OSCE a condamnat închiderea redacției Europei Libere de la Baku, numind acest act „încă o lovitură dură dată libertății presei și de exprimare din Azerbaigian”. Dunja Mijatovici, reprezentanta OSCE pentru libertatea presei a declarat luni 29 decembrie că autoritățile azere trebuie să permită reluarea activității servicului azer al Europei Libere, cunoscut sub numele de Radio Azadlik, ca măsură de salvgardare a vocilor critice din Azerbaigian. În 28 decembrie, aproximativ 12 angajați ai Europei Libere de la Baku au fost interogați, unii dintre ei mai mult de 12 ore, și cel puțin opt foști și actuali angajați ai radioului au fost convocați la procuratură în 29 decembrie. Ceva mai devreme luni, o oficialitate din Azerbaigian a criticat Statele Unite după ce un diplomat american a condamnat ferm închiderea redacției Europei Libere/Libertatea de la Baku. Novruz Mammedov, șeful-adjunct al administrației prezidențiale azere și directorul Departamentului de relații externe, a ripostat în 29 decembrie la mai multe mesaje postate pe Twitter de ambasadorul american la OSCE Daniel Baer. Baer a scris în 27 decembrie că decizia autorităților azere de a închide biroul Europei Libere de la Baku este „comportamentul unor lideri slabi, nesiguri și corupți”.

Fondul Monetar Internațional a anunțat suspendarea ajutorului financiar pentru Grecia pînă la formarea unui nou guvern în această țară. În același timp, ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble a avertizat autoritățile grecești să nu se depărteze de reformele economice, spunînd că orice nou cabinet de la Atena va trebui să îndeplinească angajamentele luate de anterior în schimbul primirii unui ajutor financiar internațional de 110 miliarde de euro, menit să salveze de Grecia de la faliment. Cele două anunțuri vin după ce parlamentul grec nua reușit în 29 decembrie să aleagă un nou președinte, forțînd guvernul să dizolve legislativul. Premierul Antonis Samaras a spus că noile alegeri vor avea loc în 25 ianuarie. Bursa grecească a pierdut 10 la sută din valoare după publicarea unui sondaj de opinie care sugerează că alegerile ar putea fi cîștigate de partidul de stînga Syriza. Liderul Syriza Alexis Tsipras a spus că dacă formațiunea sa va cîștiga alegerile va abandona politicile de austeritate economică convenite în acordul de scoatere din faliment a Greciei.

O oficialitate din Azerbaigian a criticat Statele Unite după ce un diplomat american a condamnat ferm închiderea redacției Europei Libere/Libertatea de la Baku. Novruz Mammedov, șeful-adjunct al administrației prezidențiale azere și directorul Departamentului de relații externe, a ripostat în 29 decembrie la mai multe mesaje postate pe Twitter de ambasadorul american la OSCE Daniel Baer. Baer a scris în 27 decembrie că decizia autorităților azere de a închide biroul Europei Libere de la Baku este „comportamentul unor lideri slabi, nesiguri și corupți”. În 28 decembrie, aproximativ 12 angajați ai Europei Libere de la Baku au fost interogați, unii dintre ei mai mult de 12 ore, și cel puțin opt foști și actuali angajați ai radioului au fost convocați la procuratură în 29 decembrie. Islam Shikhali, videoreporter la Europa Liberă, a declarat pentru Vocea Americii în 28 decembrie că a fost avertizat să nu discute cu nimeni despre interogatoriul la care a fost supus.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a semnat legea care prevede abandonarea statutului de neutralitate al țării sale, și a afirmat că ucraienii sînt cei care vor decide dacă Ucraina se va alătura sau nu Alianței Nord-Atlantice după ce va ajunge la standardele cerute de NATO. Poroșenko a spus că probabil asta se va întîmpla peste cinci sau șase ani. Președintele ucrainean a semnat legea respectivă în timpul unei onferințe de presă de sfîrșit de an, luni, 20 decembrie. Noua lege, adoptată de Parlament în 23 decembrie, anulează legislația care nu permitea Ucrainei să se alăturie nici unui bloc militar. Legea a fost criticată dur de Rusia.

Un tribunal de la Moscova a anunțat că va da verdictul în procesul de fraudă intentat politicanului de opoziție Aleksei Navalnnîi marți 30 decembrie, și nu în 15 ianuarie, cum fusese stabilit. Sprijinitorii lui Navalnîi spun că acuzația că Navalnîi a furat 31 de milioane de ruble de la filiala rusească a unei firme de cosmetice din Franța este motivată politic. Dacă e declarat vinovat, Navalnîi riscă pînă la 10 ani de închisoare, el fiind condamnat deja într-un alt caz sub acuzația de furt de la o firmă de cherestea din proprietatea statului.

Poliția de frontieră din Republica Moldova a anunțat punctele de trecere Cahul-Oancea și Giurgiulești-Galați de la frontiera moldo-română și punctul Săiți-Lesnoe de la frontiera moldo-ucraineană a fost închise din cauza condițiilor meteo nefavorabile, informează Moldpres. Potrivit sursei citate, toate celelalte puncte de trecere de la frontiera cu Ucraina și cu România activează în regim normal.

Meteorologii anunţă că în noaptea dintre ani vremea se răceşte până la minus 24 de grade Celsius. Şeful centrului prognoze meteo al Serviciului Hidrometeorologic de Stat Ghennadii Roşca e citat de IPN cu declarația că că pentru 30 şi 31 ianuarie a fost emisă o avertizare cod galben de răcire bruscă a vremii. Marţi, 30 decembrie, temperatura aerului va oscila între -2 şi -7 grade ziua şi -7 şi -12 grade Celsius noaptea. Miercuri şi joi vremea se răceşte până la -14 grade ziua şi până la -24 de grade noaptea.

PLDM şi PDM regretă că, până la şedinţa de constituire a Parlamentului, care a avut loc luni, 29 decembrie, nu a fost creată o majoritatea parlamentară. Liderul PLDM Vlad Filat a anunțat încă negocierile vor continua în perioada imediat următoare. Filat a mai spus că partidul său discută crearea majorităţii parlamentare doar cu PDM şi PL, adăugînd că e importantă și conlucrarea cu opoziţia. După ce și-a exprimat și el regretul, vicepreşedintele PDM Dumitru Diacov a spus că PDM este flexibil la negocieri, dar că ele sunt tergiversate din cauza liberalilor, care vin cu tot felul de formule complicate. Potrivit lui Diacov, majoritatea parlamentară trebuie să fie formată din PLDM, PDM şi PL. Dacă PL va declara că merge în opoziţie, atunci se va decide cum vor avea loc mai departe negocierile.

Liderii partidelor pro-europene care negociază crearea unei noi majorități parlamentare, liberal-democratul Vlad Filat, democratul Marian Lupu și liberalul Mihai Ghimpu vor deține și funcțiile de președinți ai grupurilor lor parlamentare. Anunțurile au fost făcute astăzi, la prima ședință a noului Parlament. Ea a fost deschisă de cel mai vârstnic deputat, socialistul Eduard Smirnov. Liderii celorlalte partide parlamentare, socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin nu fac parte din conducerea fracțiunilor lor. Liderul socialist a spus că partidul său se va afla în opoziție dură față de o guvernare pro-europeană. O deputată aleasă pe listele PCRM, Irina Vlah, originară din autonomia găgăuză, a spus că refuză să facă parte din fracțiunea comuniștilor pe motiv că partidul n-ar mai susține o politică externă pro-rusă.

Punctul de trecere Cahul-Oancea la granița Republicii Moldova cu România a fost închis din cauza ninsorilor abundente. Purtătoarea de cuvânt al Poliţiei de Frontieră, Daniela Mânzatu, a spus că autoritățile române au sistat temporar activitatea pe partea lor. Autoritățile moldovene au mai atenționat șoferii de mașini de mare tonaj să evite punctul de trecere Leușeni- Albița, deoarece o porțiune din traseul Albița-Crasna este restricționată circulației. La granița cu Ucraina, partea ucraineană a sistat temporar intrarea și ieşirea prin punctul de trecere Lesnoe – Săiți.

Parlamentul Ucrainei a adoptat un buget de austeritate pentru anul 2015. Proiectul bugetului despre care premierul Arseni Iațeniuk a spus că este „departe de a fi perfect” a fost adoptat sub presiunea Fondului Monetar Internațional așa încât Ucraina să poată primi o nouă tranșă de împrumut de 17 miliarde de dolari. Bugetul ucrainean pe 2015, cu un deficit de 4 miliarde de dolari, prevede o majorare de aproape 8 % a cheltuielilor militare, care vor depăși
5,7 miliarde de dolari. Cheltuielile sociale se vor reduce cu 1 miliard de dolari. Proiectul bugetului se bazează pe estimarea că economia ucraineană se va reduce anul viitor cu 4,3% iar rata inflației va atinge 13%.

Kievul și separatiștii pro-ruși din Donețk s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului fragil din estul Ucrainei. Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a spus astăzi că asupra forțelor guvernamentale s-a tras de opt ori în cursul nopții dinspre milițiile separatiste. Un oficial separatist a spus pe de altă parte că forțele ucrainene le-au bombardat pozițiile de 13 ori în ultimele 24 de ore. Nu există relatări despre victime. Tot astăzi, un serviciu de presă al separatiștilor pro-ruși a anunțat că va exista o întâlnire cu partea ucraineană în vederea unui schimb de prizonieri, care ar urma să aibă loc până la sfârșitul anului. Pe 26 decembrie, Kievul a schimbat aproximativ 220 de combatanți separatiști pe 145 de militari ucraineni.

Continuă operațiunile de evacuare a pasagerilor și membrilor echipajului de pe o navă a Greciei pe care s-a produs un mare incendiu între Italia și Albania. La izbucnirea focului, pe 27 decembrie, la bordul navei „Norman Atlantic" se aflau 478 de oameni, iar numărul celor rămași pe vas era azi dimineață de aproximativ 160. Elicopterele și navele de salvare au lucrat toată noaptea în ciuda ploii și mării agitate. O persoană căzută în apă a decedat de hipotermie. Primii salvați au ajuns astăzi în portul italian Bari.

La Teheran au avut loc funeraliile unui general iranian ucis duminică în timpul unei vizite în Irak. Potrivit televiziunii iraniene de stat, corpul neînsuflețit al generalului de brigadă Hamid Taghavi va fi transportat pentru înmormântare în orașul natal Ahvaz din sud-estul Iranului. Garda Revoluționară a Iranului a spus într-o declarație că generalul a fost ucis în timp ce se afla în „misiune de consiliere a armatei și voluntarilor irakieni” în orașul Samara, la nord de Bagdad. Presa de stat irakiană a relatat că generalul a fost ucis de un lunetist. Iranul a recunoscut că trimite consilieri în Irak pentru a ajuta la combaterea grupării Statul Islamic. Dar Iranul nu cooperează cu forțele coaliției conduse de Statele Unite, care luptă contra militanților Statului Islamic în Irak și Siria.

Autoritățile au anunțat Cod Portocaliu de vreme rea pentru cea mai mare parte a țării, cu excepția câtorva raioane din nord. Astăzi se așteaptă precipitații puternice, predominant sub formă de zăpadă și lapoviță. Vântul va ajunge până la 15-20 m/s, viscolind și troienind zăpada. Pe drumuri se va semnala ghețuș. Pe 30-31 decembrie vremea se va răci brusc. Primăria Chișinăului a emis un avertisment separat, îndemnând șoferii să fie prudenţi la drum şi să evite parcarea sub copaci. Primăria mai spune că, din cauza gerului, oamenii fără adăpost vor fi găzduiţi la Centrul de Triere, din str. Haltei.

La Chișinău, este așteptată astăzi prima ședință a noului Parlament, ales la 30 noiembrie. Ședința va fi condusă la început de cel mai vârstnic deputat, socialistul Eduard Smirnov, până la alegerea noului spicher de către o nouă majoritate parlamentară. Partidele pro-europene negociază crearea noii majorități de aproape o lună, dar nu au anunțat deocamdată vreo înțelegere.

Pentru a doua oară în această lună, unul din reactoarele nucleare ale centralei ucrainene de la Zaporoje a fost închis din cauza unor deficienţe tehnice. Specialiştii asigură că nivelul radiaţiilor în regiune nu a crescut peste limita acceptabilă. Centrala are şase reactoare şi este cea mai mare din Europa. Pe de altă parte, un lider al separatiştilor pro-ruşi din regiunea Doneţk susţine că nivelul radiaţiilor ar fi depăşit mult normele acceptabile pentru că autorităţile ucrainene ar fi încercat să înlocuiască o parte din combustibilul nuclear rusesc cu unul produs în Statele Unite.

Sondajele la ieșirea de la urne în Croația, unde au avut loc duminică alegeri prezidențiale, sugerează că președintele
Ivo Josipovic și contracandidata sa Kolinda Grabar-Kitarovic se vor confrunta în turul doi, la 11 ianuarie. Se estimează că social-democratul Josipovic conduce în primul tur cu 38.9 la sută, în timp ce conservatoarea Grabar-Kitarovic ar fi obținut 38.1 la sută din voturi. Grabar-Kitarovic este fosta ministră a afacerilor europene și fosta asistentă pentru diplomație publică a secretarului general al NATO.

Autoritățile din Indonezia consideră că avionul companiei malaieziene AirAsia dispărut de pe radare la 28 decembrie s-a prăbușit în mare. Șeful agenției indoneziene de salvare,
Bambang Soelistyo, a spus astăzi la o conferință de presă că, judecând după coordonatele dispariției, „avionul se află pe fundul mării”. Nava Airbus A320-200 cu 162 de oameni la bord se afla în zbor din Indonezia spre Singapore. Ultimul mesaj al pilotului pentru controlorii de trafic a fost că urcă la o înălțime mai mare ca să evite vremea rea. Căutările au reînceput astăzi la răsăritul soarelui în regiunea insulei Belitung din Marea Java. Autoritățile indoneziene au cerut ajutorul altor țări pentru căutări pe fundul mării.

Doisprezece angajați ai biroului Europei Libere la Baku au fost reținuți cu forța și anchetați de autoritățile azere, duminică, iar alții au fost citați pentru interogatoriu astăzi, riscând să fie reținuți în caz de neprezentare. Toți cei 12 au fost eliberați fără a fi puși sub acuzare, după 12 ore de întrebări, în cea mai recentă intervenție împotriva serviciului azer al Europei Libere, Radio Azadliq. Vineri, procurorii azeri au percheziționat și închis biroul de la Baku al postului finanțate de Statele Unite. Celor reținuți pentru a fi anchetați nu li s-a permis accesul la avocat. Redactorul șef și co-președintele postului Radio Europa Liberă/Libertatea, Nenad Pejic, a condamnat acțiunile autorităților azere, spunând că-i „terorizează” pe angajații radioului și familiile acestora.

Pentru a doua oară în această lună, unul din reactoarele nucleare ale centralei ucrainene de la Zaporojie a fost închis din cauza unor deficienţe tehnice. Specialiştii asigură că nivelul radiaţiilor în regiune nu a crescut peste limita acceptabilă. Centrala are şase reactoare şi este cea mai mare din Europa.

Pe de altă parte, un lider al separatiştilor pro-ruşi din regiunea Doneţk susţine că nivelul radiaţiilor ar fi depăşit mult normele acceptabile pentru că autorităţile ucrainene ar fi încercat să înlocuiască o parte din combustibilul nuclear rusesc cu unul produs în America. Declaraţia a fost publictă de agenţia Interfax care, însă, precizează că nu a putut confirma din nici o sursă independentă această informaţie.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a apelat din nou la Rusia să facă uz de puterea sa de influenţă asupra separatiştilor din estul Ucrainei, pentru a asigura relansarea negocierilor privind încetarea luptelor. Totodată, dna Merkel a deplâns faptul că a fost anulată runda de negocieri care urma să aibe loc pe 26 decembrie la Minsk, la care urmau să participe Ucraina, separatiştii proruşi, Rusia şi OSCE.

Aşa numitul Grup de Contact s-a întrunit pe 24 decembrie, tot la Minsk, când a negociat un schimb de prizonieri, care a avut loc trei zile mai târziu.

Autorităţile italiene au confirmat moartea a cel puţin o persoană de pe feribotul la bordul căruia a izbucnit un incendiu puternic. Peste 300 de persoane, pasageri şi membri ai echipajului,se mai află pe vasul din Marea Adriatică. Incendiul a izbucnit când vasul se afla în dreptul insulei Corfu. Între timp, el se apropie de coastele albaneze.

Operaţiunea de salvare este îngreunată de marea agitată şi de valurile foarte mari. Vase de mare tonaj din Italia, Grecia, si Albania participa la încercările de evacuare a persoanele de la bord.

Se pare că incendiul a izbucnit în cala de maşini, unde erau şi 25 de camioane încărcate cu ulei de măsline.

Oficialităţi italiene informează că 161 de persoane au fost evacuate. Feribotul „Norman Atlantic” naviga între Patras şi Ancona.

Preşedintele Statelor Unite, Barak Obama a salutat încheierea oficială a misiunii militare din Afganistan, „cel mai lung război din istoria Americii”. Declaraţia urmează ceremoniei care a avut loc duminică la Kabul, marcând încheierea misiunii internaţionale condusă de NATO. În Afganistan vor rămâne 13.500 de militari străini care vor antrena şi oferi sprijin logistic trupelor afgane, însărcinate acum să asigure securitatea ţării.

În momentele de vârf ale misiunii, în 2010, în Afganistan s-au aflat 140 de mii de militari din Statele Unite şi ţările aliate. Trupele americane s-au aflat în Afganistan din 2001, când au sprijinit răsturnarea regimului Taliban, după atacurile teroriste din septembrie, de la New York şi Washington.

Aproape toată România, cu excepţia regiunii de nord-vest, respectiv 34 de judeţe, va fi sub cod galben de ninsori, intensificări ale vântului, precipitaţii mixte şi polei, de duminică seară până luni noapte, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM). Atenţionarea este valabilă de duminică, de la ora 20.00 până luni la ora 23.00, informează Mediafax. Ninsorile vor cuprinde treptat cea mai mare parte a ţării, iar în sud şi sud-est vor fi abundente şi se va depune un strat nou şi consistent de zăpadă. În Lunca Dunării şi în Dobrogea precipitaţiile vor fi mixte şi se va depune polei. În cea mai mare parte a Munteniei, în jumătatea de sud a Moldovei, în Dobrogea şi în estul Olteniei, vântul va prezenta intensificări temporare, cu rafale de peste 70 km/h, viscolind şi troienind zăpada, potrivit atenţionării.