Preşedintele interimat al ţării, Marian Lupu a declarat Europei Libere că exclude organizarea de alegeri anticipate. Nici organizarea unui referendum pentru depăşirea actualei crize constituţionale nu promite să fie un succes. Aşa că rămâne soluţia identificării unui candidat nepolitic, care să fie susţinut de partidele Alianţei pentru integritate Europeană şi de fracţiunea socialistă.

Acest candidat trebuie prezentat parlamentului la mijlocul lunii februarie, când începe noua sesiune şi ales până la sfârşitul acestei luni.

Cât priveşte modificarea constituţiei, s-ar putea ca aceasta schimbare să necesite organizarea unui referendum pentru că Alianţa nu are majoritatea necesară de două treimi în parlament.

Din cauza gerului, în mai multe oraşe au fost amplasate 18 corturi, unde se pot încălzi persoanele afectate de frig. Într-un raport prezentat de miniştrii de interne, al transportului, educaţiei şi al sănătăţii, citat de portalul Timpul.md se mai arată că 12 localităţi nu au electricitate şi pe 24 de drumuri se circulă pe o singură bandă.

89 de persoane afectate de ger au apelat la ajutorul medicilor şi 162 de şcoli şi grădiniţe din 16 raioane şi-au suspendat orele.

Au fost anulate mai multe rute spre România, iar trenul Chişinău-Bucureşti a ajuns la destinaţie cu o întârziere de şapte ore.

Parlamentul ucrainean a respins două proiecte de lege care ar fi permis eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko, condamnată în octombrie anul trecut la 7 ani închisoare pentru abuz de putere.

Până spre anul 2016, accizele la produsele de tutun vor fi majorate cu 60 la sută. Prima scumpire este aşteptată în 2014, a decis astăzi guvernul. Programul de reducere a consumului de tutun, informează Moldpres, prevede limitarea dreptului minorilor de a-şi procura produse de tutun. Vor fi introduse şi restricţii privind fumatul în locuri publice şi publicitatea produselor de tutun.

Recensământul populaţiei şi locuinţelor va avea loc în aprilie 2014, un an mai târziu decât era programat. Primul recensământ independent a avut loc în Republica Moldova în 2004, reaminteşte Moldpres. Amânarea este provocată de costul recensământului.

Biroul Naţional de Statistică a informat că la 1 ianuarie 2012, numărul preliminar al populației stabile în Republica Moldova era de puţin peste 3 milioane 500 de mii de persoane: mai puţin de jumătate locuiesc în mediul urban, restul de două milioane în mediul rural.

Olanda a anunţat că va bloca în continuare admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cel puţin până în iunie, după ce Comisia Europeană a dat publicităţii un raport critic asupra stării justiţiei în cele două ţări.

Raportul critică cele două ţări pentru că nu au reformat tribunalele, nu au redus corupţia şi nici nu au luptat eficient împotriva crimei organizate. Un nou raport asupra reformelor din justiţie este programat în iunie.

Ministrul ucrainean al energiei a criticat Rusia, susţinând că livrează mai puţine gaze decât este prevăzut în contract. Partea ucraineană susţine că Rusia nu livrează decât 450 de milioane de metri cubi pe zi, în loc de 510. Majoritatea gazului este destinat clienţilor din Europa centrală şi de vest. Kievul afirmă că de vină este valul de ger din Rusia. Gazporm a anunţat deja că nu poate livra mai multe gaze, iar premierul Putin a avertizat că piaţa rusă are acum prioritate.

Franţa şi Marea Britanie privesc cu scepticism eforturile diplomatice ale Rusiei în Siria.

Ministrul de externe francez, Alain Juppe a declarat că nu crede nici una din promisiunile făcute de preşedintele sirian Bashir al Assad şi că recenta sa întrevedere cu şeful diplomaţiei ruse este o simplă „manipulare”.

La Moscova, premierul Putin a avertizat Occidentul să nu se poate în Siria ca „elefantul în magazinul de cristal”, încercând să forţeze schimbarea regimului.

Curtea Supremă din Rusia a confirmat decizia Comisiei electorale centrale de a nu aproba candidatura la alegerile prezidenţiale din martie a lui Grigori Iavlinski, unul din liderii opoziţiei. Comisia electorală susţine că multe din semnăturile de susţinere, adunate de Iavlinski, sunt false, implicit că nu are cele 2 milioane de semnături necesare pentru a candida. Iavlinski are cinci zile pentru a contesta.

NATO a decis să prelungească până în 2018 misiunea prin care protejează spaţiul aerian al ţărilor baltice. Din 2004, când au intrat în NATO, nici una din cele trei ţări baltice nu are avioane militare, aşa că spaţiul lor aerian este patrulat de aviaţia NATO.

Compania Air France este obligată să anuleze aproape 40 la sută din cursele pe lungă distanţă şi cam 30 la sută din cele pe distanţe mai scurte din cauza grevei piloţilor, care durează de trei zile.

Greva a fost declanşată de un proiect de lege care ar obliga angajaţii din transporturi să dea un avertisment cu 48 de ore înainte de a intra în grevă.

Compania NOKIA a anunţat că va concedia 4 mii de angajaţi, pentru că va concentra asamblarea telefoanelor mobile în Asia. Vor fi afectate uzine din Ungaria, Mexic şi Finlanda. Anul trecut, NOKIA a înregistrat pierderi de peste un miliard de euro.

Ministerul educației spune că 162 de şcoli şi grădiniţe rămân închise din cauza frigului și drumurilor blocate de troiene. Sunt închise toate instituțiile de învățământ din raioanele nordice Glodeni și Dondușeni. Sunt afectate total sau parțial școli și grădinițe din raioanele Ocniţa, Taraclia, autonomia găgăuză, Drochia, Făleşti, Hînceşti, Teleneşti, Briceni, Cantemir, Şoldăneşti, Leova, Anenii Noi, Călăraşi, Ialoveni.
În mai multe școli din Chișinău durata lecțiilor a fost redusă la 30-35 de minute. Instituţiile de învăţământ funcționează în regim obișnuit în 11 raioane.
Autoritățile spun că școlile afectate de vremea rea vor recupera orele pierdute după trecerea valului de frig. Meteorologii au anunțat cod galben pentru perioada 8-13 februarie când se pot înregistra pe alocuri -27 de grade în cursul nopții.

Un grup de membri ai opoziției comuniste conduși de deputați PCRM au organizat astăzi un nou protest antiguvernamental de mici dimensiuni. Participanții au scandat „Jos Alianța” și „Jos uzurpatorii” la sediul Ministerului agriculturii unde au loc ședințele comisiilor parlamentare iar apoi la reședința președintelui interimar, Marian Lupu.
La o întâlnire cu ambasadorii străini acreditați la Chișinău, liderul opoziției comuniste Vladimir Voronin a repetat săptămâna aceasta că, în opinia PCRM, Parlamentul și-a pierdut legitimitatea și trebuie dizolvat fără a se mai face vreo tentativă de a alege șeful statului.
Comuniștii spun că va continua protestele antiguvernamentale, dar sunt acuzați rândul lor de premierul Vlad Filat că ar diviza societatea.

În Statele Unite, fostul senator Rick Santorum a câștigat marți alegerile primare din statele Colorado, Minnesota și Missouri pentru desemnarea candidatului republican care îl va înfrunta pe președintele democrat, Barack Obama la prezidențialele din noiembrie.
Victoriile conservatorului Santorum au încetinit avansul lui Mitt Romney, liderul competiției interne din Partidul Republican care câștigase mai devreme în Nevada, Florida și New Hampshire.
Vorbind după aflarea rezultatelor de marți, Santorum a încercat să se prezinte drept cel mai demn de încrederea alegătorilor republicani, dar Romney rămâne candidatul cu cel mai mare sprijin în conducerea republicanilor și are campania cea mai bine organizată și finanțată.

Activiștii sirieni spun că forțele armate și-au întețit astăzi ofensiva care durează de cinci zile în suburbiile orașului central Homs, țintind mai ales cartierele populate de sunniții răsculați împotriva regimului de 11 ani al președintelui Bashar al-Assad.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, organizație cu sediul la Londra, spune că cel puțin 47 de oameni au fost uciși de tancuri și tiruri de artilerie în cursul nopții trecute și că trei familii întregi ar fi fost ucise de criminali trimiși de regim. Aceste relatări nu pot fi verificate din surse independente.
Intensificarea ofensivei la Homs are loc la o zi după ce președintele al-Assad i-ar fi promis la Damasc ministrului rus de externe Serghei Lavrov că va pune capăt violențelor de 11 luni.

Din Pakistan se relatează că poliția a reținut peste 100 de oameni în timpul raidurilor la școlile islamice neînregistrate, madrasa, în provincia Peshawar la granița cu Afganistanul. Poliția a declarat publicației „Express Tribune" că operațiunea a fost lansată în urma relatărilor despre „activități suspecte” la unele școli. Ziarul scrie că mulți dintre cei arestați ar fi afgani.
În urma raidurilor, localnicii au pichetat în semn de protest secțiile de poliție, dar ar fi fost întâmpinați cu gaze lacrimogene și lovituri de baston. Ministrul de interne, Rehman Malik a promis recent că autoritățile vor lua măsuri față de școlile islamice neautorizate.

Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev poartă convorbiri astăzi la Berlin cu Angela Merkel, cancelara Germaniei.
Ministerul kazah de externe a spus că, în timpul vizitei de două zile a lui Nazarbaev, vor fi semnate contracte în valoare de peste 2 miliarde de dolari în domeniul comerțului cu materie primă, în domeniul industrial și tehnologic.
Este prima vizită a liderului kazah într-o țară occidentală după ciocnirile violente din decembrie între forțele de ordine și petroliștii din orașul vestic Zhanaozen, soldate cu 16 morți. Guvernul lui Nazarbaev a fost criticat pentru arestarea activiștilor opoziției în legătură cu protestele îndelungate a muncitorilor din industria petrolieră de la Zhanaozen care cereau salarii mai mari.

Liderii alianței de guvernare n-au reușit marți seara să decidă definitiv dacă merg înainte cu inițiativa referendumului constituțional sau mai încearcă o dată să aleagă șeful statului în Parlament. Președintele fracțiunii democraților, Dumitru Diacov a declarat Europei Libere că decizia ar putea fi luată până la 16 februarie când se așteaptă prima ședință parlamentară din noua sesiune.
Premierul liberal-democrat, Vlad Filat a spus că, deocamdată, liderii Alianței pentru Integrare Europeană au reușit să se pună de acord asupra modificărilor constituționale în eventualitatea că referendumul va fi convocat. Dar Filat nu a prezentat modificările avute în vedere.

La București premierul desemnat al României, Mihai Răzvan Ungureanu și-a asigurat marți sprijinul coaliției de guvernare de centru-dreapta, la o zi de la demisia premierului, Emil Boc.
Ungureanu, director al serviciilor de informații externe și fost ministru de externe, urmează să anunțe astăzi componența noului cabinet și are la dispoziție zece zile pentru aprobarea lui în Parlament.
Opoziția social democrată și liberală a salutat demisia premierului Emil Boc, dar susține că ar trebui să demisioneze și președintele Traian Băsescu și să se țină alegeri anticipate.

Premierul ungur, Viktor Orban a declarat marți că „este mândru” de noua Constituție a Ungariei și că cei care le pun la îndoială ar fi motivați de interese financiare în țara sa.
Într-un discurs anual, premierul de centru dreapta, al cărui partid deține majoritatea constituțională, a spus între altele că noua lege supremă va apăra Ungaria de criza datoriilor din zona euro.
Criticii, între care Comisia Europeană, spun că noua Constituție ungară ar submina democrația iar guvernul ar căpăta prea multă influență asupra Băncii centrale și justiției.

Statele Unite și-au exprimat scepticismul că președintele Siriei, Bashar al-Assad se va ține de promisiunea să oprească violențele făcută marți ministrului rus de externe Serghei Lavrov. Victoria Nuland, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, a spus că Assad a avut la dispoziție 11 luni pentru a opri violențele față de protestatarii opoziției, dar ele continuă.
Statele Unite și-au închis ambasada la Damasc, iar Franța, Italia, Belgia, Marea Britanie, Olanda și Spania și-au retras ambasadorii.

Oamenii politici din Grecia vor încerca din nou astăzi să ajungă la un acord privind măsurile noi de austeritate care trebuie luate în schimbul unui al doilea împrumut de salvare în valoare de 130 de miliarde de euro. Cancelara Germaniei, Angela Merkel le-a cerut să se grăbească liderilor partidelor conservator, socialist și celor de extremă dreapta, care au amânat deja de două ori negocierile.
Creditorii internaționali și guvernul elen au avertizat că fără acest nou credit Grecia ar putea intra în faliment la 20 martie. Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană cer tăierea salariilor în sectorul bugetar, micșorarea numărului de angajați ai statului și reducerea pensiilor. Sindicatele grecești înfuriate de perspectiva de adâncire a austerității au organizat marți o grevă de 24 de ore.

Fostul candidat prezidențial din Egipt, Mohamad ElBaradei le-a cerut concetățenilor să-și depășească divergențele pentru a scăpa de conducerea militară și a îndrepta țara pe calea democrației.
Într-un articol publicat azi în Financial Times, fostul șef al agenției ONU pentru energia atomică scrie că sprijină Frăția Musulmană, un partid islamist bine organizat, despre care crede că „va include alte fracțiuni politice, va sprijini economia de piață și va fi pragmatic”.
Laureat al premiului Nobel pentru pace în 2005, ElBaradei a scris că performanțele conducerii militare a țării la un an de aflare la conducere sunt sub așteptări, iar egiptenii nu au văzut multe schimbări pozitive în economie, inclusiv în odinioară prospera industrie turistică.

O curte de apel federală din California a declarat neconstituțională interzicerea căsătoriilor între persoane de același sex în acest stat american. În noiembrie 2008, alegătorii din California aprobaseră interdicția cu o mică majoritate, după ce un tribunal anulase legea care declara legitime doar căsătoriile între un bărbat și o femeie.
Acum, cazul va ajunge probabil la Curtea Supremă a Statelor Unite deciziile căreia devin obligatorii în toate cele 50 de state. Căsătoriile între persoane de același sex sunt astăzi legale în Statele Unite în doar câteva state și capitala Washington. Câteva state planifică referendumuri în această chestiune odată cu alegerile prezidențiale din noiembrie.