În Rusia au avut loc alegeri prezidenţiale şi primul exit poll îl dă drept câştigător de premierul Vladimir Putin, cu aproape 62 la sută din voturi. Primele rezultate parţiale sunt aşteptate la miezul nopţii. Noul mandat prezidenţial este de 6 ani.

La Iaşi a avut loc sâmbătă prima şedinţă în comun a guvernelor din România şi Republica Moldova la care s-au semnat o serie de acorduri bilaterale, inclusiv unul privind asistenţa pe care România o poate acorda Moldovei în eforturile de integrare europeană.

Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul de externe Cristian Diaconescu a asigurat că pe de altă parte, eventuala primire a României în spaţiul Schengen nu va crea noi obstacole birocratice pentru moldovenii care vor să călătorească în România.

În Rusia au loc alegeri prezidenţiale şi majoritatea sondajelor de opinie îl dau câştigător, încă din primul tur de scrutin, pe premierul Vladimir Putin, care a mai avut două mandate.

Contracandidaţii lui Putin sunt liderul comunist. Gennadi Ziuganov, omul de afaceri Mihail Prohorov, liderul extremist Vladimir Jirinovski şi fostul preşedinte al camerei superioare a parlamentului, Serghei Mironov.

Până azi dimineaţă la 10, ora Moscovei, peste 15 la sută din alegători fuseseră la urne.

În extremul orient, votarea s-a încheiat deja, în peninsula Kamceatka, participarea a fost de peste 57 la sută. Observatorii interni şi externi au semnalat o serie de nereguli, de la liste electorale prost întocmite, la camere video din centre de votare care nu funcţionează. Plângerile nu au putut fi verificate din surse independente.

În Polonia a avut loc un grav accident feroviar. 15 persoane au fost ucise şi 54 rănite în urma ciocnirii a două trenuri. Printre răniţi se numără mai mulţi străini, dar nu şi printre morţi. Premierul Donald Tusk a vorbit despre cea mai mare catastrofă din Polonia, din ultimii ani.

Mit Romney, fostul guvernator al statului Massachusetts a câştigat alegerile din Washington pentru a deveni candidatul la preşedinţie al partidului republican. Romney a primit 37 la sută din voturi, urmat de Rick Santorum şi Ron Paul cu 24 la sută din voturi fiecare.

În Iran au avut loc alegeri generale vineri şi participarea la vot este estimată la 65 la sută. Potrivit ministrului de interne, 135 de candidaţi şi-au câştigat deja locurile în parlamentul cu 290 de mandate. Rezultatele din circumscripţiile foarte populate sunt aşteptate luni.

În 2012, China va mări bugetul apărării cu 11 la sută la peste 100 de miliarde de dolari. Este o reducere a bugetului faţă de 2011, când majorarea a fost de peste 12 la sută.

Activişti din Siria relatează că forţele de ordine, loiale preşedintelui Bashir al Assad, continuă să bombardeze oraşul Homs, asediat timp de săptămâni. Mai mult, de vineri, forţele guvernamentale blocheaza intrarea în oraş a unui convoi al Crucii Roşii cu medicamente şi alimente.

La Iaşi a avut loc prima şedinţă comună a guvernelor din România şi Republica Moldova, încheiată cu semnarea mai multor acorduri bilaterale.

Pentru gazda reuniunii, premierul român Mihai Răzvan Ungureanu a salutat semnarea acordului vizând integrarea europeană a Moldovei drept o prioritate a politicii externe româneşti.

La rândul său, premierul Vlad Filat s-a declarat mulţumit mai ales de faptul că au fost discutate o serie de proiecte concrete de dezvoltare a infrastructurii sau colaborare în domeniul energetic.

În Rusia este observată o aşa numită zi a „tăcerii”, o zi în care nu se vorbeşte sau comentează alegerile prezidenţiale de duminică.

Principalul favorit, potrivit sondajelor de opinie, este premierul Vladimir Putin şi singura întrebare este dacă va câştiga sau nu prin primul tur de scrutin. În cursa prezidenţială sunt în total cinci candidaţi dar singurul cotat cu peste 10 la sută din intenţiile de vor este liderul comunist Gennadi Ziuganov.

Votul va fi monitorizat de aproximativ 700 de observatori internaţionali, cei mai mulţi trimişi de CSI, OSCE şi Adunarea Parlamentată a Consiliului Europei.

Nu se ştie dacă şi alegerile prezidenţiale vor provoca un val de proteste cum a fost cazul alegerilor parlamentare din decembrie dar după lungi negocieri, autorităţile din Moscova au autorizat organizarea unui miting pe 5 martie, în centrul oraşului.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a declarat că nu poate accepta oferta Rusiei de restabilire a relaţiilor diplomatice, înainte ca Moscova să recunoască oficial că Abhazia şi Osetia de Sud fac parte din Georgia.

Oferta Rusiei venit după ce preşedintele georgian a declarat că va fi ridicată obligativitatea vizei pentru cetăţenii ruşi. Relaţiile dintre cele două ţări au fost rupte în 2008, după scurtul război din Osetia de Sud.

La Iaşi, are loc prima şedinţă comună a guvernelor din România şi Republica Moldova la care urmează să fie semnate 8 documente, între care şi Planul de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Moldovei. Vor fi discutate şi o serie de proiecte concrete. Ministrul român al economiei, Lucian Bode, a declarat portalului de ştiri Hotnews că vor fi analizate proiectele privind construirea gazoductului Iași-Ungheni, linia electrică de 400 kV (Suceava-Bălți) și linia electrică de 110 kV (Fălciu-Gotești). Gazoductul Ungheni-Iași o să coste în jur de 19 milioane de euro şi va fi parţial finanţat din fonduri europene.

În Rusia vor avea loc duminică alegeri prezidenţiale şi toate sondajele de opinie îl dau câştigător pe premierul Vladimir Putin. Singura întrebare care rămâne este dacă va câştiga, cum speră, din primul tur de scrutin.

Potrivit unor oponenţi sirieni, forţele de securitate continuă să bombardeze oraşul Homs şi nu permit intrarea convoiului cu ajutoare trimis de Crucea Roşie. Secretarul general ONU s-a declarat profund neliniştit de informaţiile că la Homs, forţele de ordine ar aresta şi tortura civili. Între timp, activişti sirieni susţin că noi lupte au izbucnit în apropiere de graniţa cu Turcia.

În Iran au avut loc vineri alegeri parlamentare şi participarea la vot este pusă oficial, la 65 la sută. Rezultatele preliminare indică o victorie a forţelor conservatoare, opuse preşedintelui Ahmadinejad. Peste 3 mii de candidaţi s-au luptat pentru a ocupa 290 de locuri în parlament. Nici un observator străin nu a primit acreditare la aceste alegeri. Programul centrelor de votare a fost prelungit cu cinci ore, din cauza participării ridicare a electoratului.

Ministrul de externe din Belarus nu a mai fost invitat la reuniunea de luni a Parteneriatului estic, care are loc la Praga. Sunt aşteptaţi numai miniştrii de externe din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, precum şi cei din ţările Grupului de la Vişegrad.

La summitul Uniunii Europene a fost adoptată o declaraţie care sprijină iniţiativa de a extinde sancţiunile împotriva regimului din Belarus. Unii oficiali şi-au exprimat „serioase îngrijorări” faţă de deteriorarea situaţiei drepturilor omului în Belarus. Polonia conduce ofensiva europeană iar astăzi, la Varşovia, parlamentul a adoptat o rezoluţie în care cere regimului preşedintelui Lukaşenca să elibereze toţi deţinuţii politici. Pe 28 februarie, guvernul belarus a cerut ambasadorului Uniuni Europene la Minsk şi celui polonez să părăsească ţara. Ca răspuns, toate cele 27 de ţări al Uniunii şi-au retras ambasadorii.

Potrivit unei declaraţii postată pe pagina de internet a ministerului de externe de la Moscova, Rusia ar fi dispusă se restabilească relaţii diplomatice cu Georgia. Se pare că este răspunsul la anunţul preşedintelui georgian Saakaşvili că Georgia ar putea permite intrarea în ţară a cetăţenilor ruşi, fără viză. Cele două ţări au rupt relaţiile diplomatice în august 2008, după scurtul război din Osetia de Sud.

Bonitatea Greciei a scăzut şi mai mult, potrivit agenţiei de rating Moody’s. Potrivit agenţiei, Grecia primeşte calificativul cel mai mic – C, pentru că probabilitatea ca ţara să intre în incapacitate de plată este mare.

Potrivit unei comisii ONU de investigaţie, în Libia, atât forţele pro Gaddafi, cât şi cele de opoziţie au comis crime şi au încălcat drepturile omului. Circumstanţele în care a murit fostul lider libian nu au putut fi clarificate pentru că noile autorităţi libiene nu au furnizat informaţiile cerute, a precizat comisia ONU.

Potrivit unei declaraţii postată pe pagina de internet a ministerului de externe de la Moscova, Rusia ar fi dispusă se restabilească relaţii diplomatice cu Georgia. Se pare că este răspunsul la anunţul preşedintelui gerogian Saakashvili că Gerogia ar putea permite intrarea în ţară a cetăţenilor ruşi, fără viză. Cele două ţări au rupt relaţiile diplomatice în august 2008, după scurtul război din Oseţia de sud.

Numărul femeilor deputate este îngrijorător de mic, cum este îngrijorător şi faptul că acest dezechilibru persistă în parlamentele din lumea întreagă. Într-un raport al Uniunii inter parlamentare ONU se precizează că numai 19, 5 la sută din toţi deputaţii din lume sunt femei.Rwanda şi Andora sunt singurele ţări unde femeile deţin peste jumătate din scaunele de deputat. Orientul Mijlociu, în pofida Primăverii arabe, rămâne singura regiune din lume în care nici un parlament nu are 30 la sută femei.

Liderii Uniunii Europene au semnat acordul de guvernanţă fiscală, menit să evite noi crize ale datoriei suverane, ca acelea din Grecia, Portugalia sau Irlanda. Acordul cere statelor din zona euro să nu depăşească un deficit de 3 la sută din Produsul Intern Brut şi să ia automat măsuri de corecție, dacă se prevede un deficit mai mare. Curtea Europeană de Justiţie va urmări dacă statele membre respectă regulile. Cehia şi Marea Britanie sunt singurele ţări care nu au semnat acordul. Pentru a intra în vigoare , documentul trebuie să fie ratificat de 12 state din zona euro. În Irlanda el va fi supus unui referendum.

La summitul Uniunii Europene a fost adoptată o declaraţie care sprijină iniţiativa de a extinde sancţiunile împotriva regimului din Belarus. Unii oficiali şi-au exprimat „serioase îngrijorări” faţă de deteriorarea situaţiei drepturilor omului în Belarus. Polonia conduce ofensiva europeană iar astăzi, la Varşovia, Parlamentul a adoptat o rezoluţie în care cere regimului preşedintelui Lukaşenka să elibereze toţi deţinuţii politici. Pe 28 februarie, guvernul belarus a cerut ambasadorului Uniuni Europene la Minsk şi celui polonez să părăsească ţara. Ca răspuns, toate cele 27 de ţări ale Uniunii şi-au retras ambasadorii.

Preşedintele Kazahstanului a criticat OSCE, afirmând că observatorii electorali se lasă „manipulaţi de unele ţări pentru a pune presiuni asupra Kazahstanului”. Preşedintele Nazarbaiev nu a precizat la care ţări se referă dar a avertizat că ar putea să nu mai invite observatorii OSCE la următoarele alegeri.