Potrivit unei declaraţii postată pe pagina de internet a ministerului de externe de la Moscova, Rusia ar fi dispusă se restabilească relaţii diplomatice cu Georgia. Se pare că este răspunsul la anunţul preşedintelui gerogian Saakashvili că Gerogia ar putea permite intrarea în ţară a cetăţenilor ruşi, fără viză. Cele două ţări au rupt relaţiile diplomatice în august 2008, după scurtul război din Oseţia de sud.

Numărul femeilor deputate este îngrijorător de mic, cum este îngrijorător şi faptul că acest dezechilibru persistă în parlamentele din lumea întreagă. Într-un raport al Uniunii inter parlamentare ONU se precizează că numai 19, 5 la sută din toţi deputaţii din lume sunt femei.Rwanda şi Andora sunt singurele ţări unde femeile deţin peste jumătate din scaunele de deputat. Orientul Mijlociu, în pofida Primăverii arabe, rămâne singura regiune din lume în care nici un parlament nu are 30 la sută femei.

Liderii Uniunii Europene au semnat acordul de guvernanţă fiscală, menit să evite noi crize ale datoriei suverane, ca acelea din Grecia, Portugalia sau Irlanda. Acordul cere statelor din zona euro să nu depăşească un deficit de 3 la sută din Produsul Intern Brut şi să ia automat măsuri de corecție, dacă se prevede un deficit mai mare. Curtea Europeană de Justiţie va urmări dacă statele membre respectă regulile. Cehia şi Marea Britanie sunt singurele ţări care nu au semnat acordul. Pentru a intra în vigoare , documentul trebuie să fie ratificat de 12 state din zona euro. În Irlanda el va fi supus unui referendum.

La summitul Uniunii Europene a fost adoptată o declaraţie care sprijină iniţiativa de a extinde sancţiunile împotriva regimului din Belarus. Unii oficiali şi-au exprimat „serioase îngrijorări” faţă de deteriorarea situaţiei drepturilor omului în Belarus. Polonia conduce ofensiva europeană iar astăzi, la Varşovia, Parlamentul a adoptat o rezoluţie în care cere regimului preşedintelui Lukaşenka să elibereze toţi deţinuţii politici. Pe 28 februarie, guvernul belarus a cerut ambasadorului Uniuni Europene la Minsk şi celui polonez să părăsească ţara. Ca răspuns, toate cele 27 de ţări ale Uniunii şi-au retras ambasadorii.

Preşedintele Kazahstanului a criticat OSCE, afirmând că observatorii electorali se lasă „manipulaţi de unele ţări pentru a pune presiuni asupra Kazahstanului”. Preşedintele Nazarbaiev nu a precizat la care ţări se referă dar a avertizat că ar putea să nu mai invite observatorii OSCE la următoarele alegeri.

Guvernatorul regiunii Quba din Azerbaidjan a fost demis după ce ieri, circa o mie de oameni au demonstrat, violent, împotriva lui. Forţelele de odine au intervenit cu gloanţe de cauciuc şi cel puţin 4 persoane au fost rănite. Protestele au fost provocate de o declaraţie a guvernatorului care a declarat că locuitorii din Quba sunt nişte „trădători” pentru că îşi vând ieftin pământul primit de la stat.

La Chişinău au fost aniversați 20 de ani de la declanşarea războiul de pe Nistru cu o slujbă religioasă, un marş al Memoriei şi cu depuneri de flori la Complexul memorial „Eternitatea”. Au participat veterani, persoane care au avut de suferit de pe urma războiui şi conducerea politică a ţării. Cu această ocazie, premierul Vlad Filat a declarat că reintegrara țării reprezintă „o acțiune concretă”. Vlad FilatL: „A fost un război care ne-a fost impus, un război nedrept, care i-a luat din rândul nostru pe cei mai demni, care a făcut jertfe atât printre locuitorii de pe malul drept, cât și pe malul stâng al Nistrului.” Primul preşedinte al Republicii Moldova după 1990 Mircea Snegur a spus cu aceeaşi ocazie că problema reintegrării nu este nici astăzi rezolvată pentru că liderii de la Tiraspol „sunt susținuți de forțele radicale din Federația Rusă. O lume întreagă nu îi poate convinge să-și retragă armata sovietică.”

Ministrul român al economie Lucian Bode a spus pentru Hotnews că la şedinţa comună a guvernelor român şi moldovean de sâmbătă vor fi discutate, între altele, construirea gazoductului Iași-Ungheni, linia electrică de 400 kV (Suceava-Bălți) și linia electrică de 110 kV (Falciu-Gotești). Prețul gazoductului Ungheni-Iași este estimat la aproximativ 19 milioane de euro şi va fi parţial finanţat din fonduri europene. La şedința de mâine de la Iaşi vor fi semnate 8 documente, inclusiv Planul de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Moldovei. Şedinţa comună, o premieră pentru Republica Moldova, se va încheia cu o conferinţă de presă a celor doi premieri Mihai Răzvan Ungureanu şi Vlad Filat.

Parlamentul Moldovei a decis, la propunerea Partidului Liberal, sancţionarea agenţilor economici care plasează în publicitate texte în limba rusă cu litere mai mari decît cele în limba română, sau dacă aceastea din urmă lipsesc. Potrivit agenţiei Info Prim, liberalii au propus ca amenzile să fie de la 400 la 3000 de lei pentru persoanele fizice şi 6000 -10000 lei pentru cele juridice.

Liderul suprem al Iranului, aiatolahul Hamenei, i-a îndemnat pe iranieni să se prezinte în număr cât mai mare la alegerile parlamentare din această țară. Hamenei a spus că o prezență sporită la vot va da un semnal puternic Occidentului, cu care Iranul se află într-un lung conflict din cauza programului său nuclear.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a repetat că Iranul nu poate avea un program nuclear militar. Într-un interviu pentru publicaţia „The Atlantic”, Obama a afirmat că, deşi nu exclude o acţiune militară, bombardarea Iranului ar putea întări de fapt guvernul iranian, pentru că acesta ar putea poza în victimă. Înterviul a fost acordat în ajunul vizitei la Washington a premierului israelian Biniamin Netaniahu.

Un convoi al Crucii Roşii cu ajutoare umanitare şi medicamente a intrat în Homs, oraşul sirian asediat de săptămâni de forţelele de ordine ale preşedintelui Başar al- Assad. Camioanele au ajuns şi în cartierul Baba Amr, de unde forțele anti-Assad s-au retras ieri. Franţa a anunţat că-şi închide ambasada din Damasc în semn de protest faţă de violenţa cu care regimul sirian reprimă opoziţia.

Astăzi în Rusia se încheie oficial campania electorală, înaintea alegerilor prezidenţiale de duminică. La o întrevedere cu presa străină, premierul Vladimir Putin a afirmat că protestele din ultimele luni, provocate de alegerile generale din decembrie, l-au făcut un candidat şi mai puternic. Toate sondajele de opinie îl dau câştigător pe Putin, restul de patru candidaţi situându-se mult în urma lui. Potrivit legii, toate presa din Rusia e obligată să păstreze o aşa-numităț„tăcere” timp de două zile. Ea va putea relata din nou despre alegerile prezidenţiale începănd de duminică, la ora 19, după închiderea centrelor de votare.

Majoritatea parlamentară a decis să taie gradual până la 75 la sută din salariul deputaților care lipsesc nemotivat și repetat de la ședințele plenare sau ale comisiilor Parlamentului.
Absența deputatului de la o ședință în semn de protest față de un proiect concret inclus pe ordinea de zi, se consideră motiv întemeiat de absență, dar boicotarea generală a ședințelor plenare cad sub incidența legii.
Fracțiunea opoziției comuniste compusă din 39 de deputați a lipsit de la toate ședințele noii sesiuni începute luna trecută și la numeroase alte ședințe în trecut în semn de protest față de guvernare. Acum, comuniștii boicotează Parlamentul, considerându-l nelegitim din cauză că nu a ales șeful statului, dar continuă să-și ridice salariile.

Ministerul de externe a protestat din nou împotriva deschiderii în Transnistria a 24 de centre de votare. Pe malul drept al Nistrului vor fi deschise numai trei secţii de vot pentru alegerile prezidenţiale din Rusia din 4 martie. Ministerul a protestat într-o scrisoare adresată ambasadei Rusiei la Chişinău, în care a propus ca cele 24 de centre de votare de pe malul stâng să fie amplasate în localităţile controlate de Chişinău.

Autoritățile moldovene și române au descoperit 200 de cazuri de acordare ilegală a cetățeniei române moldovenilor. Centrul moldovean anticorupție și Serviciul Român de Informaţii au început operațiunea „Pașaport Românesc”.
Câțiva funcționari ai Serviciului de Imigrări din România au fost reținuți sub bănuiala de luare de mită și trafic de influență. Numărul suspecților printre funcționarii români ar fi de câteva zeci. Autoritățile moldovene spun că urmează a fi audiați 80 de cetățeni moldoveni, intermediari sau beneficiari ai traficului cu pașapoarte românești.

Liderii Uniunii Europene se aşteaptă să discute astăzi, în a doua zi a summitului lor de la Bruxelles impunerea de noi posibile sancţiuni împotriva regimului de la Minsk al preşedintelui Alekandr Lukaşenka, după ce ambasadorii ţărilor comunitare au părăsit Belarusul. De asemenea, pe agenda summitului se afla şi discutarea unei date exacte la care Romania si Bulgaria ar putea adera la spaţiul Schengen de liberă circulaţie.

Uniunea Europeană a acordat oficial statutul de ţară candidată Serbiei. Preşedintele Uniunii, Herman Van Rompuy a subliniat progresele făcute de Belgrad în convorbirile cu Priştina.
„Am căzut de acord noaptea trecută să acordăm Serbiei statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană. Este o reuşită remarcabilă pentru eforturile depuse de ambele părţi în dialogul dintre Belgrad şi Priştina. Acest lucru sper să încurajeze Serbia să facă progrese mai departe şi să îndeplinească criteriile de aderare politice şi economice şi sper ca Belgradul să susţină pe mai departe colaborarea regională şi să fie un vecin bun în Balcanii de Vest.”
Pentru Serbia urmează acum perioada în care va negocia aşa numitul „aquis comunitar”, ceea ce ar putea dura şi ani de zile pina a deveni membra a Uniunii Europene.

Rusia a acuzat Statele Unite că ar încerca să influenţeze rezultatul alegerilor prezidenţiale din 4 martie, finanţînd grupările opoziţiei. Declaraţiile au fost făcute de ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu cu „Rossiskaia Gazeta”. Şeful diplomaţiei ruse a spus că „zilele în care Rusiei i se puteau da lecţii de democraţie au trecut”, acesta fiind, in opinia lui Lavrov un stereotip american din perioada războiului rece. Declaraţiile ministrului rus de externe vin după ce autorităţile ruse au percheziţionat sediul organizaţiei de monitorizare a alegerilor GOLOS, organizaţie ce primeşte finanţări din Occident.

In localitatea Quba din Azerbaijan, locul unor proteste violente ieri, este linişte, după ce forţele de securitate au folosit gaze lacrimogene si gloanţe de cauciuc împotriva protestatarilor. Cel puţin 4 oameni au fost răniţi în timpul violenţelor, între care şi un jurnalist. Protestatarii au cerut demisia guvernatorului local, acuzat de corupţie şi de insultarea locuitorilor.

Astăzi au loc alegeri parlamentare in Iran, iar liderul suprem al republicii islamice, ayatolahul Ali Hamenei a preconizat o participare masivă la scrutin, ceea ce, în opinia sa, ar fi „o nouă palmă dată „puterilor Occidentale”. Declaraţiile au fost făcute ieri. Alegerile parlamentare din Iran nu sunt monitorizate de nici o organizaţie internaţionala, si analiştii internaţionali se aşteaptă la o victorie confortabilă a conservatorilor dogmatici, chiar dacă unii inalti clerici sunt nemulţumiţi de politica economică a preşedintelui Mahmud Ahmadinejad. Opoziţia nu este reprezentată aproape de loc în aceste alegeri. Multi dintre iranienii cu care au vorbit colegii nostri de la Serviciul persan al Europei Libere au declarat că nu se vor prezenta la vot, încercînd să protesteze astfel faţă de politica regimului de la Teheran.

Luptătorii din opoziţia siriană au fost nevoiţi să se retragă din localitatea Homs pe care au controlat-o pentru o perioada de timp, după o masivă ofensivă a forţelor armate siriene. Localitatea a fost sub asediu 26 de zile. Se aşteaptă ca ajutoare umanitare să fie aduse in oraş de Crucea Roşie Internaţională, care a primit permisiunea din partea regimului preşedintelui Bashar al-Assad să intre în ţară. Siria nu a permis insă accesul în ţară a şefei agenţiei ONU pentru asistenţă umanitară, Valerie Amos, în ciuda solicitării Consiliului de Securitate al ONU. Intre timp doi jurnalisti occidentali care au fost raniţi în atacul asupra localităţii de săptamîna trecută au ajuns in siguranţă in Liban. Reamintim că alţi doi jurnalişti occidentali, Marie Colvin, de naționalitate americană, care lucra pentru Sunday Times, şi fotograful francez Remi Ochlik, laureat al mai multor premii internaționale, au fost ucişi după ce un obuz al armatei siriene a lovit un centru de presă improvizat din cartierul Baba Amr al oraşului Homs acum o săptămînă.

Herman Van Rompuy a fost reales seara trecută în funcţia de preşedinte al Consiliului European pentru un nou mandat de doia ani şi jumătate. Fostul premier belgian este în virstă de 64 de ani şi a fost singurul candidat la aceasta funcţie.

Premierul Greciei, Lucas Papademos a recunoscut în fața unui jurnalist la Bruxelles că de la preluarea funcţiei a renunţat la salariul de premier, din solidaritate cu poporul grec. Un gest similar a făcut şi preşedintele Greciei, Carolos Papulias. Lucas Papademos a fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene şi guvernator al Băncii Greciei şi înainte de a prelua mandatul de premier la Atena era profesor la universitatea americana Harvard. Grecia are anunţate alegeri anticipate pentru sfîrşitul lunii aprilie, iar premierul Papademos a spus că va deţine această funcţie doar pînă ce obţine creditul necesar de 130 de miliarde de euro pentru a evita intrarea Greciei in faliment la sfărşitul lunii martie şi impune aplicarea măsurilor de austeritate necesare in ţară.

Ministrul de externe al Pakistanului a declarat că țara sa va continua proiectul unei conducte de gaze cu Iranul, în ciuda avertismentelor din partea Statelor Unite. Hina Rabbani Khar a declarat la o conferință de presă că proiectul este în interesul național al Pakistanului care se confruntă cu o criză energetică.
Secretarul de stat american, Hillary Clinton a avertizat miercuri Pakistanul că poate suferi prejudicii dacă nu renunță la proiectul cu Iranul, sancționat pentru continuarea programului atomic. Clinton a spus că Statele Unite acordă Pakistanului ajutoare anuale de miliarde de dolari să caute soluții alternative cum ar fi o conductă din Turkmenistan, Afganistan și India.
Presa pakistaneză a dezvăluit miercuri că Pakistanul a primit un împrumut iranian de 250 de milioane de dolari pentru construcția conductei.