Noul guvern al României condus de Mihai Răzvan Ungureanu a depus astăzi jurământul în fața președintelui Traian Băsescu, la cîteva ore după aprobarea de către Parlament și trei zile după demisia guvernului Emil Boc din cauza protestelor față de măsurile de austeritate.
La ceremonia de învestitură, președintele Băsescu a mulțumit cabinetului Boc pentru traversarea crizei economice și a sugerat că noul guvern va avea aceleași politici. „Criza aceasta i-a obligat pe oamenii politici responsabili sa nu mai amăgească poporul cu traiul prin împrumut, cu traiul prin amanetarea viitorului”.
În vârstă de 43 de ani, Ungureanu a preluat conducerea guvernului pentru cel mult 10 luni, până la viitoarele alegeri parlamentare. Uniunea Social-Liberală, de opoziție, cere însă demisia președintelui Traian Băsescu și alegeri anticipate.

Un judecător britanic a condamnat la închisoare 9 bărbați care ar fi plănuit să înființeze o tabără teroristă de antrenament și să arunce în aer Bursa de la Londra. Toți condamnații, cetățeni britanici cu origini în Pakistan și Bangladesh au fost arestați în decembrie trecut și și-au recunoscut vinovăția săptămâna trecută. Patru dintre condamnați au recunoscut că plănuiau să plaseze o bombă la bursa londoneză, iar alți doi au admis planuri mai puțin grave. Au primit pedepse între 5 și 16 ani de închisoare.
Ultimii trei plănuiau o tabără teroristă în Pakistan și au fost condamnați la termene de detenție nedeterminate, dar vor trebui să stea în închisoare cel puțin opt ani.

Guvernul german a expulzat patru diplomați sirieni după arestarea a doi bărbați suspectați că ar spiona liderii opoziției siriene aflați pe teritoriul Germaniei. Ministrul de externe, Guido Westerwelle a anunțat expulzările astăzi. Poliția de la Berlin arestase pe 7 februarie un cetățean sirian și un bărbat cu dublă cetățenie germană și libaneză sub „suspiciunea puternică” de a fi lucrat de ani de zile pentru serviciile secrete siriene, spionând opoziția.
Pe 26 decembrie, un politician al Partidului Verzilor și activistul sirian Ferhad Ahma fuseseră bătuți crunt de atacatori necunoscuți într-un apartament de la Berlin.

Organizația israeliană a Medicilor pentru Drepturile Omului spune că viața unui palestinian suspectat de terorism este în pericol după 55 de zile de grevă foamei în Israel. Khader Adnan, membru al organizației Jihadul Islamic, a fost reținut în decembrie și refuză de atunci să se alimenteze în semn de protest față de detenția fără proces. Familia și avocații lui Adnan spun că acesta a slăbit cu aproape 30 de kilograme și cântărește astăzi 60.
Potrivit legilor israeliene, autoritățile pot ține în detenție timp de șase luni sau chiar mai mult suspecții despre care cred că pun în pericol securitatea.

Premierul liberal-democrat, Vlad Filat spune că Parlamentul ar putea decide la 16 februarie când va mai face o tentativă de a alege șeful statului. Vorbindu-le astăzi jurnaliștilor, Filat a spus însă că alianța de guvernare își păstrează intenția de a modifica prin referendum Constituția pentru a evita blocaje în viitor, chiar dacă șeful statului este ales de data aceasta.
Speakerul democrat Marian Lupu a declarat miercuri Europei Libere că șansele de reușită ale unui referendum primăvara aceasta sunt foarte mici, iar eșuarea lui va duce la parlamentare anticipate.

Noul guvern al României condus de Mihai Razvan Ungureanu a depus astăzi jurământul în fața președintelui Traian Băsescu, la câteva ore după aprobarea lui de către parlament.
Guvernul a primit sprijin din partea a 237 de deputați ai majorității de centru-dreapta conduse de democrați-liberalii fostului premier, Emil Boc, care demisionase luni din cauza protestelor de stradă față de măsurile de austeritate.
În vârstă de 43 de ani, Ungureanu a preluat conducerea guvernului pentru cel mult 10 luni, până la alegerile parlamentare în termen.
Uniunea Social-Liberală de opoziție cere însă demisia președintelui Traian Băsescu și alegeri anticipate.

Premierul Greciei, Lukas Papademos a anunțat că partidele coaliției de guvernare au ajuns la înțelegerea generală să sprijine măsuri de austeritate adiționale în schimbul unui nou împrumut salvator. Ministrul sănătății, Adreas Loverdos a spus în Parlament că alternativă nu există. Desigur, a spus ministrul, va urma o reacție socială negativă, dar altă cale nu există. Grecia poate falimenta la mijlocul lui martie dacă nu primește noului împrumut de 130 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional.
Adâncirea austerității a cauzat noi proteste. După greva generală de miercuri, principalele sindicate grecești au anunțat noi proteste pentru zilele de vineri și sâmbătă.

Cinci dintre cele mai mari bănci din Statele Unite au căzut de acord să ofere ajutoare de 25 de miliarde de dolari cumpărătorilor de locuințe afectați de colapsul din sistemul ipotecar de acum 4 ani.
Acordul între bănci, guvernul federal și majoritatea statelor are menirea să aplaneze disputele între deținătorii de ipoteci și creditori. El va reduce plățile și va oferi compensații celor care au căzut victime practicilor bancare abuzive și au rămas fără case
Înțelegerea oferă speranțe noi pentru milioane de americani ale căror proprietăți s-au depreciat din cauza crizei și va permite băncilor, pe de altă parte, să evite procese de judecată.

Președintele Franței, Nicolas Sarkozy a declarat că se va opune căsătoriilor între gay și eutanasiei în campania pentru alegerile prezidențiale din aprilie când speră să obțină un al doilea mandat. Sarkozy a declarat astăzi ziarului „Le Figaro” că va respinge planurile rivalului său socialist, François Hollande de a le permite străinilor să participe la alegerile locale și va propune un referendum pe tema limitării dreptului la alocație de șomaj.
Deși nu și-a anunțat oficial candidatura, liderul francez a mai încercat să se prezinte ca un apărător al valorilor tradiționale și să atragă voturi din partea celor care-l sprijină pe liderul de extremă dreaptă Marine Le Pen.

Inspectoratul Fiscal spune că va micșora numărul controalelor la agenții economici de la mijlocul anului, când va introduce o nouă metodă de supraveghere. Șeful fiscului, Nicolae Platon a anunțat astăzi că agenții economici vor fi obligați de la 1 iulie să-și înregistreze într-un registru electronic centralizat toate tranzacțiile care depășesc 100 de mii de lei.
O subdiviziune specială va urmări activitatea firmelor și le va verifica în regim operativ pe cele netransparente. Șeful fiscului spune că firmele conștiincioase nu vor fi deranjate iar numărul total al controalelor va putea fi redus.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională astăzi lichidarea judecătoriilor economice, decizie care face parte din reforma în justiție promovată de Alianța pentru Integrarea Europeană. Într-o primă reacție, ministrul justiției Oleg Efrim a spus că decizia este un motiv de bucurie pentru cei care doresc ca situația din justiție să rămână pe vechi.
Curtea a fost sesizată de opoziția comunistă. PCRM spune că judecătoriile specializate nu pot fi desființate printr-o lege pentru că existența lor este prevăzută de Constituție. La cererea petiționarilor, de la luarea deciziei de astăzi a fost înlăturat în prealabil președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase care sprijinise reforma pe când era ministru al justiției.
Majoritatea parlamentară a adoptat în iulie anul trecut Legea pentru desființarea judecătoriilor economice considerate focare de corupție și transferul dosarelor economice în instanțele obișnuite. Opoziția comunistă spune că judecătoriile economice au funcționat eficient și trebuie păstrate.

Deputații comuniști au boicotat astăzi ședința Biroului permanent al Parlamentului care a stabilit pentru 16 februarie începerea ședințelor plenare ale noii sesiuni legislative. Boicotul a fost anunțat de secretarul executiv al PCRM, Iurie Muntean. El a adus un grup de simpatizanți ai opoziției, care au scandat „Jos Alianța” la ușa sălii de ședințe a Biroului permanent al Parlamentului.
În timp ce comuniștii cer dizolvarea forului legislativ pe motiv că a încălcat termenul constituțional de alegere a șefului statului, lideri ai alianței majoritare sugerează că putea organiza alegeri prezidențiale repetate luna aceasta.

Parlamentul României a aprobat astăzi noul guvern al premierului Mihai Razvan Ungureanu, la trei zile de la demisia cabinetului lui Emil Boc din cauza protestelor de stradă față de măsurile de austeritate.
Noul guvern a primit 237 de voturi ale majorității de centru-dreapta conduse de democrați-liberalii fostului premier, cu cinci peste strictul necesar. Uniunea Social Liberală de opoziție a boicotat votul.
În vârstă de 43 de ani, Ungureanu a condus până acum serviciile de informații externe ale României. El preia conducerea guvernului pentru cel mult 10 luni, până la alegerile parlamentare în termen. Opoziția cere însă demisia președintelui Traian Băsescu și alegeri anticipate.

În Grecia, partidele coaliției de guvernare au căzut de acord asupra unor noi reduceri bugetare cerute de creditori în schimbul unui noi împrumut pentru a salva de la faliment țara îndatorată a zonei euro. Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi a declarat astăzi la Frankfurt că premierul grec Lucas Papademos l-a anunțat telefonic despre acordul tărăgănat de mai multe zile.
Grecia poate falimenta la mijlocul lui martie dacă nu primește noului împrumut de 130 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Adâncirea austerității a cauzat noi proteste. După greva generală de miercuri, principalele sindicate grecești au anunțat noi proteste pentru zilele de vineri și sâmbătă.

Mai multe porțiuni ale Dunării au înghețat în câteva țări blocând circulația pe cea mai aglomerată arteră europeană de transport fluvial, care trece prin 9 țări având o lungime de 2,860 de kilometri.
Toate navele aflate pe porțiunea sârbească de 600 de kilometri erau astăzi blocate în porturi. În România râul era înghețat de la un mal la altul pe două porțiuni a câte 100 de kilometri. În Croația, transportul fluvial fusese oprit de miercuri. Serbia și România și-au exprimat îngrijorarea că înghețarea râului poate opri producerea energiei electrice la hidrocentrala gestionată în comun de la Porțile de Fier.

Curtea Supremă din Spania l-a condamnat pe cel mai cunoscut judecător al țării și pentru depășirea atribuțiilor la examinarea unui dosar de corupție și l-a suspendat pe 11 ani. Judecătorul Baltasar Garzon a fost găsit vinovat de autorizarea ilegală a înregistrării convorbirilor între avocații apărării. El nu poate depune apel împotriva sentinței anunțat astăzi.
Într-un alt dosar aflat pe rol, Garzon este acuzat că ar fi început ilegal o anchetă despre dispariția oamenilor în Spania între războiul civil din 1936 și dictatura generalului Francisco Franco, care a durat până în 1975. Judecătorul spaniol a căpătat faimă internațională în 1998, când l-a pus sub acuzare pe fostul lider chilian Augusto Pinochet pentru violarea drepturilor omului.

Ministrul educaţiei Mihai Şleahtiţchi a declarat într-un interviu cu Europa Liberă că s-a încheiat elaborarea Codului educaţiei care urmează să fie discutat acum în guvern. În baza codului se va crea şi un sistem de ierarhizare calitativă a şcolilor şi universităţilor. Criteriile care vor sta la baza acestei ierarhii vor fi stabilite de o Agenţie naţională pentru asigurarea calităţii în învăţământ. Ministrul educaţiei a mai declarat că în viitor, toate locurile din învăţământ vor fi ocupate printr-un concurs naţional.

Din cauza gerului, în 16 raioane din Republica Moldova a fost sistat parţial învăţământul, în două raioane - Glodeni şi Dunduşeni - sistarea este totală, a informat ministrul educaţiei Mihai Şleahtiţchi într-un interviu cu Europa Liberă. În 45 de instituţii de învăţământ a fost redusă durata orelor.

Cinci instituţii superioare din Republica Moldova şi-au redus de asemenea programul: la Universitatea din Bălţi cursurile au fost sistate şi vor fi reluate luni, Universitatea de Stat de la Chişinău şi-a redus numai parţial activitatea.

Traficantul rus de arme Viktor But a pierdut şi ultimul recurs înaintat într-un tribunal din New York. În noiembrie 2011, But a fost găsit vinovat de a fi încercat să vândă rachete unor organizaţii teroriste şi de a fi susţinut acţiuni împotriva militarilor americani. But ar putea fi condamnat la minimum 25 de ani închisoare dar ar putea primi şi condamnare pe viaţă. Sentinţa va fi pronunţată în martie.

Forţele siriene au continuat ofensiva în Holms, potrivit informaţiilor din cercurile de opoziţie cel puţin 31 de persoane au fost ucise. Cifrele nu pot fi verificate şi din alte surse. Se relatează că au fost observate explozii de obuze şi grenade. Holms, oraş cu o populaţie de circa un milion, este unul din centrele revoltei împotriva regimului preşedintelui Bashar al Assad.

Premierul slovac Iveta Radicova a înaintat candidatura avocatului pentru drepturile omului din Belarus, Ales Byaliţki la premiul Nobel pentru Pace. În noiembrie anul trecut, Byaliţki a fost condamnat la 4 ani şi jumătate închisoare pentru presupusă fraudă fiscală.

Preşedintele interimat al ţării, Marian Lupu a declarat Europei Libere că exclude organizarea de alegeri anticipate. Nici organizarea unui referendum pentru depăşirea actualei crize constituţionale nu promite să fie un succes. Aşa că rămâne soluţia identificării unui candidat nepolitic, care să fie susţinut de partidele Alianţei pentru integritate Europeană şi de fracţiunea socialistă.

Aceste candidat trebuie prezentat parlamentului la mijlocul lunii februarie, când începe noua sesiune şi ales până la sfârşitul acestei luni.

Cât priveşte modificarea constituţiei, s-ar putea ca aceasta schimbare să necesite organizarea unui referendum pentru că Alianţa nu are majoritatea necesară de două treimi în parlament.

În cadrul reformei justiţiei ministrul Oleg Efrim a propus ca imunitatea judecătorilor, bănuiţi de acte de corupţie, să poată fi ridicată fără aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Totodată, pe lângă CSM ar urma să funcţioneze un Colegiu de selectare a judecătorilor, care să evalueze toţi judecătorii, timp de doi ani de la înfiinţare.

Până spre anul 2016, accizele la produsele de tutun vor fi majorate cu 60 la sută. Prima scumpire este aşteptată în 2014, a decis guvernul. Programul de reducere a consumului de tutun, informează Moldpres, prevede limitarea dreptului minorilor de a-şi procura produse de tutun. Vor fi introduse si restricţii privind fumatul în locuri publice şi publicitatea produselor de tutun.

Transformarea misiunii de pacificare din regiunea transnistreană nu va fi discutată la următoare rundă a negocierilor în formatul 5+2, programate pentru sfîrşitul lunii, la Dublin.

Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov a precizat, citat de Info Prim, că la Dublin vor fi discutate principiile procesului de negocieri

Presa de la Tiraspol a scris că liderul transnistrean, Evghenii Şevciuk, nu vrea să negocieze transformarea misiunii de pacificatori.

Runda de negocieri va avea loc pe 28-29 februarie la Dublin, Irlanda.