Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a spus că dacă Parlamentul alege președintele țării, PCRM nu va colabora cu el, pentru că va fi fost ales pe cale neconstituțională. Vorbind la un nou miting antiguvernamental astăzi la Chișinău, Voronin a mai spus că prin noua încercare de alegere a președintelui AIE vrea să amâne cât poate alegerile anticipate.
Săptămâna aceasta liberal-democrații și democrații au propus două posibile candidaturi la președinție: Ion Ababii și Veronica Bacalu. Dar al treilea partid din alianță, liberal, l-a respins pe Ababii și s-a arătat sceptic și în privința lui Bacalu.

Mii de demonstranți s-au adunat în centrul orașului rusesc St. Petersburg protestând împotriva favoritului alegerilor prezidențiale de la 4 martie, premierul Vladimir Putin.
Demonstranții au mărșăluit pe străzile orașului scandând lozinci anti-Putin, oprindu-se într-o piață din centru. Se relatează că demonstrația autorizată a fost supravegheată de efective mari de poliție, dar nu s-au făcut arestări.
Mișcările de opoziție din Rusia plănuiesc pentru mâine o nouă acțiune de protest, un „lanț uman” la Moscova.

NATO spune că doi membri ai forței internaționale din Afganistan au fost uciși astăzi la Kabul. Agențiile de presă occidentale spun, citând surse afgane care nu și-au dat numele, că victimele ar fi un maior și un colonel american, ambii consilieri militari, uciși cu focuri de armă în clădirea Ministerului afgan de interne.
NATO nu a confirmat aceste informații, dar comandanul trupelor NATO și americane din Afganistan, generalul John Allen, a anunțat retragerea întregului personal al alianței din ministerele afgane.
Incidentul a avut loc în cea de-a cincea zi de proteste împotriva arderii unor exemplare din Coran la o bază aeriană americană, la Bagram.
Insurgenții Taliban și-au revendicat atacul de astăzi spunând că el a fost o răzbunare pentru arderea Coranului.

Un tribunal din Milano a pus capăt unui proces de corupție împotriva fostului premier italian Silvio Berlusconi, declarând prescrierea infracțiunii. În procesul care dura de cinci ani Berlusconi era acuzat că în 1990 ar fi mituit un avocat britanic ca să mintă în două procese legate de afacerile sale.
Procurorii au cerut condamnarea lui Berlusconi la cinci ani de închisoare.
Astăzi, după ce tribunalul a decis să oprească procesul, un avocat al lui Berlusconi a spus că ar fi trebuit ca judecătorii să-l declare pe fostul premier nevinovat, nu doar să declare prescrierea infracțiunii.

Nesemnarea unui acord cu UE a făcut o companie aeriană să amâne lansarea unor curse directe între Chișinău și Italia. Potrivit Info-Prim Neo, „Carpatair” a anunțat că deocamdată nu poate începe zborurile spre Roma, Veneția, Milano, dar pasagerii care au deja bilete vor ajunge la destinație cu o escală la Timișoara.
Uniunea Europeană urma să semneze cu Moldova un acord privind spațiul aerian comun la 22 martie. Dar din cauza unor nelămuriri de ordin intern ale Uniunii semnarea a fost amânată.
Reprezentantul UE la Chișinău Dirk Schuebel a spus că acordul, de la care mulți moldoveni așteaptă ieftinirea biletelor de avion, ar putea fi semnat în iunie.

Ambasadorul României la Chișinău s-a arătat încrezător că moldovenii vor putea călători fără vize în UE înainte de sfârșitul anului curent. Info-Prim Neo relatează că ambasadorul Marius Lazurcă a mai sugerat, în remarci făcute la Clubul de Presă, că integrarea europeană a Moldovei este preferabilă orientării spre răsărit.
Rugat să comenteze oscilarea unor moldoveni între UE și Uniunea Eurasiatică, ambasadorul a spus că aceasta din urmă este o simplă idee, adăugând: „Eu nu aș lua în serios această comparație”.
Guvernul de la Chișinău a promis că vizele europene pentru moldoveni vor fi liberalizate chiar anul acesta, dar unii oficiali de la Bruxelles au sugerat că va fi nevoie de mai mult timp.

Astăzi a depus jurământul în parlamentul de la Sanaa noul președinte din Yemen, Abed Rabo Mansour Hadi.
El îl înlocuiește pe Ali Abdullah Saleh, care a renunțat la post în urma revoltelor de stradă după ce condusese Yemenul vreme de 33 de ani.
Hadi, care era adjunctul lui Saleh, a fost învestit în funcție în urma unei alegeri prezidențiale la care a fost singurul candidat.
Tot astăzi din Mukalla, capitala unei provincii sudice a Yemenului, s-a relatat că explozia unei bombe lângă palatul prezidențial a ucis cel puțin 21 de persoane. Nu este limpede dacă incidentul are legătură cu învestirea noului președinte.

Din Afganistan se relatează că doi consilieri americani au fost uciși cu focuri de armă în clădirea Ministerului de interne, la Kabul. Incidentul a avut loc pe fondul celei de-a cincea zile de proteste împotriva arderii unor exemplare din Coran la o bază aeriană a militarilor americani, la Bagram.
Președintele Barack Obama și alte oficialități americane și-au exprimat regretul pentru incident. În protestele din ultimele cinci zile din Afganistan și-au pierdut viața peste 20 de oameni.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a anunțat astăzi că următoarea rundă de negocieri în format 5+2 în chestiunea transnistreană va avea loc la Dublin în zilele de 28 și 29 februarie.
Într-un comunicat de presă OSCE se spune că vor participa reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului, ca și ai mediatorilor și observatorilor. Pe agendă se află „principiile și procedurile desfășurării negocierilor”.
Reuniunea de la Dublin, patronată de președinția irlandeză OSCE, va fi a doua după o pauză de aproape șase ani și prima după ce la Tiraspol a venit la putere un nou lider, Evgheni Șevciuk.

Un site de știri din Azerbaidjan scrie că Parlamentul Moldovei ar putea recunoaște ceea ce azerii numesc „genocidul de la Khojaly”.
Potrivit site-ului news.az, o promisiune în acest sens a făcut ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Igor Bodiu, care a spus că legislativul de la Chișinău va discuta subiectul în viitorul apropiat.
Azerii spun că în februarie 1992, în timpul războiului din Nagorno-Karabah, la Khojaly au fost uciși de forțele armene câteva sute de etnici azeri. Azerbaidjanul consideră incidentul drept „genocid” și dorește, deocamdată fără succes, ca și alte țări să-l recunoască. Armenia susține că autorii masacrului au fost membrii unor formațiuni paramilitare azere.

Opoziția din Rusia pregătește pentru acest sfârșit de săptămână noi proteste împotriva marelui favorit al alegerilor prezidențiale de la 4 martie, premierul Vladimir Putin.
În orașul natal al lui Putin, St. Petersburg, activistul Alexei Navalnii a convocat pentru astăzi un miting la care se spera să participe 10.000 de persoane.
Iar mâine la Moscova activiștii opoziției vor să organizeze un „lanț uman” în semn de protest față de candidatura lui Putin.
Ultimul sondaj de opinie important dinaintea alegerilor, publicat ieri la Moscova, sugerează că Putin va câștiga alegerile din primul tur, cu două treimi din voturi.

Încă trei oameni au murit în Afganistan astăzi, în cea de a cincea zi de proteste împotriva arderii unor cărți musulmane la o bază militară americană. Potrivit agenției Reuter, un demonstrant a fost împușcat în provincia Logar, la sud de Kabul, unde o mulțime înfuriată a atacat polițiștii strigând „Moarte Americii!”.
În provincia Kunduz, din nordul Afganistanului, forțele de ordine au împușcat doi bărbați care, potrivit polițiștilor, au incendiat magazine și diferite clădiri.
Statele Unite și-au cerut scuze pentru arderea unor exemplare din Coran la baza Bagram, numind-o accidentală.

Guvernul Africii de Sud a informat că fostul președinte Nelson Mandela a fost internet la spital cu o „afecțiune abdominală mai veche”.
Actualul președinte Jacob Zuma a cerut publicului să respecte dreptul lui Mandela la viață privată și a refuzat să spună care anume spital îl tratează pe fostul luptător împotriva apartheidului.
Nelson Mandela, care are 93 de ani, a devenit primul președinte de culoare al Africii de Sud în 1994, după ce petrecuse 27 de ani în închisoare din cauza luptei sale împotriva rasismului. În 1993 a primit premiul Nobel pentru Pace.
În ultimii ani Mandela a avut mai multe probleme de sănătate. Ultima oară a apărut în public cu ocazia Cupei Mondiale la Fotbal, găzduită de Africa de Sud în 2010.

Astăzi a depus jurământul în Parlamentul de la Sanaa noul președinte din Yemen, Abed Rabo Mansour Hadi. El îl înlocuiește pe Ali Abdullah Saleh, care a renunțat la post în urma revoltelor de stradă după ce condusese Yemenul vreme de 33 de ani.
Hadi, care era adjunctul lui Saleh, a fost învestit în funcție în urma unei alegeri prezidențiale la care a fost singurul candidat. Saleh a revenit astăzi în Yemen după ce a primit îngrijire medicală în Statele Unite.
Ca răsplată că a renunțat de bunăvoie la putere, Saleh a dobândit imunitate juridică pe viață.

Organizația Mondială a Sănătății a înlăturat oficial India, a doua cea mai populată țară din lume, de pe lista țărilor unde poliomielita este endemică. OMS a făcut anunțul după ce în India nu s-a înregistrat vreme de un an nici un caz nou al maladiei care lovește mai ales copiii, provocându-le paralizii ale membrelor.
Potrivit AP, pe lista țărilor în care poliomielita este endemică au mai rămas doar Pakistan, Nigeria și Afganistan.
Anunțul OMS a fost salutat de guvernul Indiei. Ministrul sănătății Ghulam Nabi Azazd a lăudat eforturile celor un sfert de milion de voluntari care au participat la o campanie națională de vaccinare a copiilor. Ca să fie declarată „țară liberă de poliomielită”, India trebuie să parcurgă încă doi ani fără cazuri noi.

La o reuniune a „prietenilor Siriei” ținută la Tunis secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a îndemnat țările lumii să impună sancțiuni cât mai dure regimului de la Damasc, pentru a-l forța să accepte dialogul cu opoziția, punând capăt represaliilor soldate cu mii de morți. De la tribuna conferinței Clinton a cerut președintelui sirian Başar al-Assad să permită de îndată accesul echipelor medicale și umanitare în orașele siriene afectate de violențe. Agențiile de presă spun însă că reprezentanții opoziției siriene prezenți la Tunis s-au plâns că reuniunea nu a transmis un mesaj destul de dur regimului de la Damasc. De aceeași părere au fost unele țări arabe, în frunte cu Arabia Saudită, a cărei delegație a părăsit reuniunea înainte de vreme.

Ucraina a respins astăzi propunerea Rusiei de a cumpăra gaze naturale mai ieftine cu 10%, spunând că prețul tot este prea mare. Kievul plătește în primul trimestru al anului curent 416 dolari pe mia de metri cubi și vrea o reducere până la 250 de dolari. După ce presa rusă a relatat că Gazprom ar fi dispus să ofere o ieftinire de zece procente, un purtător de cuvânt al premierului ucrainian Mykola Azarov a spus că „Ucraina nu vrea ieftiniri, ci un preț corect”. Rusia a spus mereu că va reduce prețul dacă Kievul dă Gazpromului controlul asupra conductelor de tranzit ucrainiene sau dacă Ucraina se alătură uniunii vamale Rusia-Belarus Kazahstan. Ucraina consideră ambele soluții inacceptabile.

Liderii mișcării islamiste palestiniene Hamas s-au dezis astăzi de aliatul lor tradițional, președintele sirian Başar al-Assad, luând partea opoziției siriene. Vorbind la rugăciunile de vineri la o moschee din capitala egipteană Cairo, liderul Hamas Ismail Haniyeh a spus că salută „poporul eroic al Siriei care luptă pentru libertate, democrație și reforme”. Declarații similare au fost făcute de alți fruntași ai mișcării Hamas, tot astăzi, în Fâșia Gaza. Agențiile de presă scriu că în ultimul an, de când în Siria au loc revolte, mișcarea Hamas s-a ferit să ia partea regimului sau a opoziției. Declarațiile de astăzi ar putea semnala izolarea și mai mare pe plan regional a președintelui sirian Başar al-Assad.

Liberalul Mihai Ghimpu a fost criticat aspru de colegii săi de alianță, ca și de socialiști, pentru zădărnicirea încercării de a stabili data alegerilor prezidențiale. Liderul fracțiunii liberal-democrate Valeriu Streleț a calificat drept ridicolă afirmația lui Ghimpu că nu știe nimic despre Veronica Bacalu, care se afla împreună cu Ion Ababii pe lista scurtă a posibililor candidați la președinție. Streleț a mai spus că Ghimpu „nu spune adevărul” când afirmă că Ababii nu prea voia să devină președinte. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a spus că respingând candidaturile Ghimpu face jocul comuniștilor, împingând țara spre alegeri anticipate. Iar democratul Marian Lupu a spus că dacă liberalii n-o sprijină pe Bacalu, va cere în calitate de spicher dizolvarea parlamentului.

Promotorii drepturilor omului au dat în judecată primăria Chişinăului pentru refuzul de a permite amplasarea unui panou în favoarea nediscriminării. Într-un comunicat de presă al Coaliției Nediscriminare se spune că Primăria a refuzat miercuri panoul bazându-se pe opiniile unei comisii ad-hoc care a sugerat că imaginile ar fi „obscene” și ar crea diviziuni în societate. Proiectul de panou prezintă mai multe categorii de persoane defavorizate, ca romi, invalizi, bătrâni sau gay, cărora le este oprit accesul într-un birou oficial. Coaliția Nediscriminare spune că materialul respins de primărie a primit avizul pozitiv al comisiei pentru publicitate de pe lângă Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, singura în măsură să decidă dacă un panou încalcă sau nu legile publicității.

Sindicaliștii spun că jumătate din tinerii moldoveni sunt șomeri, mult mai mulți decât arată datele oficiale - relatează InfoPrim Neo. Estimarea a fost formulată la o conferință la Chișinău de Stela Strătilă-Sârbu, oficial al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Amintind că potrivit cifrelor guvernului 27% din tineri sunt șomeri, Strătilă-Sârbu a spus că proproția reală ajunge la 50%, doar că mulți șomeri tineri nu sunt înregistrați la biroul forței de muncă, iar mulți tineri lucrează ilegal, fără vreo protecție socială sau economică. Președintele confederației sindicale, Oleg Budza, a spus la aceeași conferință că săptămâna viitoare sindicaliștii vor sta de vorbă cu patronatul, cerându-i să promoveze interesele tinerilor pe piața muncii.

Omul de afaceri rus Mihail Hodorkovski i-a îndemnat din închisoare pe ruși să voteze la 4 martie alți candidați la președinție decât premierul Vladimir Putin. Într-un interviu acordat Europei Libere, Hodorkovski a spus că rușii ar trebui să-și dea votul candidaților care ar putea deveni simbolurile schimbării în Rusia. Fostul șef al gigantului energetic Yukos a fost arestat în 2003. După mai multe procese de fraudă și evaziune fiscală ar putea rămâne în închisoare până în 2017. Hodorkovski se declară nevinovat și spune că este victima răzbunării politice a Kremlinului.

În România a fost comemorată astăzi împlinirea a 70 de ani de la moartea a 768 de evrei români la bordul navei „Struma”, torpilată de un submarin sovietic în Marea Neagră în drum spre Palestina. Potrivit Agenței France Presse, unul din participanții la comemorarea de la București, scriitorul Stelian Tănase, a spus că principalul vinovat de tragedia „Strumei” a fost regimul pro-nazist al lui Ion Antonescu, de care fugeau pasagerii. AFP scrie că scufundarea „Strumei” a fost cel mai mare dezastru maritim din vreme de război în care au murit numai civili. Singurul supraviețuitor a fost un tânăr de 19 ani. Numărul evreilor uciși de regimul Antonescu în România și în teritoriile ocupate în al doilea război mondial este estimat între 250.000 şi 380.000.

Mai mulți cântăreți de muzică ușoară din Armenia au lansat o campanie de boicotare a finalei concursului de cântece Eurovision, care va avea loc în mai în Azerbaidjan. Potrivit unei relatări a Agenției France Presse, cei 22 de muzicieni, inclusiv doi participanți la ediții trecute ale concursului, spun că Armenia nu trebuie să trimită reprezentant la Baku, pentru că Azerbaidjanul a promovat sentimentele anti-armenești la rang de „politică de stat”. Armenia și Azerbaidjanul au purtat în anii 1990 un război asupra enclavei Nagorno-Karabah, care rămâne încă teritoriu disputat. Armenia nu și-a desemnat încă un reprezentant la Eurovision. Ideea boicotului nu este agreeată de toți cântăreții armeni, unii spunând că muzica nu trebuie confundată cu politica.

Premierul Vlad Filat a anunțat că Veronica Bacalu este singurul candidat al guvernării la președinția țării, după ce liberalii au respins candidatura lui Ion Ababii. Liberalii au semnalat astăzi că au rezerve și față de Bacalu și au zădărnicit încercarea de stabilire a datei alegerilor spunând astăzi în parlament că mai întâi trebuie stabilit candidatul. Preşedintele Parlamentului, democratul Marian Lupu, i-a avertizat pe liberali să se hotărască mai repede și s-o sprijine pe Bacalu, amenințând că în caz contrar va cere dizolvarea legislativului și organizarea de alegeri anticipate. Liderii liberal-democraților și democraților și-au exprimat zilele trecute speranța că șeful statului va fi ales până la data de 15 martie. Dar liderul liberal Mihai Ghimpu a spus astăzi că graba nu este bună și că mai important este să fie găsit un candidat de nădejde.