Egiptul a ridicat astăzi interdicția de călătorie a activiștilor americani pro-democrație judecați pentru finanțare ilegală și incitare la revoltă, semnalând sfârșitul celei mai grave crize în relațiile cu Statele Unite din ultimele decenii.

În procesul de la Cairo sunt acuzați 16 americani, dar astăzi se mai aflau în Egipt numai șapte. Nici un activist nu fusese arestat preventiv.
Nu este deocamdată limpede dacă și acuzațiile la adresa americanilor vor fi retrase.

Înaintea începerii procesului Statele Unite au amenințat că vor tăia ajutorul militar pentru Egipt, cifrat anul acesta la 1,3 miliarde de dolari.

La Chișinău a luat ființă astăzi un „Consiliu al Unirii” care vrea să promoveze unirea Republicii Moldova cu România. În josul unei declarații de constituire, publicată pe blogul Vitaliei Pavlicenco, sunt prezente câteva zeci de nume de aderenți, printre care Mircea Druc, Ilie Ilașcu, Vladimir Beșleagă, Alexandru Moșanu și alții.
Membrii Consiliului spun că vor ține un „Congres al Unirii” la Iași, în luna mai și va face campanii publice. „Vom merge până în ultima localitate a Republicii Moldova pentru a... convinge oamenii despre necesitatea unirii teritoriului moldav cu pământul românesc”, a declarat la ședința de constituire Timotei Țurcanu, citat de Info-Prim Neo.

Înaintea alegerilor prezidențiale de la 4 martie din Rusia candidatul cu șansele cele mai mari, premierul Vladimir Putin, a spus că opoziția vrea să însceneze falsificarea alegerilor.
„Vor pune voturi false în urne ei înșiși, apoi vor monitoriza falsul și îl vor raporta”, a spus Putin, adresându-se unei adunări de suporteri de-ai săi la Moscova. Putin a mai spus că ar avea „dovezi” despre existența unui asemenea plan sau „mecanism” al opoziției.
Ultimele sondaje de opinie sugerează că Putin va câștiga alegerile de duminică din primul tur, cu două treimi din voturi.

Republica Belarus a criticat decizia țărilor din UE de a-și retrage ambasadorii de la Minsk, numind-o ”o cale sigură spre impas”.

Europenii au decis să-și retragă emisarii ieri, după ce Minskul expluzase pe șeful delegației UE și pe ambasadorul Poloniei în semn față de noi sancțiuni anunțate de Bruxelles.

Țările europene au apărat astăzi atât noile sancțiuni, cât și decizia retragerii ambasadorilor.

Ministrul de externe britanic William Hague a spus că UE va continua să impună sancțiuni regimului de la Minsk atâta vreme cât acesta ține în închisori prizonieri politici și încalcă drepturile omului.

Ultimele decizii ale Bruxelles-ului privind Republica Belarus au fost salutate de Departamentul de Stat al Statelor Unite.

Coreea de Nord a acceptat astăzi să oprească testele nucleare, îmbogățirea uraniului și lansarea de rachete cu rază lungă de acțiune și să permită inspectorilor atomici să verifice respectarea moratoriului la complexul nuclear Yongbyon.

Anunțul făcut simultan de nord-coreeni și de Departamentul de Stat al Statelor Unite deschide calea posibilei reluări a negocierilor de dezarmare cu participarea celor două Corei, a Statelor Unite, Chinei, Rusiei și Japoniei.

Washingtonul a anunțat că în schimb va finaliza un ajutor alimentar pentru Coreea de Nord.

Secretarul de stat Hillary Clinton a numit anunțul nord-corean ”un prim pas modest în direcția cea bună”.

Agenția RTR scrie că anunțul privind moratoriul nord-coreean marchează o schimbare importantă în politica Fenianului, după moartea fostului lider Kim Jong Il în decembrie.

Apărătorii drepturilor omului au criticat aprobarea de către parlamentul local din St. Petersburg a unei legi împotriva „propagandei pedofile și homosexuale”. Noua legislație municipală a fost susținută de reprezentanții locali ai partidului de guvernământ „Rusia Unită” și prevede amenzi pentru cetățenii sau companiile care fac ”propagandă” în rândul minorilor. Activiștii pentru drepturile omului spun că legea îi apără de fapt pe pedofili, care scapă doar cu amendă și pedepsește pe nedrept minoritățile sexuale.
Comunitatea gay din Rusia se teme că legea va fi folosită pentru persecutarea membrilor ei și pentru interzicerea manifestațiilor sale publice.

În Egipt vor avea loc la 23-24 mai primele alegeri prezidențiale de la înlăturarea de la putere a fostului președinte Hosni Mubarak în urma unor proteste de stradă prelungite, anul trecut. Șeful comisiei electorale de la Cairo, Farouk Sultan a spus la o conferință de presă că al doilea tur de scrutin este programat pentru 16-17 iunie, iar rezultatul alegerii va fi anunțat la 21 iunie.
Regimul militar de tranziție din Egipt, instituit după revoltele de anul trecut, a promis că va preda puterea unei conduceri civile după ce va fi ales președintele țării. În ultima vreme, mulți egipteni au ieșit în stradă ca să ceară grăbirea tranziției.

Partidul liberal a spus că nu va vota nici săptămâna aceasta data alegerii președintelui în parlament, pentru că încă nu știe aproape nimic despre Veronica Bacalu.

„Noi nu cunoaștem în general viziunile ei în politica statului”, a spus liderul PL Mihai Ghimpu despre Bacalu, care se află în Statele Unite, unde lucrează pentru FMI.

Tot astăzi, liderii liberal-democrați și democrați s-au arătat iritați de ezitările liberalilor.

Premierul Vlad Filat a somat liberalii să se pronunțe clar asupra candidaturii, iar Marian Lupu i-a acuzat că ar face jocuri electorale: „Este mai mult un dialog cu segmentul electoral al Partidului Liberal, decât un dialog cu partenerii din Alianță”.

O deputată care face parte din comisia de integrare europeană a spus că legea anti-discriminare este una din ultimele cinci din 33 pe care Moldova le are de adoptat pentru a-și îndeplini planul de acțiuni, la capătul căruia ar putea fi eliminate vizele europene.

Info-Prim Neo relatează că vorbind la Nisporeni, liberala Ana Guțu a mai spus că legea antidiscriminare ar putea fi adoptată dacă ea ar prevedea interzicerea paradelor gay, a căsătoriilor între persoane de același sex și a dreptului cuplurilor de același sex de a adopta copii.

Nu este limpede dacă Guțu a exprimat o opinie personală sau obiecțiile parlamentarilor față de lege.

Legea anti-discriminare a fost retrasă din parlament în urmă cu aproape un an, pe fondul unor proteste anti-gay ale unor preoți și organizații religioase.

Președinția irlandeză a OSCE spune că la Dublin delegațiile Chișinăului și Tiraspolului au căzut de acord ca negocierile în format 5+2 să aibă loc periodic, și să participe la o nouă rundă la Viena în a doua jumătate a lunii aprilie.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul Irlandei, Eamon Gilmore. Într-o declarație de presă el a spus că dorința celor două părți de a rămâne în contact este „un progres”.

Gilmore a mai spus că odată ce se stabilește felul cum se vor ține negocierile, în viitor se vor putea discuta „chestiuni mai substanțiale”.

„Locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului merită aceasta”, a spus Gilmore.

Guvernul de centru-dreapta din Cehia a spus că nu va propune interzicerea partidului comunist pentru că nu are suficiente argumente.

Potrivit ministrul ceh de interne Jan Kubice, experții consideră că simpla temere de reîntoarcerea dictaturii comuniste nu este un temei juridic suficient pentru a scoate în afara legii un partid.

Partidul comuniștilor din Cehia și Moravia (KCSM) are 26 de deputați în parlamentul ceh cu 200 de locuri, fiind al patrulea partid politic al țării.

Spre deosebire de celelalte foste țări comuniste, unde comuniștii s-au transformat în socialiști sau social-democrați, în Cehia ei își păstrează denumirea și doctrina comunistă.

România și-a apărat astăzi obiecțiile față de recunoașterea Serbiei drept candidată pentru UE, insistând că Belgradul trebuie să garanteze drepturile minorității românești.

Ministrul de interne Traian Igaș a spus că toți românii din Serbia trebuie să aibă cel puțin dreptul la învățământ și slujbe religioase în limba maternă, așa cum au sârbii din România.

Potrivit Agerpres Igaș, care face parte dintr-o comisie pentru românii de peste hotare, a spus că România cere acest lucru Serbiei de 20 de ani.

Decizia finală privind candidatura Serbiei la UE ar urma să fie luată la un summit care se va ține mâine și poimâine, unde România va fi reprezentată de președintele Traian Băsescu.

O judecătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România a fost arestată astăzi pentru 24 de ore sub bănuiala de a fi luat mită de peste 200.000 de euro.

Procurorii spun că Maria David ar fi primit bani pentru a pune o vorbă bună pentru un om de afaceri condamnat la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Când condamnatul a făcut apel, judecătoarea i-a cerut încă 110.000 de euro.

AFP scrie că este al treilea caz de corupție cercetat în România în care sunt implicați judecătorii celei mai înalte instanțe din țară.

Economia Statelor Unite a crescut în ultimul trimestru al anului trecut peste așteptări, relatează agenția AP, apreciind că noile date pun bazele unei creșteri economice mai puternice anul acesta.

Ministerul Comerțului de la Washington a anunțat că în perioada octombrie-decembrie 2011, produsul intern brut al Statelor Unite a crescut cu 3%, mai mult decât estimarea de 2,8%.

Datele guvernamentale sugerează că motorul creșterii a fost sporirea consumului și arată că în a doua jumătate a anului trecut veniturile americanilor au fost mai mari decât se estima inițial. În aceeași perioadă, americanii au depus în bănci sume mai mari de bani decât în primul semestru.

Președintele Georgiei, Mihail Saakașvili, a spus că țara sa ar putea elimina în mod unilateral vizele pentru cetățenii Rusiei, într-un gest de bunăvoință.

Într-o adresare anuală în parlamentul georgian, Saakașvili a spus că de eliminarea vizelor ar beneficia mai ales oamenii de afaceri ruși, care vor primi un semnal că pot investi în Georgia.

Kremlinul nu a reacționat deocamdată la declarația lui Saakașvili. Dar anul trecut ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova nu are de gând să elimine vizele pentru georgieni.

Georgia și Rusia au purtat un scurt război în 2008 din cauza regiunii georgiene separatiste Osetia de Sud.

Speakerul democrat, Marian Lupu a spus că cererea partenerilor liberali de a se întâlni cu Veronica Bacalu înainte de a-i promite voturile pentru a deveni șefă a statului este „legitimă”. Lupu a declarat jurnaliștilor că la Consiliul Alianței pentru Integrarea Europeană se va decide diseară când și cum să fie invitată Bacalu să vină la Chișinău de la Washington, unde este angajată a Fondului Monetar Internațional.
Candidatura ei a fost selectată de PD și PLDM, are simpatia socialiștilor fără de care nu poate fi aleasă, dar liberalii spun că nu o pot vota fără a o cunoaște în prealabil. Liderul liberal, Mihai Ghimpu își suspectează partenerii de alianță că ar trișa când o propun pe Bacalu, care nu și-a confirmat public deocamdată hotărârea de a candida.

Uniunea Europeană a anunțat astăzi că toate cele 27 de țări membre își recheamă solidar ambasadorii din Republica Belarus, după ce Minskul le-a cerut să plece ambasadorului polonez și șefului delegației Comisiei Europene.
Regimul Alyaksandr Lukashenka reacționase la rândul său la decizia Uniunii Europene de a extinde cu 21 de persoane lista oficialilor beloruși cărora le impune restricții de viză și le îngheață conturile.
Uniunea Europeană a extins sancțiunile în semn de protest față de persecutarea opoziției beloruse și cere eliberarea prizonierilor politici, dar este acuzată de autoritățile beloruse că ar „continua neabătut o politică a presiunilor”.

Fostul magnat petrolier rus, Mihail Hodorkovsky a făcut apel la oponenții premierului Vladimir Putin să evite neînțelegerile dintre ei și radicalizarea protestelor pașnice, dacă doresc să rămână o posibilă alternativă politică pentru Rusia.
Aflat în închisoare din 2003, Hodorkovsky a lansat apelul într-un articol publicat de cotidianul „Kommersant" astăzi, cu patru zile înaintea alegerilor prezidențiale de la 4 martie.
Se așteaptă că Putin va reveni la Kremlin pentru un al treilea mandat după pauza de patru cât a condus guvernul. Dar Hodorkovsky, pe care Amnesty International l-a declarat deținut politic, scrie că „monopolul puterii” în Rusia va lua sfârșit, în caz că alegătorii îl privează pe Putin de victorie din primul tur.

Echipele de intervenție spun că au recuperat corpurile neînsuflețite ale tuturor celor 10 oameni dispăruți la prăbușirea unei clădiri cu nouă etaje în orașul Astrahan din sudul Rusiei. Ministerul situațiilor excepționale spune că au fost găsiți deja toți locuitorii din blocul prăbușit după explozia de luni, provocată de o acumulare de gaze.
Patru manageri ai companiei locale de gaze sunt cercetați sub bănuiala că nu au respectat măsurile de siguranță. Premierul rus Vladimir Putin, care candidează la alegerile prezidențiale de la 4 martie, a inspectat marți locul tragediei. Putin a cerut ca tuturor locuitorilor blocului prăbușit să li se dea locuințe noi.

Toți magistrații egipteni care judecau 43 de activiști pro-democrație ai societății civile, inclusiv 16 cetățeni americani, s-au retras din proces.
Fără a intra în detalii, șeful completului de judecată, Muhammed Shoukry a spus că cei trei judecători s-au retras „de rușine”.
Procesul a încordat relația noului guvern egiptean cu Statele Unite. Acuzați de primirea ilegală de fonduri străine în lipsa licenței de activitate, cei 43 au fost arestați în decembrie în razii ale poliției la sediile organizațiilor umanitare și pro-democrație la care lucrau.
Secretarul de stat american, Hillary Clinton a spus marți că Statele Unite și Egiptul se află „în discuții foarte intense pentru a găsi o soluție”.

Iranul confruntat cu sancțiuni internaționale a anunțat că va accepta să fie plătit de partenerii comerciali în aur în loc de dolari americani. Băncile iraniene au fost afectate de sancțiunile impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană în încercarea de a convinge Teheranul să oprească programul nuclear. Sancțiunile au complicat primirea plăților pentru exporturile petroliere iraniene și achitările pentru importuri.
Guvernatorul Băncii Centrale, Mahmoud Bahmani este citat de agențiile iraniene astăzi cu declarația că fiecare țară parteneră poate plăti în moneda proprie sau, dacă dorește, poate plăti în aur. Iranul primește deja plăți în valută indiană și chineză pentru exporturile către acele țări.

La Dublin, continuă astăzi pentru a doua zi o nouă rundă de discuții pe tema Transnistriei la care participanții în formatul "5+2" se pun de acord asupra procedurilor de negociere.
Întâlnirea are loc sub egida președinției irlandeze a OSCE și este prima după schimbarea conducerii de la Tiraspol la sfârșitul anului trecut.
Înainte de a se întâlni, vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Eugen Carpov și negociatoarea transnistreană, Nina Stanski au spus că agenda de la Dublin nu include discuții despre schimbarea formatului de menținere a păcii pe Nistru din cauza opoziției Moscovei și Tiraspolului.

În Statele Unite, Mitt Romney a câștigat alegerile primare în Arizona și Michigan pentru a candida la președinția țării din partea Partidului Republican. În Michigan, statul său natal, Romney a obținut o victorie la limită în fața lui Rick Santorum.
Analiștii spun că o victorie neconvingătoare în acest stat ar micșora șansele lui Romney de a fi nominalizat pentru confruntarea prezidențială din noiembrie cu Barack Obama.

Președintele francez, Nicolas Sarkozy a cerut guvernului său să pregătească o nouă lege pentru pedepsirea celor care neagă genocidul armean, uciderea în masă a armenilor din Imperiul Otoman cu un secol în urmă.
Marți, Curtea Constituțională franceză a declarat neconstituțională Legea care fusese adoptată în decembrie și care înrăutățise relațiile Franței cu Turcia.
Înainte de anunțul lui Sarkozy despre pregătirea unei noi legi, ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu a spus că guvernul de la Ankara va examina la o ședință dacă reia contactele economice, politice și militare cu Franța întrerupte din cauza legii.

Președintele georgian, Mihail Saakașvili a propus marți eliminarea vizelor pentru cetățenii ruși care călătoresc în Georgia.
Saakașvili a făcut declarația în timpul discursului său anual în Parlament unde a spus că administrația sa dorește îmbunătățirea relațiilor cu Rusia după războiul din august 2008.
Liderul georgian a mai spus că va continua să lupte pentru „eliberarea” regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud de trupele ruse. Moscova a spus în repetate rânduri că nu va restabili relațiile cu Georgia câtă vreme țara este condusă de Saakașvili.