La Iaşi a avut loc prima şedinţă comună a guvernelor din România şi Republica Moldova, încheiată cu semnarea mai multor acorduri bilaterale.

Pentru gazda reuniunii, premierul român Mihai Răzvan Ungureanu a salutat semnarea acordului vizând integrarea europeană a Moldovei drept o prioritate a politicii externe româneşti.

La rândul său, premierul Vlad Filat s-a declarat mulţumit mai ales de faptul că au fost discutate o serie de proiecte concrete de dezvoltare a infrastructurii sau colaborare în domeniul energetic.

În Rusia este observată o aşa numită zi a „tăcerii”, o zi în care nu se vorbeşte sau comentează alegerile prezidenţiale de duminică.

Principalul favorit, potrivit sondajelor de opinie, este premierul Vladimir Putin şi singura întrebare este dacă va câştiga sau nu prin primul tur de scrutin. În cursa prezidenţială sunt în total cinci candidaţi dar singurul cotat cu peste 10 la sută din intenţiile de vor este liderul comunist Gennadi Ziuganov.

Votul va fi monitorizat de aproximativ 700 de observatori internaţionali, cei mai mulţi trimişi de CSI, OSCE şi Adunarea Parlamentată a Consiliului Europei.

Nu se ştie dacă şi alegerile prezidenţiale vor provoca un val de proteste cum a fost cazul alegerilor parlamentare din decembrie dar după lungi negocieri, autorităţile din Moscova au autorizat organizarea unui miting pe 5 martie, în centrul oraşului.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a declarat că nu poate accepta oferta Rusiei de restabilire a relaţiilor diplomatice, înainte ca Moscova să recunoască oficial că Abhazia şi Osetia de Sud fac parte din Georgia.

Oferta Rusiei venit după ce preşedintele georgian a declarat că va fi ridicată obligativitatea vizei pentru cetăţenii ruşi. Relaţiile dintre cele două ţări au fost rupte în 2008, după scurtul război din Osetia de Sud.

La Iaşi, are loc prima şedinţă comună a guvernelor din România şi Republica Moldova la care urmează să fie semnate 8 documente, între care şi Planul de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Moldovei. Vor fi discutate şi o serie de proiecte concrete. Ministrul român al economiei, Lucian Bode, a declarat portalului de ştiri Hotnews că vor fi analizate proiectele privind construirea gazoductului Iași-Ungheni, linia electrică de 400 kV (Suceava-Bălți) și linia electrică de 110 kV (Fălciu-Gotești). Gazoductul Ungheni-Iași o să coste în jur de 19 milioane de euro şi va fi parţial finanţat din fonduri europene.

În Rusia vor avea loc duminică alegeri prezidenţiale şi toate sondajele de opinie îl dau câştigător pe premierul Vladimir Putin. Singura întrebare care rămâne este dacă va câştiga, cum speră, din primul tur de scrutin.

Potrivit unor oponenţi sirieni, forţele de securitate continuă să bombardeze oraşul Homs şi nu permit intrarea convoiului cu ajutoare trimis de Crucea Roşie. Secretarul general ONU s-a declarat profund neliniştit de informaţiile că la Homs, forţele de ordine ar aresta şi tortura civili. Între timp, activişti sirieni susţin că noi lupte au izbucnit în apropiere de graniţa cu Turcia.

În Iran au avut loc vineri alegeri parlamentare şi participarea la vot este pusă oficial, la 65 la sută. Rezultatele preliminare indică o victorie a forţelor conservatoare, opuse preşedintelui Ahmadinejad. Peste 3 mii de candidaţi s-au luptat pentru a ocupa 290 de locuri în parlament. Nici un observator străin nu a primit acreditare la aceste alegeri. Programul centrelor de votare a fost prelungit cu cinci ore, din cauza participării ridicare a electoratului.

Ministrul de externe din Belarus nu a mai fost invitat la reuniunea de luni a Parteneriatului estic, care are loc la Praga. Sunt aşteptaţi numai miniştrii de externe din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, precum şi cei din ţările Grupului de la Vişegrad.

La summitul Uniunii Europene a fost adoptată o declaraţie care sprijină iniţiativa de a extinde sancţiunile împotriva regimului din Belarus. Unii oficiali şi-au exprimat „serioase îngrijorări” faţă de deteriorarea situaţiei drepturilor omului în Belarus. Polonia conduce ofensiva europeană iar astăzi, la Varşovia, parlamentul a adoptat o rezoluţie în care cere regimului preşedintelui Lukaşenca să elibereze toţi deţinuţii politici. Pe 28 februarie, guvernul belarus a cerut ambasadorului Uniuni Europene la Minsk şi celui polonez să părăsească ţara. Ca răspuns, toate cele 27 de ţări al Uniunii şi-au retras ambasadorii.

Potrivit unei declaraţii postată pe pagina de internet a ministerului de externe de la Moscova, Rusia ar fi dispusă se restabilească relaţii diplomatice cu Georgia. Se pare că este răspunsul la anunţul preşedintelui georgian Saakaşvili că Georgia ar putea permite intrarea în ţară a cetăţenilor ruşi, fără viză. Cele două ţări au rupt relaţiile diplomatice în august 2008, după scurtul război din Osetia de Sud.

Bonitatea Greciei a scăzut şi mai mult, potrivit agenţiei de rating Moody’s. Potrivit agenţiei, Grecia primeşte calificativul cel mai mic – C, pentru că probabilitatea ca ţara să intre în incapacitate de plată este mare.

Potrivit unei comisii ONU de investigaţie, în Libia, atât forţele pro Gaddafi, cât şi cele de opoziţie au comis crime şi au încălcat drepturile omului. Circumstanţele în care a murit fostul lider libian nu au putut fi clarificate pentru că noile autorităţi libiene nu au furnizat informaţiile cerute, a precizat comisia ONU.

Potrivit unei declaraţii postată pe pagina de internet a ministerului de externe de la Moscova, Rusia ar fi dispusă se restabilească relaţii diplomatice cu Georgia. Se pare că este răspunsul la anunţul preşedintelui gerogian Saakashvili că Gerogia ar putea permite intrarea în ţară a cetăţenilor ruşi, fără viză. Cele două ţări au rupt relaţiile diplomatice în august 2008, după scurtul război din Oseţia de sud.

Numărul femeilor deputate este îngrijorător de mic, cum este îngrijorător şi faptul că acest dezechilibru persistă în parlamentele din lumea întreagă. Într-un raport al Uniunii inter parlamentare ONU se precizează că numai 19, 5 la sută din toţi deputaţii din lume sunt femei.Rwanda şi Andora sunt singurele ţări unde femeile deţin peste jumătate din scaunele de deputat. Orientul Mijlociu, în pofida Primăverii arabe, rămâne singura regiune din lume în care nici un parlament nu are 30 la sută femei.

Liderii Uniunii Europene au semnat acordul de guvernanţă fiscală, menit să evite noi crize ale datoriei suverane, ca acelea din Grecia, Portugalia sau Irlanda. Acordul cere statelor din zona euro să nu depăşească un deficit de 3 la sută din Produsul Intern Brut şi să ia automat măsuri de corecție, dacă se prevede un deficit mai mare. Curtea Europeană de Justiţie va urmări dacă statele membre respectă regulile. Cehia şi Marea Britanie sunt singurele ţări care nu au semnat acordul. Pentru a intra în vigoare , documentul trebuie să fie ratificat de 12 state din zona euro. În Irlanda el va fi supus unui referendum.

La summitul Uniunii Europene a fost adoptată o declaraţie care sprijină iniţiativa de a extinde sancţiunile împotriva regimului din Belarus. Unii oficiali şi-au exprimat „serioase îngrijorări” faţă de deteriorarea situaţiei drepturilor omului în Belarus. Polonia conduce ofensiva europeană iar astăzi, la Varşovia, Parlamentul a adoptat o rezoluţie în care cere regimului preşedintelui Lukaşenka să elibereze toţi deţinuţii politici. Pe 28 februarie, guvernul belarus a cerut ambasadorului Uniuni Europene la Minsk şi celui polonez să părăsească ţara. Ca răspuns, toate cele 27 de ţări ale Uniunii şi-au retras ambasadorii.

Preşedintele Kazahstanului a criticat OSCE, afirmând că observatorii electorali se lasă „manipulaţi de unele ţări pentru a pune presiuni asupra Kazahstanului”. Preşedintele Nazarbaiev nu a precizat la care ţări se referă dar a avertizat că ar putea să nu mai invite observatorii OSCE la următoarele alegeri.

Guvernatorul regiunii Quba din Azerbaidjan a fost demis după ce ieri, circa o mie de oameni au demonstrat, violent, împotriva lui. Forţelele de odine au intervenit cu gloanţe de cauciuc şi cel puţin 4 persoane au fost rănite. Protestele au fost provocate de o declaraţie a guvernatorului care a declarat că locuitorii din Quba sunt nişte „trădători” pentru că îşi vând ieftin pământul primit de la stat.

La Chişinău au fost aniversați 20 de ani de la declanşarea războiul de pe Nistru cu o slujbă religioasă, un marş al Memoriei şi cu depuneri de flori la Complexul memorial „Eternitatea”. Au participat veterani, persoane care au avut de suferit de pe urma războiui şi conducerea politică a ţării. Cu această ocazie, premierul Vlad Filat a declarat că reintegrara țării reprezintă „o acțiune concretă”. Vlad FilatL: „A fost un război care ne-a fost impus, un război nedrept, care i-a luat din rândul nostru pe cei mai demni, care a făcut jertfe atât printre locuitorii de pe malul drept, cât și pe malul stâng al Nistrului.” Primul preşedinte al Republicii Moldova după 1990 Mircea Snegur a spus cu aceeaşi ocazie că problema reintegrării nu este nici astăzi rezolvată pentru că liderii de la Tiraspol „sunt susținuți de forțele radicale din Federația Rusă. O lume întreagă nu îi poate convinge să-și retragă armata sovietică.”

Ministrul român al economie Lucian Bode a spus pentru Hotnews că la şedinţa comună a guvernelor român şi moldovean de sâmbătă vor fi discutate, între altele, construirea gazoductului Iași-Ungheni, linia electrică de 400 kV (Suceava-Bălți) și linia electrică de 110 kV (Falciu-Gotești). Prețul gazoductului Ungheni-Iași este estimat la aproximativ 19 milioane de euro şi va fi parţial finanţat din fonduri europene. La şedința de mâine de la Iaşi vor fi semnate 8 documente, inclusiv Planul de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Moldovei. Şedinţa comună, o premieră pentru Republica Moldova, se va încheia cu o conferinţă de presă a celor doi premieri Mihai Răzvan Ungureanu şi Vlad Filat.

Parlamentul Moldovei a decis, la propunerea Partidului Liberal, sancţionarea agenţilor economici care plasează în publicitate texte în limba rusă cu litere mai mari decît cele în limba română, sau dacă aceastea din urmă lipsesc. Potrivit agenţiei Info Prim, liberalii au propus ca amenzile să fie de la 400 la 3000 de lei pentru persoanele fizice şi 6000 -10000 lei pentru cele juridice.

Liderul suprem al Iranului, aiatolahul Hamenei, i-a îndemnat pe iranieni să se prezinte în număr cât mai mare la alegerile parlamentare din această țară. Hamenei a spus că o prezență sporită la vot va da un semnal puternic Occidentului, cu care Iranul se află într-un lung conflict din cauza programului său nuclear.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a repetat că Iranul nu poate avea un program nuclear militar. Într-un interviu pentru publicaţia „The Atlantic”, Obama a afirmat că, deşi nu exclude o acţiune militară, bombardarea Iranului ar putea întări de fapt guvernul iranian, pentru că acesta ar putea poza în victimă. Înterviul a fost acordat în ajunul vizitei la Washington a premierului israelian Biniamin Netaniahu.

Un convoi al Crucii Roşii cu ajutoare umanitare şi medicamente a intrat în Homs, oraşul sirian asediat de săptămâni de forţelele de ordine ale preşedintelui Başar al- Assad. Camioanele au ajuns şi în cartierul Baba Amr, de unde forțele anti-Assad s-au retras ieri. Franţa a anunţat că-şi închide ambasada din Damasc în semn de protest faţă de violenţa cu care regimul sirian reprimă opoziţia.

Astăzi în Rusia se încheie oficial campania electorală, înaintea alegerilor prezidenţiale de duminică. La o întrevedere cu presa străină, premierul Vladimir Putin a afirmat că protestele din ultimele luni, provocate de alegerile generale din decembrie, l-au făcut un candidat şi mai puternic. Toate sondajele de opinie îl dau câştigător pe Putin, restul de patru candidaţi situându-se mult în urma lui. Potrivit legii, toate presa din Rusia e obligată să păstreze o aşa-numităț„tăcere” timp de două zile. Ea va putea relata din nou despre alegerile prezidenţiale începănd de duminică, la ora 19, după închiderea centrelor de votare.