializare. Unul din grupuri, autointitulat „Împotriva partidului pungaşilor şi hoţilor” – o referinţă la partidul „Rusia Unită” al premierului Vladimir Putin şi al preşedintelui Dmitri Medvedev – cheamă la proteste zilnice la ora 19.00. Agenţia Interfax îl citează pe ultimul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov cu declaraţia că şi el susţine protestele şi că „actuala conducere a ţării trebuie să recunoască că au avut loc multe falsificări, iar rezultatele anunţate oficial nu reflecta opţiunea alegătorilor”. Ample proteste sunt anunţate pe reţeaua Facebook pentru sîmbătă, 10 decembrie.

Şeful statului major al armatei ruse, generalul Nikolai Makarov a declarat că Rusia este împinsă de Occident într-o nouă cursă a înarmărilor din cauza planurilor Alianţei Nord Atlantice de a desfăşura un scurt defensiv antirachetă în Europa. În opinia generalului rus, această evoluţie ar putea duce la o „deteriorare gravă” a relaţiilor dintre Rusia şi Occident.

Miniştrii de externe din ţările NATO discută timp de două zile începînd de astăzi chestiuni legate de situaţia din Afganistan şi Pakistan, cît şi relaţiile dintre Alianţa Nord Atlantică şi Rusia. Mîine va participa la discuţii şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în cadrul consiliului Rusia-NATO. Se aşteaptă ca acest consiliu să discute din nou despre scutul defensiv antirachetă al NATO din Europa care nemulţumeşte Rusia şi are loc după ce secretarul de stat american Hillary Clinton a criticat fără ambiguităţi modul în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare din 4 decembrie din Rusia, considerîndu-le „incorecte”.

Preşedintele Pakistanului Asif Ali Zardari va rămîne încă internat în spital la Dubai pentru analize legate de starea sănătăţii sale. Preşedintele Pakistanului are probleme cardiace. Plecarea sa de urgenţă la Dubai a favorizat speculaţiile că ar fi posibila demisia sa, o opinie negată cu vehemenţă de biroul de presă al preşedintelui de la Islamabad.

Departamentul de stat american a apărat alocarea în continuare de ajutoare financiare pentru Pakistan după ce mai mulţi congresmeni au cerut revizuirea asistenţei militare şi economice către această ţară. Politicienii au pus sub semnul întrebării eficienţa acestor ajutoare pentru interesele naţionale americane. Purtătorul de cuvânt al departamentului de stat Mark Toner a spus că administraţia Obama consideră că de acordarea asistenţei americane către Pakistan beneficiază şi America prin încurajarea instituţiilor democratice în aceasta ţară şi întărirea economiei ei. Relaţiile dintre Washington si Islamabad sunt tensionate după ce în luna mai un raid al unui comando american l-a ucis pe Osama Bin Laden, liderul reţelei Al Qaeda care se afla în Pakistan.

Utilizatorii de internet afirmă că autorităţile de la Teheran au blocat site-ul care urma să funcţioneze ca o „ambasadă virtuală” în Iran, la o zi numai după lansarea sa oficială de secretarul de stat Hillary Clinton. Statele Unite nu au relaţii diplomatice cu Iranul din 1979 de la Revoluţia Islamică.

Preşedintele Siriei Bashar al Assad a negat că ar fi ordonat uciderea a mii de protestatari antiregim în ultimele luni, spunind că „numai un nebun ar face aşa ceva. Declaraţia a fost făcută într-un interviu cu televiziunea americană ABC. Naţiunile Unite estimează că numărul celor morţi din luna martie în Siria, de cînd au început protestele împotriva regimului de la Damasc, este de peste 4000.

Ministrul american al finanţelor Timothy Geithner, aflat în Franţa, a declarat că este „încurajat” de progresele făcute de ţările din zona „euro” pentru a stopa criza datoriilor din zona monedei unice. Ministrul american al finanţelor a avut astăzi întrevederi cu omologul său francez Francios Baroin, după ce ieri a avut la Berlin convorbiri cu liderii germani.

Fostul preşedinte izraelian Moshe Katzav, de 66 de ani, a început de astăzi să îşi ispăşească pedeapsa de 7 ani închisoare pentru viol. Fostul preşedinte de la Ierusalim considera ca nu este vinovat şi a acuzat justiţia „că îngroapă un om viu”.

Moldova ar putea amâna încheierea noului contract cu concernul rus Gazprom, care ar urma să-l înlocuiască pe cel care expiră la sfârșitul anului curent. Într-o declarație citată de Info-Prim Neo, ministrul economiei, Valeriu Lazăr, a spus că în negocieri au apărut divergențe și că există posibilitatea prelungirii valabilității acordului curent „pe o perioadă de trei-șase luni”.
Exprimându-și optimismul că noul contract va fi semnat până la urmă, Valeriu Lazăr a semnalat că divergențele Moldovei cu Gazprom derivă din disputa concernului rus cu Uniunea Europeană în privința relației furnizorului de gaze cu rețelele de distribuție.

Guvernul a ieftinit înfierea copiilor moldoveni de către străini. Potrivit Unimedia, cabinetul a propus ieri abolirea așa-numitei „compensații” de 1500 de euro pe care trebuia s-o plătească statului moldovean familia străină cu o taxă de numai 3000 de lei. Viceministrul muncii, protecției sociale și familiei, Sergiu Sainciuc, a spus că taxa va returna costurile suportate de statul moldovean în procedura adopției.
Autoritățile de la Chișinău au informat recent că în ultimii cinci ani numărul copiilor înfiați de moldoveni a scăzut la jumătate, punând această reducere pe seama reformei sistemului. În același timp, numărul adopțiilor internaționale a scăzut proporțional puțin, de la 51 în 2006 la 46 în 2010.

Grupurile de opoziție din Rusia spun că vor continua să țină mitinguri neautorizate împotriva rezultatelor alegerilor de la 4 decembrie, în ciuda arestării a sute de protestatari luni și marți la Moscova și St. Petersburg.
Grupările critice la adresa Kremlinului au folosit până acum pentru convocarea protestelor rețelele de socializare pe internet.
Una din aceste grupări, care își spune „Împotriva partidului escrocilor și hoților” (o aluzie la partidul lui Vladimir Putin „Rusia Unită”) cere nemulțumiților să iasă în stradă în fiecare zi, la ora 19.
Iar gruparea „Pentru alegeri cinstite” a propus pe Facebook oamenilor din toată Rusia să demonstreze împotriva guvernului sâmbătă, 10 dec.
Se relatează că aproximativ 5000 de oameni s-au declarat hotărâți să demonstreze astăzi, iar Federația Posesorilor de Automobile din Rusia spune că va provoca ambuteiaje sâmbătă la Moscova.

Premierul Marii Britanii, David Cameron, a amenințat cu blocarea prin veto a oricărui nou tratat european dacă documentul nu salvgardează ceea ce el a numit „interesele britanice”. Cameron a subliniat că Londra dorește mai ales ca orice nou tratat al UE să consfințească „importanța pieței comune și a serviciilor financiare”.
Franța și Germania promovează ideea un nou tratat care să înăsprească regulile financiare și bugetare în zona euro și la care vor putea să se alăture în mod voluntar și alte țări din UE.
Marea Britanie nu face parte din zona euro și nici nu intenționează să adere. În mod tradițional, politicienii britanici, mai ales conservatori cum este premierul Cameron, sunt reticenți față de inițiativele continentale de adâncire a integrării politice a țărilor membre.

Miniștrii de externe din țările NATO încep astăzi o reuniune de două zile la cartierul general al Alianței din Bruxelles. Discuțiile se vor concentra asupra situației din Afganistan și Pakistan și a relațiilor cu Federația Rusă.
Joi miniștrilor NATO li se va alătura ministrul de externe rus Serghei Lavrov, care va participa la ședința Consiliului NATO-Rusia.
Pe agendă se vor afla probabil îngrijorările Moscovei legate de scutul antirachetă NATO, ale cărui elemente ar urma să fie găzduite de România, Polonia și Turcia.

Fostul președinte al Israelului, Moshe Katsav, a început să ispășească astăzi condamnarea la șapte ani de închisoare pentru viol. În vârstă de 66 de ani, Katsav a fost găsit vinovat în decembrie anul trecut de violarea unei angajate în vremea când era ministru și de hărțuirea sexuală a altor două femei în timpul președinției.
Astăzi, în drum spre o închisoare de maximă securitate din centrul Israelului, Moshe Katsav s-a declarat nevinovat și a spus că astăzi țara sa „îngroapă un om de viu”. Katsav trebuia să meargă la închisoare în luna mai a anului curent, dar a rămas în libertate pe durata judecării cererii sale de apel, care a fost respinsă luna trecută.

În Egipt aripa politică a mișcării „Frăția musulmană” a spus astăzi că a câștigat majoritatea mandatelor supuse la vot în prima fază a alegerilor, care se desfășoară după un scenariu complicat, urmând să se încheie anul viitor.
Partidul Libertății și Justiției susține într-o declarație că a câștigat 36 din cele 56 de locuri oferite candidaților individuali la votul încheiat marți.
Până acum gruparea islamistă a dominat scrutinul egiptean, primul de la înlăturarea de la putere a președintelui Hosni Mubarak în februarie.

Șefii diplomațiilor americană și rusă au salutat ieri la o reuniune OSCE ținută la Vilnius recenta reluare a negocierilor în format 5 + 2 în chestiunea transnistreană. Lăudând reînceperea negocierilor pe 30 noiembrie și 1 decembrie, secretarul de stat american Hillary Clinton a adăugat că discuțiile vor trebuie să continue la începutul anului viitor.
O declarație similară a făcut ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Reluarea discuțiilor a fost salutată la Vilnius și de ministrul de externe Iurie Leancă, dar potrivit Moldpres el s-a arătat dezamăgit că omologii săi din OSCE nu au adoptat ieri o declarație oficială de impulsionare a procesului de negocieri.

Grupul deputaților socialiștilor, alcătuit din cei trei fugari din fracțiunea comuniștilor, a anunțat că nu va vota la 16 decembrie pentru candidatul AIE la președinția țării.
Vorbind în numele celor trei socialiști din Parlament, Igor Dodon a spus ieri că ei nu acceptă la șefia statului decât o persoană „apartinică”.
Potrivit Info-Prim Neo, Dodon a mai spus: „Dacă cineva din PCRM vrea să-l voteze pe Marian Lupu, este liber să o facă”.
Dacă alegerea președintelui de la 16 decembrie eșuează, Parlamentul ar urma să fie dizolvat și vor avea loc alegeri anticipate.

Un partid extraparlamentar a lansat inițiativa organizării unui referendum pentru intrarea Moldovei în uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Social-democrații au spus ieri la o conferință de presă că asemenea aderare ar fi firească pentru Moldova, care are legături economice tradiționale cu estul, o limbă de comunicare comună, siguranță energetică și libertate de circulație în CSI.
Ca să organizeze referendum, social-democrații trebuie să strângă cel puțin 200.000 de semnături.

Rusia a anunțat că nu va deschide al treilea terminal pentru importul de băuturi moldovenești la Breansk, cum promisese în urmă cu două luni. Într-un comunicat al serviciului federal sanitar rusesc citat de Moldpres se spune că nu e nevoie de încă un terminal pentru că importurile de băuturi din Moldova sunt în scădere.
În aceeași declarație se mai spune că sanitarii ruși continuă să descopere probleme de calitate la vinurile venite din Moldova și se cere statului moldovean să ia măsuri.

La Moscova forțele de ordine au făcut aseară noi arestări dintre demonstranții reveniți a doua zi în centrul capitalei ca să protesteze împotriva victoriei în alegeri a partidului premierului Vladimir Putin. Un purtător de cuvânt al poliției a spus că au fost arestate marți 250 de persoane. Se relatează că printre ele se numără Boris Nemțov, liderul unui partid de opoziție și fost ministru.
Între timp, Statele Unite și alte țări occidentale au continuat să critice felul cum s-au ținut alegerile din Rusia.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a cerut guvernelor din lumea întreagă să pună capăt persecutării și discriminării minorităților sexuale. Într-un discurs rostit la sediul ONU din Geneva cu ocazia zilei internaționale a drepturilor omului, Clinton a negat o prejudecată larg răspândită în țările mai puțin dezvoltate, anume că a fi gay este un fenomen occidental și o opțiune a individului. „În realitate, omul se naște gay, intră în societate gay și aparține societății așa cum este”, a spus Clinton.
Secretarul de stat a anunțat crearea în premieră a unui fond de 3 milioane de dolari cu care administrația americană vor ajuta organizațiile care luptă pentru drepturile gay-ilor și lesbienelor în lumea întreagă.