Șeful fracțiunii parlamentare a liberal-democraților i-a cerut liderului liberal Mihai Ghimpu să retragă miniștrii PL din cabinetul Filat, odată ce afirmă că alianța de guvernare s-a destrămat.

Valeriu Streleț a mai declarat că așteaptă de la liberali să spună dacă sprijină și ei candidatura agreată de PLDM și PD pentru șefia statului, Veronica Bacalu.

Mihai Ghimpu a spus luni seara la televiziunea Moldova 1 că alianța PL-ului cu PLDM-ul și PD-ul a încetat să existe la sfârșitul anului trecut când cele două partide au negociat pe ascuns cu foștii comuniști conduși de Igor Dodon. Democrații nu au reacționat încă la declarațiile partenerului liberal care-i mai suspectează că ar trișa și acum, când își anunță sprijinul pentru candidatura Veronicăi Bacalu.

Curtea Constituțională a Franței a declarat neconstituțională legea franceză despre uciderea în masă a armenilor din Imperiul Otoman cu aproape un secol în urmă.

Legea adoptată în decembrie a declarat crimă negarea genocidului armean, așa cum descrie uciderea în masă a armenilor de către turcii otomani în 1915.

Ministrul turc de externe al cărui țară califică evenimentele de atunci drept război civil a salutat decizia Curții Constituționale franceze. Ahmet Davutoglu a spus că guvernul de la Ankara va examina la o ședință dacă reia contactele economice, politice și militare cu Franța întrerupte din cauza legii.

Sub egida președinției irlandeze a OSCE la Dublin a început o nouă rundă de discuții pe tema Transnistriei la care participanții în formatul 5+2 se pun de acord asupra procedurilor de negociere. Misiunea OSCE la Chișinău spune într-un comunicat de presă că discuțiile care vor continua și mâine au fost deschise de președintele în exercițiu al organizației, ministrul irlandez de externe, Eamon Gilmore. Înainte de întâlnire, vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Eugen Carpov și negociatoarea transnistreană, Nina Stanski au spus că agenda de la Dublin nu include tema schimbării formatului de menținere a păcii pe Nistru din cauza opoziției Moscovei și a Tiraspolului.

Autoritățile moldovene așteaptă ca Uniunea Europeană să anunțe până la începutul verii intrarea într-o fază mai avansată a negocierilor pentru liberalizarea vizelor. Potrivit Moldpres, această declarație a fost făcută de Natalia Gherman, adjuncta ministrului moldovean de externe după convorbirile avute la Chișinău cu Stefano Manservisi, șeful serviciului pentru afaceri interne al Comisiei Europene. Cei doi s-au întâlnit la o masă rotundă pe tema Parteneriatului Estic. Ministrul de externe Iurie Leancă a declarat că autoritățile moldovene speră să obțină liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2012.

Guvernul de la Minsk a cerut ambasadorilor Uniunii Europene și Poloniei să părăsească Republica Belarus și și-a rechemat de la Varșovia și Bruxelles proprii ambasadori „pentru consultări”. Anunțul a fost făcut după decizia de astăzi a Uniunii Europene de a impune noi sancțiuni împotriva Republicii Belarus în semn de protest față de politicile regimului condus de Aliaksander Lukaşenka. Consiliul European a aprobat înghețarea mai multor conturi în străinătate ale regimului Lukaşenka şi interdicții de viză pentru încă 21 de oficialități şi oameni de afaceri din Belarus, care se adăugă unei liste ce cuprinde deja 210 de persoane din belarus. De pe listă a fost însă şters la cererea Sloveniei numele omului de afaceri Iuri Chizh, care are un important proiect imobiliar în Slovenia.

Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au recomandat ca Serbiei să-i fie acordat statut de țară candidată la aderare. Decizia finală urmează a fi luată de liderii europeni la summit-ul de joi și vineri. Recomandarea a fost făcută după ce au fost înlăturate obiecțiile României care ar fi cerut Belgradului asigurări că va respecta drepturile minorității române din Serbia. Vorbind în marginea reuniunii miniștrilor europeni de externe, şeful Comisiei Europen, Jose Manuel Barroso i-a spus preşedintelui sârb Boris Tadic că după primirea statutului de candidată Serbia trebuie să-și mențină agenda ambițioasă de reforme și să continue dialogul cu autoritățile din Kosovo, fostă provincie a Serbiei, a cărei independență nu este recunoscută de Belgrad, după aceasta s-a proclamat stat de-sine-stătător.

Ambasadorul american la Chișinău William Moser a spus pentru postul național de radio că Statele Unite ajută Moldova să devină o țară europeană „sigură, stabilă și prosperă”, și s-a declarat impresionat de progresul înregistrat Moldovei în eforturile de integrare europeană. Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Washington şi Chişinău, ambasadorul Moser a spus că între reformele interne încurajate de Statele Unite se află îmbunătățirea actului de justiție și protejarea minorităților prin legea împotriva discriminări.

Diplomatul american a mai spus că noile autorități transnistrene „au primit foarte bine” inițiativa Ambasadei americane de deschide o reprezentanță a Statelor Unite la Tiraspol pentru popularizarea culturii americane. Moser a adăugat că are motive să creadă că atmosfera între oficialitățile de la Chișinău și cele de la Tiraspol permite „găsirea unor soluții comune la problemele comune”.

În interviul acordat postului național de radio de la Chișinău, care coincide cu reluarea la Dublin a negocierilor pentru rezolvarea crizei transnistrene în formatul 5+2, ambasadorul Statelor Unite a spus că autoritățile moldovene pot găsi o soluție pentru reunificarea Moldovei împreună cu partenerii internaționali.

Deputatul socialist Igor Dodon a afirmat că așteaptă un anunț oficial al desființării Alianței pentru Integrare Europeană, despre care a vorbit luni seară şeful Partidului Liberal Mihai Ghimpu. Într-o declarație pentru postul de televiziune Moldova 1, Ghimpu a spus că alianța între liberali, liberal-democrați și democrați a încetat să existe la sfârșitul anului trecut, când
PLDM și PD au negociat cu Dodon, în spatele liberalilor candidatura Zinaidei Greceanîi la șefia statului. Premierul liberal-democrat, Vlad Filat și speakerul democrat Marian Lupu nu au reacționat la declarațiile lui Mihai Ghimpu. Acesta din urmă spune că ei ar trișează și acum, pentru că sprijină pentru candidatura Veronică Bacalu la funcța de președinte.

Consilierul Teo Cârnaț a anunțat că părăsește fracțiunea Partidului Liberal din Consiliul Municipal Chișinău, spunând că ar fi fost marginalizat de conducerea partidului și de primarul Dorin Chirtoacă. Info-prim Neo îl citează pe Cârnaț cu declarația că nu se va înscrie într-un alt partid, şi că, în ciuda nemulțumirilor sale, va continua să sprijine în Consiliu inițiativele propuse de membrii Alianței pentru Integrare Europeană. Teo Cârnaț a fost ales la alegerile locale de vara trecută, fiind al 16-lea pe lista celor 17 candidați de atunci ai liberalilor. Pentru a putea deveni consilier, Cârnaț a renunțat la șefia filialei din Moldova a organizației pentru apărarea drepturilor omului Comitetul Helsinki.

Duma de Stat de la Moscova a aprobat la o primă lectură un proiect de liberalizare a sistemului politic din Rusia. Proiectul, inițiat de Kremlin, prevede între altele revenirea la alegerea prin vot direct a guvernatorilor regionali, şi relaxarea condițiilor pentru înregistrarea şi participarea partidelor la alegeri. Pentru ca proiectul să devină lege este nevoie de încă două lecturi. Opoziția afirmă că e o încercare de a calma nemulțumirea populară generată de rezultatul alegerilor pentru Dumă din decembrie anul trecut, despre care mulți ruşi spun că au fost falsificate, şi o manevră electorală menită să sporească popularitatea premierului Vladimir Putin, înainte de alegerile prezidențiale de la 4 martie.

Șefa agenției ONU pentru drepturile omului Navi Pillay a spus că situația din Siria este „îngrozitoare” și a cerut guvernului să înceteze imediat focul din motive umanitare. Vorbind la o ședință de urgență a Consiliului pentru Drepturile Omului la Geneva, Pillay a spus că are informații despre înrăutățirea rapidă a situației pe teren. Înalta oficialitate a Națiunilor Unitea acuzat regimul preşedintelui Başar al-Assad de „încălcări de nedescris ale drepturilor omului”. Delegația siriană nu a fost de față la reuniunea de la Geneva, care fusese convocată la propunerea Turciei și a trei țări arabe cu sprijinul Occidentului.

Cele 17 state din zona euro au decis să amâne discutarea măririi fondului financiar de urgență pentru salvarea economiilor îndatorate. Întâlnirea ar fi urmat să aibă loc în marginea summit-ului Uniunii Europene programat la Bruxelles pe 1 și 2 martie. Se relatează că amânarea a fost cerută de Germania, care n-ar fi pregătită pentru mărirea fondului, care e în valoare de 500 de miliarde de euro. Statele Unite, China precum și Brazilia au anunțat că nu-și vor mări contribuțiile prin intermediul Fondul Monetar Internațional pentru ajutarea țărilor îndatorate, dacă Uniunea Europeană nu-și mărește propriul fond de ajutor financiar.

Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, marţi, legea lustraţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor cu funcţii în regimul comunist. Agenția Mediafax relatează că proiectul de lege a fost adoptat de plenul Camerei cu 167 de voturi „pentru” şi patru abţineri, în absenţa opoziţiei. Proiectul prevede, printre altele, că vor fi lustrate persoanele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de Partidul Comunist Român, precum şi persoane cu funcții în aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membrii ai Consiliului de stat, de miniştri, directorii de editură. Porivit sursei citate, deputaţii români au decis introducerea procurorilor comunişti în categoria personalelor lustrate, nu însă şi a celor care au făcut parte din conducerea Uniunii Tineretului Comunist.

Ministrul economiei Valeriu Lazăr a atras atenția că viitorul acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană înseamnă pentru Moldova nu doar avantaje comerciale, ci și obligații și riscuri.
Într-un interviu acordat marți dimineață Europei Libere, vicepremierul Lazăr a spus că până la semnarea acordului Moldova va trebui să-și reformeze mediul de afaceri făcându-l „euroconform”, iar companiile moldovene trebuie să se pregătească să facă față concurenței europene.
Semnalând că din acest proces va avea de câștigat consumatorul moldovean, Lazăr a spus că statul nu va sprijini automat firmele care nu vor ști să facă față deschiderii pieței.
Ieri, comisarul european al comerțului, Karel de Gucht, a spus la Chișinău că Moldova ar putea semna acordul de liber-schimb cu UE înaintea summmitului Parteneriatului Estic care va avea loc în septembrie anul viitor în Lituania.

Președintele partidului comuniștilor, Vladimir Voronin, a spus că nu va mai candida niciodată la președinția țării și nici la altă funcție de conducere în stat. „Dacă voi avea încrederea colegilor, voi fi numai conducătorul partidului”, a spus luni seară Voronin la ProTV .
În vârstă de 70 de ani, Voronin a fost președintele Moldovei între anii 2001 și 2009 și conduce PCRM din 1994.
În emisiunea „În profunzime” a postului ProTV Voronin a mai spus că deputații comuniști nu vor vota un eventual candidat la președinție propus de AIE pentru că actualul Parlament ar fi „ilegal”.

Bilanțul morților în explozia dintr-un bloc de locuințe din sudul Rusiei a ajuns la șase după ce echipele de salvare au găsit astăzi încă trei cadavre sub ruine, la Astrahan. Autoritățile spun că încă cinci persoane sunt date dispărute în urma deflagrației de luni, care pare să fi fost provocată de o acumulare de gaze și a cauzat prăbușirea unei scări a blocului cu nouă etaje.
Cel puțin 12 locatari au fost răniți.
Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a dispus crearea unei comisii de anchetă și suspendarea șefilor companiei locale de gaze până la elucidarea cauzelor tragediei.

Compania maritimă Costa Crociere spune că nava sa de croazieră Costa Allegra va ajunge miercuri dimineață într-un port din Oceanul Indian, după ce un incendiu a lăsat-o fără curent electric, făcându-o să plutească în derivă.
Nava cu o mie de persoane la bord este remorcată acum de un pescador francez spre insula Descroches, din arhipelagul Seychelles.
Costa Allegra este a doua navă a companiei Costa Crociera implicată într-un accident maritim anul acesta. Luna trecută Costa Concordia, cu peste 4000 de oameni la bord, a eșuat pe țărmul insulei italiene Giglio, provocând moartea a cel puțin 32 de persoane.
Căpitanul navei Costa Concordia este anchetat sub acuzația de omor.

UE a impus astăzi noi sancțiuni împotriva Republicii Belarus în semn de protest față de politicile regimului președintelui Aliaxander Lukashenka. Reuniți la Bruxelles miniștrii de externe din UE au aprobat înghețări de conturi și interdicții de viză pentru 21 de oficiali de la Minsk: 19 magistrați și doi șefi ai poliției. Cei 19 se vor adăuga unei liste cuprizând deja 210 de oficiali.
Miniștrii europeni au scos astăzi de pe lista noilor sancționați din Belarus numele omului de afaceri Iuri Chizh, proprietarul clubului de fotbal Dinamo Minsk. Slovenia s-a opus sancționării lui, spunând că ar trebui sancționați și alți oameni de afaceri. Chizh are un important proiect imobiliar în Slovenia.

Parlamentarii Greciei urmează să voteze astăzi reduceri de salarii și pensii, parte dintr-un pachet de măsuri de austeritate menit să salveze țara de la faliment.
Votul de astăzi din parlament vine la o zi după ce agenția de rating Standard & Poor s a coborât nota Greciei la „faliment selectiv” (SD). Decizia era așteptată după ce agenţia indicase că va coborî nota Greciei la SD de îndată ce acordul de punere în aplicare a renunţării din partea creditorilor privaţi la datoria publică elenă va fi consimţit de instituţiile financiare private.
Ministerul de finanțe al Greciei a spus astăzio că decizia S&P nu are „nici un impact asupra sectorului bancar elen”.

Principalul for ONU pentru drepturile omului urmează să condamne astăzi pentru a patra oară în ultimul an autoritățile Siriei pentru folosirea „brutală” a armelor în zone rezidențiale și pentru persecutarea opoziției.
Dezbaterea asupra situației din Siria de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, cu sediul la Geneva, a fost convocată la propunerea Turciei și a trei țări arabe, cu sprijinul occidentului. AP notează că forul ONU cu 47 de membri, care are autoritate morală, dar nu și juridică, ar urma să voteze astăzi o rezoluție condamnând „abuzurile larg-răspândite și sistematice” ale regimului de la Damasc.

Reuters relatează că ziarista franceză rănită Edith Bouvier se află în siguranță în Liban după ce a fost evacuată în secret din orașul sirian asediat Homs. Sursa informației sunt activiștii opoziției siriene.
Jurnalistul britanic Paul Conroy, care a fost rănit împreună cu Bouvier într-un atac al armatei siriene la 22 februarie, se află și el în singuranță în Liban, a spus un diplomat citat de RTR sub condiția anonimatului.
În bombardamentul de la 22 februarie de la Homs au fost uciși doi ziariști occidentali: Marie Colvin și Remi Ochlik.

La Dublin începe astăzi sub patronajul președinției irlandeze OSCE o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 în chestiunea transnistreană. Discuțiile vor dura două zile.
Într-un interviu acordat în ajun agenției ruse de știri Itar Tass, noul lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a spus că la Dublin nu se va discuta schimbarea formatului de menținere a păcii în zona de securitate.
Unii politicieni de la Chișinău sugeraseră această temă după moartea unui tânăr moldovean la un post de pacificatori de lângă Vadul lui Vodă, la începutul anului.
Noua rundă de negocieri este a doua după o pauză de aproape șase ani – runda precedentă a avut loc în noiembrie la Vilnius.

Comisarul european al comerțului, Karel de Gucht, își continuă astăzi vizita de două zile la Chișinău, consacrată lansării oficiale a negocierii acordului de liber-schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Ieri la o conferință de presă oficialul european a apreciat că negocierea va dura cam un an și jumătate. Karel de Gucht a spus că negocierile pentru acordul de liber schimb Moldova-UE ar trebui să se încheie cel mai târziu în septembrie anul viitor, când va avea loc un nou summit al Parteneriatului Estic.

Guvernele Republicii Moldova și României vor ține sâmbătă, 3 martie, o primă ședință comună la universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Într-un comunicat de presă al guvernului român se spune că executivele de la Chișinău și București, conduse de premierii Vlad Filat și Mihai Răzvan Ungureanu, vor discuta cooperarea bilaterală în domeniul energiei, transporturilor, securității sociale, administrației și educației.
Relațiile dintre Moldova și România s-au îmbunătățit mult după plecarea de la putere în 2009 a comuniștilor moldoveni, care reproșau mereu Bucureștiului ambiții unioniste și presupuse eforturi de a influența viața politică de la Chișinău.

În această lună locuitorii capitalei vor plăti pentru căldură în medie cu 20% mai mult decât luna trecută. Estimarea aparține directorului întreprinderii municipale „Infocom”, Ion Mărgineanu, care a spus că de vină pentru scumpire este vremea extrem de geroasă din ultimele săptămâni.
Mărgineanu a spus că în medie gospodăriile capitalei vor plăti luna aceasta la căldură 30 de lei pentru metrul pătrat de locuință.
Astfel, majoritatea consumatorilor casnici din Chișinău vor avea facturi de 1200 până la 1700 de lei.