Fostul director al Fondului Monetar Internațional Dominique Strauss-Kahn a fost eliberat din detenție. El fusese reținut la o secție de poliție din orașul francez Lille, pentru a fi interogat în legăură cu suspiciunea că ar fi beneficiat de serviciile unei rețele de prostituție. În Franța prostituția este legală, dar nu cea organizată, bordelurile, rețelele de prostituție și alte forme de proxenetism fiind interzise. Strauss-Kahn susține că e nevinovat. Poliția franceză anchetează mai mulți șefi ale unor companii franceze suspectați că au folosit fonduri corporatiste pentru organizarea de petreceri cu prostituate. Opt persoane au fost deja arestate în acest caz. Strauss-Kahn a demisionaat de la șefia FMI în mai 2010, după ce a fost acuzat că ar fi încercat să violeze o cameristă la un hotel de lux din New York. După ce inițial ordonase arestarea lui Strauss-Kahn, procuratura americană a renunțat la punerea lui sub acuzare din cauză că acuzația s-a dovedit a fi falsă.

Moscova ar putea interzice intrarea în Rusia pe o perioadă îndelungată a imigranților care încalcă legea, relatează InfoPrim Neo, citând publicația Nezavisimaia Gazeta. Aproximativ 40 % din remitenţele trimise acasă de cetățenii moldoveni care lucrează în străinătate provin de la cei din Federaţia Rusă.

Reprezentanții OMV sunt citați de Hotnews.ro cu declaraţia că o decizie privind viitoarea conductă care va transporta gazele de la zăcământul Shah Deniz 2 din Azerbaijan către Europa, prin coridorul Nabucco va fi luată la mijlocul anului 2013. Potrivit sursei citate este posibil ca Nabucco să transporte gaze naturale şi din Nordul Irakului.

Directorul general al companie româneşti Petrom Mariana Gheorghe a declarat că această firmă nu negociază cu Gazprom preluarea rafinăriei Arpechim. Mariana Gheorghe a negat că firma sa ar discuta cu compania rusă preluarea de către Gazprom a unor benzinării sau rafinării româneşti.

Preşedintele României Traian Băsescu l-a primit pe noul ambasador al Moscovei la Bucureşti, Oleg Sergheevici Malghinov, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. Potrivit comunicatului preşedinţiei de la Bucureşti au fost abordate chestiuni legate de relaţiile bilaterale şi agenda internatională, între care perspectivele de soluţionare pe cale paşnică a crizei din Siria şi teme de pe agenda Consiliului NATO-Rusia.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Gennadi Gatilov, a avertizat la o conferinţă de presă la Moscova că orice scenariu militar iranian împotriva Israelului ar putea fi catastrofal pentru întreaga regiune şi pentru întregul sistem de relaţii internaţionale. Demnitarul rus avertizat şi Isarelul despre consecinţele unei decizii militare în acest context

Naţiunile Unite au oferit Ucrainei 100 de mii de dolari pentru ajutarea persoanelor care au suferit de pe urma iernii grele din acest an. Bani sunt destinaţi mai ales oamenilor fără adapost. Din ei vor fi achiziţioante haine, alimente şi vor fi dotate centre de încălzire. Potrivit oficialităţilor ukrainiene, aproximativ de 5000 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce au avut de suferit de pe urma hipotermiei. Vremea rece va mai continua în Ucraina pînă la jumătatea lunii februarie.

Doi proemineți jurnalişti occidentali au fost ucişi în bombardamentele guvernului sirian asupra oraşului Homs. Marie Colvin, de naționalitate americană, care lucra pentru Sunday Times, şi fotograful francez Remi Ochlik, laureat al mai multor premii internaționale, au fost ucişi după ce un obuz al armatei siriene a lovit un centru de presă improvizat din cartierul Baba Amr al oraşului Homs. Se relatează că marți 40 de persoane au fost ucise la Homs, între care şi Rami al-Sayed, care posta pe internet o emisie video de tip stream a evenimentelor de la Homs. Crucea Roşie Internațională a cerut guvernului sirian şi rebelilor din Siria să accepte o încetare a focului, pentru ca civilii să poată părăsi zonele afectate de conflict, şi pentru ca medicamentele şi proviziile medicale să ajungă în acele zone.

Peste 40 de persoane şi-au pierdut viața şi altele 550 au fost rănite într-un accident feroviar la Buenos Aires, capitala Argentinei. Zeci de oameni au rămas blocaţi în vagoanele unui tren care nu s-a putut opri intr-o gară din capitala Argentinei Buenos Aires, şi a intrat cu viteză redusă în barajul gării.

Comisia Europeană a anunţat că suspendă ratificarea tratatului ACTA împotriva bunurilor contrafăcute şi a pirateriei pe internet şi că va înainta legea votata de Parlamentul European Curtii Europene de Justiţie pentru a vedea daca prevederile ei respecta drepturile şi libertăţile fundamentale. Declaraţia a fost făcută de comisarul UE pentru comerţ Karel De Gucht. Pină acum 22 de ţări din cele 27 ale Uniunii au semnat legea, dar altele, printre care Germania, Danemarca, Polonia şi Cehia au renunţat la ratificare pe fundalul protestelor populare împotriva tratatului. Oponenţii legii europene spun că ea deschide calea cenuzării internetului şi limitează drepturile omului.

Comisarul Uniunii Europene pentru economie Ollie Rehn a ameninţat că 655 de milioane de dolari din fondurile de dezvoltare pentru Ungaria ar putea fi blocate, dacă guvernul de la Budapesta nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar al țării. O astfel de întrerupere a finanţărilor din acest fond pentru Ungaria ar putea fi pusă în practică începînd din ianuarie 2013. Pină acum Budapesta a obţinit două miliarde şi jumătate de dolari din fondurile comunitare.

Agenţia ONU pentru reducerea riscului de dezastre a anunţat că unele părţi ale Europei centrale şi de Răsărit, unde zăpada a fost abundentă în aceasta iarnă ar putea să fie confruntate cu inundatii. In pericol se afla mai cu seama Serbia, Bulgaria si Romania din cauza dezgheţării rapide a Dunării. Agenţia ONU a cerut autorităţilor locale să ia masurile preventive necesare pentru a se evita noi dezastre.

Moldova ar putea beneficia de un împrumut de 18 milioane de dolari din partea Asociatiei Internaţionale pentru Dezvoltare pentru investirea lor in proiecte agricole. Guvernul de la Chişinău a iniţiat negocieri în acest sens cu instituţia creditoare. Împrumutul va fi pe o perioada de 25 de ani si din aceşti bani va fi sprijinită şi activitatea Agenţiei pentru Securitate Alimentară, infiinţată de curînd. Anunţul a fost făcut la şedinţa de guvern de ministrul finanţelor Veaceslav Negruţă, informează agenţia Moldpres.

Misiunea OSCE din Moldova încurajează autorităţile moldovene şi pe cele din autoproclamata regiune transnistreană să organizeze comemorări comune pe 2 aprilie, la împlinirea a 20 de ani de la începutul conflictului transnistrean. Mesajul a fost transmis de şeful interimar al misiunii OSCE la Chişinău Jan Plesinger.

Autorităţile de la Teheran au anunţat că echipa de experţi ai agentiei ONU pentru energie atomică NU vor vizita nici una din instalaţiile nucleare iraniene, ci vor avea doar convorbiri cu reprezentanţii Teheranului. Declaraţia a fost făcută de purtătorul de cuvint al ministerului iranian de externe. Vizita echipei de inspectori a început luni si s-a încheiat azi. Este a doua vizită în răstimp de o lună a unei echipe ONU in Iran şi are loc pe fundalul creşterii tensiunilor din regiune faţă de pericolul ca Teheranul să construiască arme nucleare. Iranul spune că programul său nuclear este strict civil în timp ce ţările Occidentale bănuiesc existenţa unei importante dimensiuni militare în acest program şi avertizează asupra pericolului pentru întreaga regiune a Orientului Mijlociu.

Protestele din Afganistan față de arderea Coranului la baza americană de la aeroportul Bagram s-au transformat în violențe. Poliția afgană a deschis foc asupra protestatarilor și a ucis cel puțin 5 oameni.
Se relatează că trei demonstranți au fost uciși astăzi în raionul Shinwar din provincia Parwan în apropierea bazei. În orașul estic orașul Jalalabad, un doctor spune că un om a fost ucis și 10 răniți de focurile trase de poliție. La un protest în capitala Kabul a fost ucisă în condiții asemănătoare o altă persoană.
Statele Unite și-au cerut scuze pentru incidentul de luni și au spus că arderea Coranului la baza Bagram nu a fost intenționată.

Liderul regiunii separatiste georgiene Abhazia a supraviețuit unei tentative de asasinare. Dar unul din bodigarzii lui Aleksandr Ankvab a fost ucis iar altul rănit grav în atacul de azi dimineață în orașul abhaz Gudauta.
Potrivit relatărilor de presă, convoiul de automobile în care călătorea Ankvab a fost oprit de explozia unei mine, atacat cu aruncătoare de grenadă și focuri de mitralieră.
Ankvab a fost ales lider al regiunii separatiste în august anul trecut după decesul lui Serghei Bagapsh. Ankvab și alți demnitari abhazi au fost ținta mai multor atacuri în ultimii ani.

Ministerul georgian al apărării spune că Georgia a pierdut încă trei militari în Afganistan unde participă la operațiunea internațională condusă de NATO. Trei caporali georgieni au murit când vehiculul lor, aflat în misiune de luptă în provincia sudică Helmand, a fost detonat de insurgenți. Președintele Mihail Saakașvili a spus că este o pierdere foarte dureroasă.
Numărul militarilor georgieni morți în Afganistan a ajuns la 15. Georgia, țară care dorește să adere la NATO, are în teatrul de război afgan un contingent de 750 de oameni care luptă alături de militarii americani în provincia Helmand.

Activiștii opoziției siriene spun că doi jurnaliști occidentali au fost uciși iar alți trei jurnaliști străini au fost răniți într-un bombardament al armatei în orașul asediat Homs.
Combatanții opoziției spun că jurnaliștii uciși la un centru de presă improvizat la Homs ar fi americana Marie Colvin de la publicația britanică „Sunday Times" și fotograful francez Remi Ochlik.
Un martor ocular a declarat agenției Reuters că jurnaliștii au fost uciși de o rachetă când încercau să părăsească o clădire lovită de obuze în raionul Baba Amr de la Homs.
Activiștii sirieni spun că peste 100 de oameni au fost uciși de marți până astăzi în ofensivele forțelor guvernamentale ale președintelui Bashar al-Assad. Guvernul sirian a interzis jurnaliștilor străini să relateze din Siria.

Ministrul de externe din Australia, Kevin Rudd și-a dat demisia pe fundalul confruntărilor cu premiera Julia Gillard pentru șefia în Partidul Muncii. Rudd și-a anunțat demisia în timpul unei vizite în Statele Unite, unde a spus că nu mai poate continua pentru că nu are sprijinul șefei guvernului.
Gillard și Partidul Muncii se confruntă cu o scădere de popularitate după ce l-a înlăturat pe Rudd în 2010 și a preluat funcția de prim-ministru.

La Vitebsk a reînceput după o pauză de o zi procesul împotriva activistului belorus Syarhey Kavalenka pe care medicii l-au declarat suficient de sănătos ca să poată fi judecat. Marți, activistului aflat în greva foamei a fost transportat din sala de judecată la spitalul închisorii pentru a i se acorda îngrijiri medicale.
Condamnat în ianuarie 2010 la trei ani de detenție cu suspendare pe motiv că a arborat în public un drapel național interzis, activistul a fost arestat în decembrie pentru încălcarea condițiilor de ispășire a pedepsei la libertate. A declarat greva foamei, dar spune că a fost hrănit cu forța de către gardieni în ianuarie. A reluat protestul cu 15 zile în urmă.

Premierul liberal-democrat, Vlad Filat a declarat marți seara postului Publika TV că partidul său și cel Democrat a redus la 4 numărul potențialilor candidați la funcția de șef al statului și mai au puțin pentru a cădea de acord asupra unui singur nume.
Cel de-al treilea partid din alianța de guvernare, cel Liberal, spune că va decide dacă votează sau nu în funcție de candidatul selectat de PLDM și PD.
Socialiștii conduși de Igor Dodon fără de care alianța de guvernare nu are destule voturi ca să aleagă președintele au spus marți că așteaptă numele candidatului și data alegerilor pentru a decide dacă intră în negocieri.

Consiliul Municipal Chişinău a micșorat cu mai mult de un sfert tariful la apă caldă, până la 39 de lei pentru un metru cub. Noul tarif pentru apa caldă livrată prin sistemul centralizat de către Termocom va intra în vigoare de la 1 martie.
Directorul întreprinderii, Mihail Cernei spune că apa caldă se va ieftini pentru că va scădea și temperatura ei, de la 55 la 50 de grade.

Ministerul de interne spune că anul trecut în Moldova au avut loc aproape 14 300 de întruniri publice, mitinguri și manifestații de protest la care au luat parte în total șase milioane de oameni.
Șeful direcţiei ordine publică, Marin Maxian a prezentat marți acest bilanț. Într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană poliția a fost instruită timp de mai multe luni de centrul CREDO cum să asigure libertatea de întrunire.
Directorul CREDO, Sergiu Ostaf a lăudat poliția și a spus că numărul întrunirilor pașnice a crescut, în timp ce manifestările „problematice” s-au micșorat anul trecut.

Națiunile Unite au avertizat că, odată cu încălzirea vremii, există pericolul de inundații în regiuni ale Europei de Est afectate de căderile masive de zăpadă. Reprezentanta secretarului general al ONU pentru reducerea riscurilor de catastrofe naturale, Margareta Wahlstroem a spus că inundațiile pot cauza pierderi de vieți omenești și pagube economice.
Valul de frig și ninsorile au făcut peste 600 de victime iarna aceasta în Europa. Riscul de inundații este pronunțat mai ales de-a lungul Dunării, care a început să se dezghețe.