Președintele României Traian Băsescu i-a încredințat sarcina formării noului guvern șefului Serviciului de Informații Externe, Mihai Răzvan Ungureanu.

Anunțul a fost făcut în această seară de președintele român în urma consultării cu partidele politice după demisia premierului Emil Boc, făcută publică luni dimineață.

Boc a spus că-și dă demisia pentru a detensiona situația socială, marcată de proteste împotriva măsurilor de austeritate adoptate de guvernul său de centru-dreapta.

Anunțând desemnarea lui Ungureanu, președintele Băsescu a spus că noul guvern va trebuie să găsească mijloace de a ridica nivelul de trai al populației și să lupte în mod „nediscriminatoriu” împotriva corupției.

Cehia și Slovacia au anunțat că suspendă ratificarea unui acord internațional împotriva pirateriei pe internet după o serie de proteste și de atacuri ale hackerilor asupra site-urilor de internet guvernamentale.

Premierul ceh Petr Necas a spus că guvernul își va lua timp suplimentar pentru a studia înțelegerea ACTA pe care a semnat-o săptămâna trecută împreună cu alte 21 de țări din Uniunea Europeană. Un oficial slovac a spus tot astăzi că acordul trebuie dezbătut public înainte de a fi ratificat.
Polonia a oprit ratificarea acordului săptămâna trecută.

Criticii tratatului spun că el va duce la îngrădirea libertăților civile, pentru că statul va urmări mai atent ce site-uri vizitează cetățenii.

Procurorii elvețieni au lansat o anchetă pentru a stabili dacă ministrul Turciei pentru relațiile cu UE a încălcat legea negând că uciderea armenilor în Imperiul Otoman la începutul secolului trecut a fost genocid.

Potrivit relatărilor din presă, Egemen Bagis a spus în timpul unei recente vizite în Elveția că nu a fost nici un genocid al armenilor, adăugând: „N-au decât să mă aresteze”.
Legea elvețiană prevede că negarea genocidului armenilor este delict penal.

Vorbind sub condiția anonimatului un oficial al ministerului de externe al Turciei a spus că guvernul de la Ankara l-a convocat pe ambasadorul Elveției pentru a-i spune că investigarea remarcilor lui Bagis este „inacceptabilă”.

Ministrul de externe Iurie Leancă a spus că Moldova nu este în poziția de a negocia cu Uniunea Europeană dacă acceptă sau nu legile referitoare la drepturile omului.

Întrebat de Europa Liberă la o conferință de presă dacă liberalizarea vizelor nu va fi întârziată de neaprobarea legii antidiscriminare, Iurie Leancă a spus că legea trebuie aprobată:

„Integrarea europeană înseamnă că există standardele, valorile, principiile europene și noi trebuie să le asimilăm”.

Tot astăzi, apărătorii drepturilor omului au condamnat noile atacuri ale episcopului de Bălți și Fălești Marchel la adresa minorităților sexuale și a musulmanilor. Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf, a spus la o conferință de presă că declarațiile lui Marchel arată o „atitudine hărțuitoare față de anumite grupuri sociale” și sunt ”un exemplu de prost gust”.

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, susține că datoriile pretinse de firme străine unor companii municipale ar fi inventate de persoane care vor să se îmbogățească.

Chirtoacă a făcut declarația după ce un tribunal din Kiev a hotărât că „Termocom” și „Infocom” trebuie să plătească unei companii ucrainene datorii istorice de peste 22 de milioane de lei. La sfârșitul lunii trecute, Regia Transport Electric din capitală a anunțat că o companie rusească îi pretinde datorii de 24 de milioane de lei, și că din această cauză conturile îi sunt blocate.

Dorin Chirtoacă a spus astăzi că aceste pretenții ar fi „atacuri banditești” și expresia unor „pofte nesănătoase ale cuiva de a se îmbogăți prin căi ilegale.

Uniunea Europeană spune că intrările de gaze din Rusia au revenit la normal în șase țări membre, după scăderea de săptămâna trecută.

Purtătoarea de cuvânt al Comisiei Europene în problemele energiei, Marlene Holzner, a spus că livrările sunt normale în Austria, Bulgaria, Grecia, Polonia, Slovacia și Ungaria.

Iar în Italia, Germania și România fluxul de gaze rusești este în creștere, fără să fi atins încă nivelul normal.

Concernul rus Gazprom, care se confruntă cu gerul extrem din Rusia, a spus că nu poate pompa gaze suplimentare pentru beneficiarii europeni.
Săptămâna trecută, Rusia și Ucraina – țară de tranzit și-au aruncat reciproc vina pentru diminuarea cantității de gaze ajunse în UE.

Grecia a început astăzi să ridice un gard de sârmă ghimpată la granița cu Turcia, în încercarea de a preveni intrarea în Uniunea Europeană a imigranților ilegali.

Bariera lungă de 12 kilometri va consta din două rânduri de sârmă, înalte de doi metri și jumătate și va fi supravegheată de 25 de camere video.
Costul lucrării, care ar urma să fie gata în cinci luni, este estimat la cel puțin 3 milioane de euro.

Granița turco-elenă este lungă de 150 de kilometri și este marcată în cea mai mare parte de râul Evros – dar cuprinde și o porțiune mai mică terestră, despre care se spune că ar fi cel mai des folosită de fugari.

Uniunea Europeană a avertizat Atena că gardul nu este cea mai bună soluție pentru combaterea migrației ilegale.

Statele Unite spun că și-au retras toți diplomații din Siria, țară în care violențele au crescut în intensitate. Ambasada americană din Damasc a informat că ambasadorul Robert Ford și ceilalți diplomați au plecat astăzi. Departamentul de Stat a avertizat că reprezentanța diplomatică ar putea fi închisă cu totul dacă guvernul președintelui Bashar al-Assad nu grăbește măsurile de protecție a ambasadei.

Între timp la Washington președintele Statelor Unite, Barack Obama, a spus că este important ca situația din Siria să fie rezolvată fără vreo intervenție militară străină.

Iar guvernul britanic şi-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Damasc și l-a convocat pe ambasadorul sirian la Londra în legătură cu noile violențe împotriva civililor.

Ministerul educației spune că din cauza zăpezii care a blocat drumurile au fost închise astăzi aproape 250 de școli și grădinițe.

Potrivit relatării Moldpres, care-l citează pe Valentin Crudu, șef de direcție la ministerul educației, sunt închise toate școlile și grădinițele din patru raioane: Râșcani, Ocnița, Glodeni și Dondușeni.

În 14 școli din patru raioane și din capitală, din cauza frigului din clase, durata orelor de studiu a fost redusă la 30-35 de minute.

Oficialul de la ministerul educației a spus că orele sistate vor fi recuperate după încălzirea vremii și că în 14 raioane toate instituțiile de învățământ activează în regim normal.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a avertizat astăzi că în perioada 8-13 gerul extrem va reveni mai ales în partea de nord a țării, unde se așteaptă pe timp de noapte temperaturi de până la -25 sau -27 de grade.

Se relatează că cel puțin două puncte de trecere a frontierei cu România au fost închise astăzi temporar din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit Moldpres, e vorba de punctele Cahul-Oancea și Giurgiulești-Galați, iar interdicția de circulație a intrat în vigoare după ce autoritățile române au introdus cod portocaliu pentru județul Galați și au închis drumurile în zona respectivă.

Jurnal.md a informat că ar fi fost închis și punctul de frontieră Leușeni-Albița.

Aceeași sursă relatează că mai multe mașini de mare tonaj stau blocate încă de duminică seară în punctele de frontieră închise, iar șoferii spun că nu știu cât va mai dura această situație.

Președintele României, Traian Băsescu, l-a numit premier interimar pe ministrul justiției, Cătălin Predoiu, în locul premierului Emil Boc, care și-a anunțat astăzi demisia.

Predoiu ar urma să conducă executivul până la formarea noului guvern.

Este de așteptat ca președintele Băsescu să desemneze în următoarele ore un premier, care va primi sarcina alcătuirii noului cabinet.

Emil Boc a spus că demisionează pentru a detensiona situația din țară, marcată în ultimele săptămâni de proteste relativ restrânse ca participare, dar perseverente.

Demisia lui Boc a fost salutată de opoziția din România, ai cărei lideri au spus însă că ar vrea ca și președintele Traian Băsescu să demisioneze.

Vremea extrem de friguroasă a continuat să facă victime în Europa centrală și de răsărit. În Polonia bilanțul morților a ajuns la 62. În Ucraina au murit în ultima săptămână 131 de persoane, iar 1800 au fost spitalizate. În Lituania s-au înregistrat la sfârșitul săptămânii șase noi decese, ridicând bilanțul morților la 17, iar în Cehia au murit 18 oameni.

Autoritățile din Bosnia au folosit duminică elicopterele pentru evacuarea bolnavilor și pentru a duce alimente miilor de oameni blocați în sate din cauza nămeților.

Între timp în sudul Bulgariei ploile torențiale au provocat ruperea unui dig și inundarea unui sat întreg. Șase persoane s-au înecat.

Președintele Franței, Nicolas Sarkozy, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au îndemnat liderii Greciei să-și respecte obligațiile adoptând rapid un pachet de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar.

Vorbind la o conferință de presă comună la Paris, Merkel și Sarkozy au sprijinit ideea înființării unui cont special care să găzduiască dobânzile pentru datoria grecească.

„Intrăm în criză de timp, e o chestiune de câteva zile, trebuie să ducem lucrurile până la capăt, trebui să decidem și să semnăm.” – a spus Nicolas Sarkozy.

Declarațiile franco-germane vin după ce Comisia Europeană a avertizat astăzi că Grecia a depășit deja termenul la care trebuia să adopte măsuri de austeritate în schimbul unui al doilea împrumut de salvare.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a spus că „mingea se află în terenul grecilor”.

Purtătorul de cuvânt al premierului rus Vladimir Putin a salutat participarea masivă la mitingul pro-Putin de la Moscova de sâmbătă.

Într-o postare pe site-ul de campanie a lui Putin, Dmitrii Peskov a scris că numărul mare al participanților, ca și sondajele de opinie, arată că premierul are mari șanse să câștige alegerile prezidențiale din martie încă din primul tur de scrutin, la 4 martie.

Autoritățile ruse spun că la mitingul pro-Putin au participat 190.000 de oameni, față de cei 120.000 care s-au alăturat demonstrației opoziției.

Surse din opoziția siriană spun că 17 oameni au fost uciși într-un bombardament în orașul Homs.

Guvernul neagă însă că ar fi bombardat orașul și spune că de vină pentru pierderile de vieți ar fi ”bande teroriste înarmate”.

Activiștii susțin că cel puțin trei oameni ar fi murit în atacuri în orașele Aleppo, Zabadani și în capitala Damasc.

Între timp în lume se întețesc criticile la adresa torpilării de către China și Rusia a unei rezoluții ONU critice la adresa Damascului, inițiată de Occident și țările arabe.

În Norvegia omul care a recunoscut că a omorât 77 de persoane în iulie anul trecut a declarat astăzi că merită o medalie de onoare și a cerut să fie pus în libertate de îndată.

Extremistul de dreapta Anders Breivik, de 32 de ani, a făcut aceste remarci la audierea dintr-un tribunal de la Oslo, în prezența unor supraviețuitori ai masacrelor din vară și a rudelor unora din cei uciși.

Breivik, al cărui proces va începe în aprilie, susține că acțiunile lui au fost provocate de politica prea îngăduitoare a guvernului norvegian în domeniul imigrației și că atacurile sale au fost ”lovituri preventive împotriva trădătorilor statului”.

Un raport medical preliminar l-a declarat pe Breivik nebun, ceea ce i-ar da șansa de a nu face închisoare, dar tribunalul a cerut încă o consultare.

Companiile de internet Google și Facebook au îndepărtat conținut de pe site-urile lor indiene în urma unei directive juridice.

Un tribunal din New Delhi a cerut astăzi companiilor să enumere în scris măsurile luate pentru blocarea conținutului ofensator și să depună listele la tribunal în termen de 15 zile.

Google și Facebook se numără printre cele 21 de companii pe internet cărora justiția din India le-a cerut să blocheze materiale controversate după ce un cetățean le-a dat în judecată pentru că ar publica imagini care sunt insultătoare pentru hinduși, musulmani și creștini.

Cazul a provocat îngrijorare printre apărătorii libertății cuvântului în cea mai populată democrație din lume.

Premierul de centru dreapta al României, Emil Boc a anunțat astăzi demisia guvernului său cu scopul aplanării tensiunilor sociale și politice din țară. Demisia, anunțată într-un discurs televizat,T are loc după o serie de proteste de stradă împotriva măsurilor de austeritate luate de guvern. Boc a spus că guvernul său a luat decizii nepopulare dar necesare pentru salvarea economiei românești pe fondul crizei economice europene. Potrivit premierului demisionar, măsurile au ajutat România să înregistreze anul trecut una dintre cele mai mari creșteri economice în Uniunea Europeană
Nu este clar deocamdată cine va forma noul guvern. Președintele Traian Băsescu a spus că începe consultări cu grupurile parlamentare. Opoziția social democrată și liberală a cerut însă demisia președintelui Băsescu și alegeri anticipate.

Premierul rus, Vladimir Putin a făcut apel la mai multă democrație exercitată direct în Rusia. Într-un nou articol electoral în care își prezintă platforma pentru alegerile prezidențiale de la 4 martie, Putin scrie astăzi în ziarul „Kommersant" că este pentru alegeri municipale directe și referendumuri regionale pentru luarea deciziilor la nivel local.
„Societatea este astăzi cu totul alta decât la începutul anilor 2000”, scrie Putin care a fost de două ori președinte între 2000 și 2008. În 2004, el eliminase alegerea directă a guvernatorilor de regiuni, reprezentarea directă a alegătorilor în legislativul central, a impus condiții mai dificile pentru partidele mici și candidații independenți în alegerile locale și a restricționat organizarea referendumurilor.

Negociatorul șef al Moscovei pe tema scutului american antirachetă în Europa planificat în cadrul NATO spune că discuțiile au intrat în impas. Ministrul adjunct al apărării, Anatoli Antonov a declarat ziarului „Kommersant" că propunerile de cooperare occidentale sunt „vagi” iar participarea Rusiei la scutul antirachetă „nici n-a fost luată în discuție”. Antonov a spus că scutul reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei și că țara sa se poate retrage din noul tratat START pentru reducerea armelor nucleare semnat cu Statele Unite în 2010. Avertismentul fusese lansat sâmbătă de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a spus că Washington-ul nu a prezentat dovezi că scutul n-ar fi îndreptat împotriva arsenalelor nucleare rusești.

Liderii german și francez se întâlnesc astăzi la Paris pentru o tradițională rundă de convorbiri anuale. Cancelara Angela Merkel și președintele Nicolas Sarkozy au pe agendă măsurile împotriva crizei datoriilor în Europa și violențele din Siria.

Activiștii opoziției siriene spun că forțele guvernamentale au bombardat astăzi orașul Homs aflat în centrul protestelor anti-regim, ucigând cel puțin 12 oameni. Activiștii spun că armata a tras asupra protestatarilor din elicoptere și lansatoare de rachete.
Între timp, oficiali occidentali au criticat aspru decizia Rusiei și Chinei care s-au opus, duminică, prin veto rezoluției din în Consiliul de Securitate ONU care făcea apel la încetarea violențelor și demisia președintelui Bashar al-Assad. Ministrul de externe, Serghei Lavrov a spus că reacția occidentală ar fi „indecentă și apropiată de isterie”.

Potrivit relatărilor de presă, fracțiunile palestiniene rivale au căzut de acord să-l desemneze pe președintele Autorității Palestiniene
Mahmud Abbas în fruntea unui guvern interimar responsabil cu pregătirea alegerilor prezidențiale și parlamentare. Abbas care conduce mișcarea seculară Fatah și Khaled Meshaal, liderul mișcării islamiste Hamas care controlează Fâșia Gaza ar fi ajuns la această înțelegere la convorbiri purtate duminică în Qatar.
Cele două fracțiuni rivale semnaseră un de reconciliere în aprilie trecut care prevede alegeri parlamentare și prezidențiale în mai anul acesta.

Autoritățile din Filipine spun că un cutremur de pământ de cu magnitudinea de 6.8 grade a ucis cel puțin șapte oameni în centrul țării. Cutremurul din apropierea insulei Negros a distrus clădiri și cauzat alunecări de teren care au dărâmat și acoperit zeci de case blocând locuitorii. Cel puțin 29 de oameni sunt dați dispăruți.
Cutremurul a fost resimțit cel mai puternic la Cebu, al doilea oraș ca mărime al țării.

Sute de oameni au protestat la Chișinău pentru a treia duminica la rând față de alianța de guvernare. Tot pentru a treia duminica la rând s-a protestat față de principalul organizator al demonstrației, fostul lider creștin-democrat, Iurie Roșca
Sâmbătă, în centrul Chişinăului, a avut loc o manifestaţie de protest organizată de Partidul Comuniştilor. Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin a spus că partidul său şi-ar putea uni forţele cu Comitetul pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei creat de opoziţia extraparlamentară condusă de Roșca.