Crucea Roșie spune că negociază cu autoritățile siriene o încetare a ostilităților pentru a putea livra ajutoare vitale. Organizația internațională cu sediul la Geneva a anunțat că discută mai multe posibilități atât cu guvernul sirian cât și cu grupurile opoziției, inclusiv o încetare a luptelor în zonele cele mai afectate.

Şeful Parlamentului Germaniei Norbert Lammert a spus că legislativul de la Berlin va vota la 18 martie asupra succesorului președintelui demisionar Christian Wulff. Votul este considerat o simplă formalitate, pentru că partidele de guvernământ și opoziția s-au declarat de acord cu alegerea lui Joachim Gauck, un fost pastor din Germania răsăriteană care s-a opus regimului comunist. Wulff și-a dat demisia după ce procuratura a cerut să-i fie ridicată imunitatea în urma unor acuzații de corupție. El fusese favoritul cancelarului Angela Merkel la șefia statului.

Senatorul american John McCain a spus că Statele Unite doresc să-și mențină legăturile economice și militare cu Egiptul. Remarcile lui McCain au fost făcute la începutul unei vizite la Cairo, venită într-un moment de tensiuni bilaterale legate de inculparea a 43 de activiști pro-democrație, inclusiv 19 americani, de către autoritățile egiptene. Procurorii îi acuză că ar fi finanțat în mod ilegal organizații neguvernamentale. Procesul ar urma să înceapă la 26 iar Statele Unite au sugerat că ar putea bloca ajutorul militar pentru Egipt, estimat anul acesta la 1,3 miliarde de dolari.

Societatea Apă-Canal Chișinău va pune cisterne cu apă la dispoziția cetățenilor capitalei până ce va repune în funcțiune instalațiile înghețate în ultimele săptămâni. Șeful întreprinderii orășenești, Constantin Becciev, a spus că deși vremea s-a încălzit, 2000 de branșamente și noduri de evidență rămân înghețate, iar reintrarea lor în sistem va dura și va fi anevoioasă. Becciev a recunoscut că societatea pe care o conduce are numai cinci cisterne de mare capacitate, adăugând că va fi amplasată câte una în fiecare sector. Pentru amplasamentul exact, cetățenii sunt îndemnați să apeleze la preturi. Becciev a spus că o asemenea situație apare o dată la 30-40 de ani și că înlăturarea urmărilor înghețului va costa milioane de lei.

Guvernul moldovean a anunțat amânarea intrării în vigoare a unui acord care ar putea duce la ieftinirea biletelor de avion. Într-un comunicat de presă se spune că semnarea acordului privind spațiul aerian comun dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care urma să aibă loc la 22 martie, a fost amânată din cauza unor probleme apărute la Bruxelles. Potrivit aceleiași surse, ar fi vorba de o dispută între două structuri comunitare, asupra dreptului de a semna înțelegeri externe. Până la rezolvarea disputei, Uniunea Europeană nu va mai semna acorduri cu terțe țări.

Președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit astăzi cu lideri ai opoziției pentru a discuta posibila ușurare a înregistrării partidelor politice și alte reforme. Medvedev a stat de vorbă cu șefi de partide cărora li s-a refuzat înregistrarea, inclusiv cele care au organizat proteste legate de fraudarea alegerilor parlamentare din decembrie. Manifestațiile de protest începute după scrutinul pentru Duma de Stat au continuat în preajma lansării campaniei electorale a premierului Vladimir Putin, care dorește să redevină președinte prin alegerile de la 4 martie.

Statele Unite marchează astăzi împlinirea a 50 de ani de la primul zbor orbital al unui american. La 20 februarie 1962 astronautul John Glenn a decolat de la Cape Canaveral la bordul unei rachete Atlas, înconjurând de trei ori Pământul pe orbită. Zborul lui Glenn avea loc la aproape un an de la primul zbor al unui om în Cosmos: al sovieticului Iuri Gagarin. Pentru astăzi, astronautul american în vârstă de 90 de ani avea planificate mai multe evenimente comemorative, inclusiv o discuție cu cosmonauții de la bordul Stației Spațiale Internaționale. John Glenn a zburat pentru a doua oară în cosmos în 1998, la 77 de ani, devenind cea mai în vârstă persoană care a zburat vreodată pe orbită.

Serbia și Kosovo vor avea marți o nouă rundă de negocieri sub egida Uniunii Europene. O oficialitate de la Bruxelles, citată de Associated Press sub condiția anonimatului, și-a exprimat optimismul că discuțiile vor fi încununate de succes și vor permite kosovarilor să facă parte din mai multe organizații balcanice, iar Serbiei să progreseze în apropierea de Uniunea Europeană. La negocierile de marți va fi discutat de asemenea felul cum au fost aplicate unele acorduri deja încheiate de Priștina și Belgrad. Kosovarii, majoritatea de etnie albaneză, și-au declarat unilateral independența de Serbia în urmă cu patru ani. Uniunea Europeană a cerut ambelor părți să facă eforturi de rezolvare a disputelor dacă vor să obțină calitatea de țară candidată la aderare.

Amnesty International a cerut Azerbaidjanului să respecte drepturile omului măcar înaintea concursului Eurovision, a cărui finală se va ține la Baku în luna mai. AI a îndemnat guvernul azer să elibereze din închisoare înaintea concursului 16 deținuți arestați în aprilie 2011, cu ocazia unor demonstrații antiguvernamentale. Tot astăzi o oficialitate guvernamentală azeră a cerut ca Eurovision să nu fie „politizat” și a negat afirmațiile potrivit cărora ar evacua forțat locuitorii unei zone a capitalei în care se construiește sala finalei din mai.

Liderul Partidului Democrat, președintele interimar Marian Lupu, spune că partidul său are deja o listă cu potențiali candidați la șefia statului. Fără să dezvăluie vreun nume, Lupu a spus că și celalalte partide din alianța de guvernământ ar trebui să-și facă propiile liste. Apoi le-ar putea consulta și unifica, a mai sugerat Lupu, citat de Infoprim Neo. AIE a anunțat că va avea consultări, poate chiar astăzi, pentru desemnarea unui candidat la președinție. Săptămâna trecută alianța a vrut să stabilească data alegerii președintelui în parlament. Dar liberalii lui Mihai Ghimpu s-au opus, spunând că mai întâi trebuie convenit candidatul.

Activistul John Onoje spune că a fost bătut ieri într-un WC public din capitală, după ce cu o zi înainte fusese insultat rasial, în public, de liderul comuniștilor, Vladimir Voronin. Onoje a adăugat că agresorii i-ar fi spus că sunt polițiști. John Onoje, care este originar din Sierra Leone, a participat la sfârșitul săptămânii în capitală la mini-proteste împotriva demonstrațiilor antiguvernamentale ale comuniștilor și creștin-democraților. Insultele rasiste formulate de Voronin și maltratarea lui Onoje de către indivizi deocamdată necunoscuți au fost condamnate de filiala moldoveană a organizației Amnesty International și de către partidul în care Onoje s-a înscris de curând, Partidul Național Liberal.

Consiliul Municipal Chișinău va examina mâine o propunere care ar duce la scăderea cu 10 lei a tarifului la apă caldă pentru locuitorii capitalei. Propunerea făcută de Termocom prevede ca prețul apei calde să scadă odată cu temperatura ei: de la 55 de grade în prezent la 50. Potrivit directorului Termocom, Mihail Cernei, dacă propunerea este acceptată, prețul metrului cub de apă caldă va scădea de la aproape 49 de lei, cât este în prezent, la 39 de lei.

Oficialități guvernamentale europeni spun că miniștrii de finanțe din zona euro vor aproba astăzi la Bruxelles un nou împrumut de salvare pentru Grecia în sumă de 130 de miliarde de euro. Înaintea întâlnirii mai mulți oficiali din zona euro au dezmințit că ar dori ca Grecia să renunțe la moneda comună. Șeful Eurogrupului, Jean Claude-Juncker, a spus că nimeni nu vrea ieșirea Greciei din zona euro, căci o asemenea ieșire ar fi dăunătoare atât pentru Grecia, cât și pentru întreaga Uniune Monteră. Agențiile de presă anticipau că reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro va fi dificilă mai ales pentru că unele țări vor condiționarea și controlarea mai strictă a ajutoarelor pentru Atena.

Un sondaj de opinie publicat la Moscova sugerează că premierul rus Vladimir Putin ar putea câștiga din primul tur alegerile prezidențiale din 4 martie, cu 58,6% din voturi. Cercetarea efectuată de institutul de stat VTsIOM mai indică plasarea pe locul al doilea a veteranului comunist Ghenadi Zyuganov. Agențiile de presă notează că scorul posibil al lui Putin, sugerat de sondaj, ar fi superior celui înregistrat de el la alegerile prezidențiale din 2000, dar mai mic decât cel din 2004, când a câștigat un nou mandat cu 71% din voturi.

Șeful companiei naționale a petrolului din Iran a spus că Teheranul ar putea opri livrările de petrol către mai multe țări din Uniunea Europeană. Remarcile de astăzi ale lui Ahmad Qalebani vin la o zi după ce Iranul a oprit livrările către Marea Britanie și Franța, în semn de protest față de embargoul decis de întreaga Uniune Europeană asupra importurilor de petrol iranian. O cincime din exporturile de petrol iranian merg spre UE, iar Franța și Marea Britanie importau cantități mici. Qalebani a menționat astăzi printre țările care s-ar putea să nu mai primească petrol iranian consumatori mai mari, ca Spania, Grecia, Italia, Portugalia, Germania și Olanda.

Presa moldoveană relatează că politicianul american, Howard Dean, fost președinte al Comitetului Național al Partidului Democrat din Statele Unite se află în vizită la Chișinău. Potrivit Moldpres, politicianul american urma să se întâlnească în dimineața zilei cu președintele interimar, Marian Lupu.
Howard Dean a fost în trecut guvernator al statului Vermont. În 2004, el a candidat pentru a fi nominalizat din partea Partidului Democrat la președinția Statelor Unite.

Miniștrii finanțelor din zona euro se întâlnesc azi după amiază la Bruxelles ca să supună votului noul pachet în valoare de 130 de miliarde de euro pentru salvarea Greciei de la faliment. Guvernul de la Atena a acceptat pachetul care prevede noi măsuri nepopulare de austeritate în schimbul ajutoarelor.
Principalul contribuabil, Germania, dorește ca Grecia să depună banii pe un cont special așa încât țara să poată continua achitarea datoriilor chiar dacă se produce între timp o schimbare de guvern din cauza protestelor sociale. Dar criticii spun că cererea germană ar leza suveranitatea Greciei.

Președintele rus, Dmitri Medvedev se întâlnește astăzi cu unii lideri ai mișcării de opoziție din Rusia. Întâlnirea are loc cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale de la 4 martie pe care se așteaptă că le va câștiga predecesorul lui Medvedev, premierul actual Vladimir Putin.
Medvedev, care a acceptat să nu candideze așa ca Putin să revină la Kremlin urmează să se întâlnească între alții cu radicalul de stânga Serghei Udalțov și liberalul Boris Nemțov, fost prim-ministru. Presa relatează că activiștii opoziției vor cere schimbări politice în urma contestatelor alegeri parlamentare din 4 decembrie trecut câștigate de partidul lui Putin, Rusia Unită.

Inspectorii Agenției Internaționale pentru Energia Atomică au ajuns în Iran pentru două zile de convorbiri pe tema programului nuclear al republicii islamice. Este a doua asemenea vizită în ultimele trei săptămâni. Șeful delegației, Herman Nackaerts a spus că în centrul atenției se va afla posibila dimensiune militară a programului nuclear iranian. Teheranul insistă că are exclusiv scopuri civile.
Duminică, șeful statelor majore reunite ale armatei americane,
Martin Dempsey și ministrul britanic de externe, William Hague s-au pronunțat împotriva unui eventual atac israelian împotriva Iranului și au spus că este nevoie de timp ca sancțiunile internaționale să-și facă efectul. Ca răspuns la embargoul european împotriva importurilor de petrol din Iran care intră în vigoare de la 1 iulie când expiră actualele contracte de import, Teheranul a anunțat ieri că oprește deja vânzările către firme britanice și franceze.

Prețul petrolului a atins un nivel record în ultimele nouă luni în urma anunțului Iranului că a oprit vânzările către Franța și Marea Britanie ca răspuns la sancțiunile europene. Barilul a ajuns la aproape 105 dolari azi dimineață la bursele asiatice.
Uniunea Europeană consumă aproximativ 20 la sută din petrolul produs de Iran. Agențiile de știri relatează că impactul deciziei iraniene va fi mic, pentru că Franța cumpăra din Iran numai 3 la sută din necesar, iar Marea Britanie oprise deja importul.

Presa iraniană relatează că două nave ale Iranului au ancorat în portul sirian Tartous într-o misiune de instruire a forțelor navale siriene. Știrea a trezit îngrijorare în Israel unde autoritățile au spus că vor monitoriza „îndeaproape” navele militare iraniene în caz că se apropie de teritoriul israelian.
Vasele iraniene, inclusiv un distrugător, au sosit în portul sirian vineri după ce au trecut prin Canalul Suez în Marea Mediterană. Postul iranian de stat, Press TV relatează că exercițiile cu forțele siriene au fost convenite între cele două țări cu un an în urmă. Sosirea vaselor iraniene are loc pe fundalul condamnărilor internaționale față de regimul sirian din cauza persecutării violente a protestatarilor anti-regim.

Premierul rus Vladimir Putin a declarat într-un interviu publicat astăzi în „Rossiiskaya Gazeta" că va moderniza armata dacă este ales președinte la 4 martie și va răspunde prin măsuri „eficiente și asimetrice” scutului american anti-rachetă în Europa. „Nu ne putem întări poziția internațională, dezvolta economia și instituțiile democratice, dacă nu suntem capabili să apărăm Rusia”, a spus Putin.
În caz de victorie la prezidențiale, el promite un buget militar de
770 de miliarde de dolari în următorul deceniu, inclusiv pentru a construi peste 400 de rachete intercontinentale noi, 100 de sateliți militari, noi nave și avioane de luptă.

Alegătorii din Letonia au respins sîmbătă, într-un referendum, cu o majoritate de aproximativ 75 la sută oficializarea limbii ruse ca a doua limbă de stat, dar Moscova a pus la îndoială rezultatele.
Printre oponenți s-a numărat și premierul Valdis Dombrovskis. Dombrovskis a declarat Europei Libere că a votat împotrivă și că principalul rezultat este reducerea posibilității unor asemenea inițiative pe viitor.
La referendumul inițiat de comunitatea etnicilor ruși a luat parte un procent record de 70 la sută dintre alegători. Într-o reacție, Moscova a spus că rezultatele nu țin cont de părerea celor 319 mii de locuitori vorbitori de limbă rusă ai Letoniei care nu putut vota pentru că le este refuzată cetățenia.

Ministerul petrolului din Iran a anunțat oprirea vânzărilor de petrol către firmele britanice și franceze. Un purtător de cuvânt, Ali Reza Nikzad Rahbar a spus că petrolul contractat de firmele vizate va fi vândut altor țări. Iranul amenință de câteva săptămâni cu oprirea exporturilor petroliere către Europa, după ce Uniunea Europeană a decis să oprească importurile până la 1 iulie din cauza programului nuclear iranian.
Uniunea Europeană consumă aproximativ 20 la sută din petrolul produs de Iran. Agențiile de știri relatează că impactul deciziei iraniene va fi mic, pentru că Franța cumpăra din Iran numai 3 la sută din consum, iar Marea Britanie oprise deja importul.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel a declarat duminică seara că alianța sa și opoziția au căzut de acord să-l nominalizeze la funcția de președinte pe fostul activist est german, Joachim Gauck.
În vârstă de 72 de ani și fost preot protestant în Germania de Est, Gauck a coordonat deschiderea arhivelor poliției secrete Stasi după căderea Zidului Berlinului.
Fostul președinte ales în 2010, Christian Wulff și-a dat demisia la 17 februarie pe fundalul acuzațiilor că ar fi acceptat favoruri financiare pe când conducea landul Saxonia Inferioară.