Fostul comandant militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic a descris tribunalul de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie drept o marionetă a NATO care ar judeca sârbii cu părtinire. La audierile de astăzi în procesul lui Mladic, acesta a demonstrat o fotografie care-l înfățișa în vechea uniformă militară și s-a plâns că soția sa nu a fost lăsată să-i aducă uniforma la închisoare pentru a o purta la proces. Judecătorul i-a deconectat microfonul și a suspendat audierile.
Mladic este acuzat între altele de genocid pentru atrocități comise în războiul bosniac din 1992-1995, dar respinge acuzațiile. Procesul pe fond urmează să înceapă la 14 mai.

Ministerul american de finanțe a impus sancțiuni unor membri de bază ai unei grupării criminale care ar opera în Kîrgîzstan, Uzbekistan, Rusia, Emiratele Arabe Unite și alte țări. Sancțiunile prevăd înghețarea activelor din Statele Unite și interzicerea afacerilor între americani și membrii grupării multinaționale cunoscute între altele cu denumirea „familia celor 11”.
Printre bărbații sancționați se numără Vasiliy Khristoforov și Vladislav Leontyev acuzați de trafic cu droguri și alte crime. Ultimul este dat în căutare de către autoritățile ruse.

Ministrul român de externe, Cristian Diaconescu a declarat postului național de radio că apropiata ședință comună a guvernelor de la București și Chișinău va purta un caracter pragmatic. Ministrul român a mai spus că țara sa ar dori ca guvernele Ungureanu și Filat să semneze un plan de acțiuni care ar grăbi integrarea europeană a Republicii Moldova.
Pe agenda întâlnirii din 3 martie la Iași, prima ședință comună a celor două guverne, mai figurează proiecte de interconexiune a rețelelor energetice.

Doi militari ai NATO și cel puțin trei protestatari afgani au fost uciși în a treia zi de violențe în Afganistan, după arderea Coranului, luni, la baza Bagram, descrisă de oficialii americani drept accidentală.
NATO spune că militarii au fost uciși astăzi la o bază americană din estul Afganistanului de „un individ îmbrăcat în uniforma armatei naționale afgane”. Atacul a avut loc la câteva ore de la îndemnul adresat afganilor de talibani să-i „ucidă, bată și captureze” pe militarii străini pentru a răzbuna arderea Coranului. Președintele afgan Hamid Karzai spune că a primit o scrisoare de la Barack Obama în care președintele Statelor Unite își cere scuze de la poporul afgan și promite elucidarea cazului.

Parlamentul Greciei a aprobat astăzi schimbul de bonduri cu creditorii privați care va șterge 107 miliarde de euro din datoria țării. În urma votului, Grecia poate emite noile bonduri pentru creditorii privați care vor avea o valoare mai redusă cu peste 53 la sută, o perioadă de maturitate mai îndelungată și dobânzi mai mici.
Ștergerea parțială a datoriilor a fost convenită în cadrul noului pachet de salvare a Greciei de la faliment. Atena va primi încă 130 de miliarde de euro ca împrumut de la Uniunea Europeană și FMI în schimbul unor măsuri de austeritate noi.

Cancelara germană, Angela Merkel și-a cerut astăzi scuze de la familiile victimelor neo-naziștilor și a spus că cele 10 omoruri săvârșite de un gang neo-nazist sunt „o rușine pentru țară”. O ceremonie de comemorare a avut loc la Berlin iar în întreaga țară s-a ținut un minut de tăcere. Merkel a spus că uciderea a opt turci, unui grec și unei polițiste germane au fost un atac asupra democrației din Germania.
Atacurile o fost săvârșite între 2000 și 2007 de un gang din orașul estic Zwickau, dar au fost descoperite și calificate drept crime naziste doar recent.

Ministrul de externe britanic, William Hague a declarat că țara sa va cere vineri la o conferință internațională pe tema Siriei ca „lațul” economic și diplomatic în jurul guvernului de la Damasc să fie strâns.
La ședința de la Tunis a așa numitului grup de prieteni ai Siriei, țările occidentale și arabe urmează să examineze noi sancțiuni împotriva regimului sirian pentru a-l presa să oprească violențele împotriva protestatarilor.
Rusia care blocase împreună cu China luna aceasta o rezoluție ONU împotriva președintelui sirian Bashar al-Assad a refuzat să participe la ședința de vineri pe care o consideră părtinitoare.

Consiliul municipal Bălți a adoptat astăzi decizia să interzică manifestările minorităților sexuale. Interdicția solicitată de Mitropolia Moldovei a fost sprijinită de 23 de consilieri municipali comuniști și criticată de consilierii liberal-democrați. Reprezentanții guvernului la Bălți au spus că decizia este ilegală și trebuie abrogată. În caz contrar, guvernul o va ataca în justiție.
Organizațiile pentru drepturile omului spun că decizia de la Bălți este discriminatorie și contravine angajamentelor Moldovei față de Uniunea Europeană de a apăra minoritățile, inclusiv sexuale, prin adoptarea legii anti-discriminare. Legea criticată de asociațiile ortodoxe a fost amânată de câteva ori în ultimul an.

Liderul liberal, Mihai Ghimpu a declarat că partidul său își va formula azi seara la biroul politic poziția față de potențialii candidați prezidențiali propuși de partenerii de alianță.
PLDM și PD spun că au propus liberalilor doi candidați, Veronica Bacalu și Ion Ababii. PL spune însă că pe teren nu pot fi două mingi și așteaptă un singur nume. Grupul deputaților socialiști fără de care alianța de guvernare nu poate alege șeful statului spune că ambii potențiali candidați ar putea fi buni președinți.
Fostă vice-guvernatoare a Băncii Naționale, Bacalu este astăzi șefă adjunctă de divizie la Fondul Monetar Internațional, iar Ababii este rectorul Universității de Medicină după ce a condus ministerul Sănătății în guvernul comunist Tarlev.

Comisia Europeană anticipează că economia zonei euro va intra în recesiune anul acesta și va scădea cu 0,3 la sută. Prognoza s-a înrăutățit față de noiembrie trecut, când se prezicea o creștere de jumătate de procent.
Noua estimare prevede că în 2012 economia va descrește nu doar în Grecia și Portugalia, dar și în Belgia, Spania, Italia, Cipru, Olanda și Slovenia.
Comisia subliniază însă că recesiunea va fi „ușoară” și că ar exista și semne încurajatoare. Anul trecut, economia celor 17 țări din zona euro a crescut cu 1,4 la sută.

Președintele afgan Hamid Karzai spune că a primit o scrisoare de la Barack Obama în care președintele Statelor Unite își cere scuze de la poporul afgan pentru arderea „neintenționată” a Coranului la o bază NATO din Afganistan.
Oficiul lui Karzai a făcut anunțul joi la scurt timp după ce NATO a spus că doi militari au fost împușcați mortal în estul Afganistanului de „un individ îmbrăcat în uniforma armatei naționale afgane”.
Mai devreme, talibanii îndemnaseră afganii să atace bazele și convoaiele militarilor străini, să-i „ucidă, să-i bată și să-i captureze” pentru a răzbuna incidentul de luni de la baza aeriană de la Bagram.

Cel puțin 50 de morți și 200 de răniți s-au înregistrat într-un val de atacuri produse astăzi în Irak. Surse ale poliției citate de presă sugerează că atacurile au avut loc în stilul insurgenților sunniți afiliați cu Al-Qaeda și au vizat mai ales forțele de securitate din raioanele șiite ale capitalei Bagdad și altor orașe.
Președintele Parlamentului, Osama al-Nujaifi a spus că ele are avea scopul să reinflameze tensiunile între majoritatea șiită și minoritatea sunnită și să compromită summitul Ligii Arabe planificat la Bagdad la sfârșitul lunii martie.

Președintele Adunării Parlamentare a OSCE a îndemnat astăzi țările membre să adopte legi care să apăre libertatea de expresie pe internet. Petros Efthymiou a vorbit la Viena la deschiderea sesiunii de două zile a Adunării Parlamentare a OSCE.
Sesiunea a debutat cu o ședință a Comitetului pentru drepturile omului, la care au fost audiate Eugenia Timoșenco, fiica fostei șefe a guvernului ucrainean aflată în închisoare și Irynei Bogdanova, sora fostului candidat prezidențial belorus întemnițat, Andrey Sannikov.
Un comunicat de presă mai spune că sesiunea Adunării parlamentare va fi un prilej de dezbateri pe tema controlului armelor convenționale în statele OSCE la care vor participa experți ruși și americani.

Biroul permanent al partidului Liberal din Moldova va decide in aceasta seara daca va sustine vreuna din candidaturile propuse de colegii din Alianta pentru Integrare Europeana la functia de presedinte al tarii, a declarat Mihai Ghimpu intr-un interviu in exclusivitate cu Europa Libera, Mihai Ghimpu a mai spus ca pe dr. Ion Ababii il cunoaste, dar ca pe doamna Bacalu nu o cunoaste si nu se poate inca pronunta. Criteriile partidului sau pentru votarea presedintelui au ramas neschimbate, a mai spus Ghimpu, care crede totusi ca presedintele Moldovei ar putea fi ales pînă la 15 martie.

Postul de televiziune Publika spune că unul din cei doi posibili candidați la președinția țării, fostul ministru al sănătății Ion Ababii, este unchiul liderului democraților, Marian Lupu. Marian Lupu și Vlad Filat au confirmat ieri în interviuri separate cu EL că partidele lor au convenit asupra unei ”liste scurte” de prezidențiabili, pe care se află alături de Ababii fosta viceguvernatoare BNM Veronica Bacalu. Publika TV informează astăzi citând ”surse demne de încredere” că Ababii, rectorul universității de medicină, este fratele mamei lui Marian Lupu. Liderul democrat nu a comentat deodamdată această informație.

Fracțiunea liberal-democrată din parlament a spus că va face demersuri pentru demiterea deputatului comunist Artur Reșetnicov din funcția de vicepreședinte al legislativului pentru că acesta ar folosi abuziv bunurile parlamentului. Șeful fracțiunii PLDM Valeriu Streleț a spus că Reșetnicov, deși boicotează ca toți deputații comuniști Parlamentul, folosește din plin telefonul și mașina de serviciu și intră când dorește în birourile Parlamentului. Potrivit Moldpres deputata PL Corina Fusu s-a raliat ideii liberal-democraților, iar spicherul democrat Marian Lupu a îndemnat comisia juridică a Parlamentului să vină cu un proiect de hotărâre pentru demiterea lui Reșetnicov.

Doi deputați au cerut ca ministrul finanțelor, Veaceslav Negruță, să dea explicații parlamentului despre întârzierea plăților unor angajați bugetari. Potrivit Infoprim Neo prima solicitare a fost făcută de Igor Dodon, liderul fracțiunii socialiștilor, care a spus că are informații că în mai multe instituții medicale angajații nu și-au primit salariul. Deputatul neafiliat Mihai Godea a spus tot astăzi că nici pedagogii din provincie nu și-au primit salariile și a sprijinit ideea lui Dodon ca ministrul finanțelor să vină în parlament pentru a prezenta situația acumulărilor la bugetul de stat și a plății salariilor ”bugetarilor”.

Adresându-se la Moscova unui mare miting în favoarea candidaturii sale la președinție, premierul Rusiei Vladimir Putin a spus că nu va permite nimănui să se amestece în treburile interne ale țării și a anticipat că va fi victorios în rezolvarea problemelor Rusiei. Putin a făcut aceste remarci în fața a peste 100.000 de suporteri adunați la stadionul Lujniki cu astăzi, când Rusia sărbătorește ziua ”apărătorilor patriei”, fosta zi a armatei din epoca sovietică. Vladimir Putin este marele favorit al alegerilor de la 4 martie, ultimele sondaje de opinie sugerând că ar putea câștiga încă din primul tur.

O comisie ONU a alcătuit o listă de oficiali guvernamentali sirieni de rang înalt care ar putea fi anchetați pentru crime împotriva umanității. Potrivit Associated Press, experții din comisia ONU condusă de profesorul brazilian Paulo Sergio Pinheiro au sugerat că pe listă s-ar putea afla și președintele Siriei, Bashar al-Assad. Lista a fost înmânată într-un plict sigilat biroului ONU pentru drepturile omului, cu sediul la Geneva. Experții ONU spun că pe listă se află și oficiali ai opoziției siriene, dar insistă că delictele puse în seama acestora ”nu se compară ca amploare cu cele puse la cale de statul sirian”.

În Afganistan aproximativ 400 de protestatari au aruncat cu pietre și au incendiat mașini la o bază militară condusă de norvegieni, într-o nouă demonstrație împotriva arderii unor exemplare ale Coranului la baza aeriană NATO Bagram.

Ambasadorul norvegian la Kabul, Tore Hattrem, a declarat agenției Reuter că în protestul de astăzi nu au fost răniți, iar baza militară nu a suferit pagube materiale.

Agenția France Presse relatează că la alte două proteste împotriva arderii Coranului, în provincia sud-estică Uruzgan și în vestul țării, la Khogyani, au fost ucise astăzi trei persoane.

O bombă ascunsă într-o mașină a explodat într-o gară de minibuzuri din nord-vestul Pakistanului, omorând 12 oameni, inclusiv patru copii. Deflagrația a distrus peste zece vehicule care se pregăteau să plece de la Peshawar spre alte regiuni ale țării. Se relatează că au fost rănite 32 de persoane, inclusiv femei și copii. Peshawar se află în apropierea unei regiuni tribale pakistaneze unde sunt activi insurgenții Talibani.

Zeci de oameni au fost uciși astăzi într-un val de atacuri armate în Irak. Surse medicale și de poliție de la Bagdad spun că au murit cel puțin 60 de persoane, iar alte zeci au fost rănite. Incidentele s-au produs în cinci provincii irakiene, inclusiv în capitală, unde au murit cei mai mulți oameni, 22. Agențiile de presă spun că violențele de astăzi din Irak au fost cele mai grave din ultima lună.

Vlad Filat și Marian Lupu au spus ieri că au restrâns la numai două nume lista celor pe care i-ar putea propune la președinția țării: e vorba de Ion Ababii, fost ministru al sănătății, și Veronica Bacalu, fost viceguvernator al Băncii Naționale.

Acum liberal-democrații și democrații sunt în așteptarea reacției celui de-al treilea partid de guvernământ, al liberalilor.

Socialistul Igor Dodon a semnalat că grupul său parlamentar ar putea accepta cele două nume și că ele ar putea fi agreeate chiar și de comuniști. AIE și-a propus să aleagă șeful statului până la 15 martie.

La ministerul sănătății a avut loc ieri un protest împotriva demiterii directorului spitalului republican de copii, Gheorghe Grossu.

Mai mulți medici au cerut anularea deciziei ministrului sănătății, luată ca urmare a morții unui băiat de 13 ani, luna aceasta, în timpul unei operații banale de amigdalitată.

Dar ministrul Andrei Usatîi, care a ieșit să vorbească cu protestatarii, a insistat că directorul trebuia demis.

Ancheta internă de după moartea copilului a sugerat că de vină a fost o supradoză de anestezic. Medicul care a administrat-o a fost suspendat pe durata anchetei.

OSCE dorește ca apropiata aniversare a războiului de pe Nistru să prilejuiască manifestări comune pe cele două maluri ale râului.

Într-un comunicat de presă citat de Moldpres, șeful interimar al misiuinii OSCE Jan Plesinger spune că ”evenimentele comune... vor contribui la consolidarea dialogului și încrederii...și la reconciliere”.

Plesinger aminteste că un îndemn similar au adresat la 16 februarie reprezentanții Rusiei și Ucrainei în Comisia Unificată de Control.

”Aceasta ar constitui un exemplu pentru noile generații, prevenind repetarea unor asemenea tragedii”, se mai spune în comunicatul de presă.