Vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a declarat că mediul geopolitic complicat de astăzi nu contribuie la înlesnirea negocierilor pe tema reglementării transnistrene. Carpov a acordat un interviu Europei Libere după o nouă întrevedere avută astăzi la Tiraspol cu negociatoarea regimului transnistrean Nina Ștanski, pe tema școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului; o întrevedere încheiată fără rezultate palpabile.
Oficialul moldovean a repetat că premierul Iurie Leancă ar fi gata să se întâlnească oricând cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, inclusiv acum, pe fundalul turbulențelor separatiste din peninsula ucraineană Crimeea. Dar Carpov a spus că această disponibilitate nu este deocamdată reciprocă.

Președinția elvețiană a OSCE spune că Rusia și-a schimbat poziția și sprijină deja trimiterea unei misiuni de monitorizare în peninsula ucraineană Crimeea, aflat sub controlul militarilor ruși fără însemne distinctive. Ambasadorul Thomas Greminger a spus că este un potențial „mare pas înainte”, după ce Rusia a fost singura țară din cele 57 membre ale OSCE care s-a opus trimiterii observatorilor internaționali.
Dar misiunea de monitorizare despre care Rusia ar accepta să discute ar fi diferită de cea de observatori militari care se află astăzi în Ucraina și care a fost împiedicată să pătrundă în Crimeea, inclusiv prin focuri de avertisment trase în aer.

Centrul Național Anticorupție spune că a sechestrat jumătate de milion de euro în cadrul anchetei penale despre presupusa tentativă de mituire a deputaților pentru dezbinarea coaliției de guvernare.
Procurorii anticorupție spun într-un comunicat că cei 500 de mii de euro au fost descoperiți în safe-ul unei bănci comerciale de la Chișinău și aparțin femeii reținute săptămâna trecută și cercetate în stare de arest.
Procurorii spun că în flagrantul de pe 7 martie au mai reținut un fost polițist și au sechestrat alți 250 de mii de dolari, care ar fi fost destinați unui deputat. Nu este limpede cine erau destinatarii și nici comanditarii presupusei încercări de destabilizare politică.

Deputații liberal-democrați cer sprijinul colegilor democrați din coaliția de guvernare pentru introducerea unor reguli mai stricte la interceptarea convorbirilor telefonice, după scurgerea în presă a mai multor înregistrări sensibile. Vorbind astăzi la ședința Parlamentului, liderul fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț a spus că abuzurile trebuie prevenite. „Prin scurgeri dirijate de informație se pomenesc în spațiul public diferite convorbiri în care figurează și persoane care nu au nici o atribuție la anumite cauze penală, însă aceste persoane sunt lezate”.
Un vot pe marginea inițiative este așteptat mâine. Dezbaterea are loc la mai puțin de o săptămână după apariția unei înregistrări care ar fi fost făcută de procurorii anticorupție și care ar incrimina un deputat liberal-reformator în dosarul tentativei de mituire a parlamentarilor.

Autoritățile transnistrene spun că liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, i s-a plâns miercuri ambasadorului rus din Republica Moldova, Farit Muhametşîn, că grănicerii ucraineni ar fi interzis intrarea în Ucraina unui mare număr de cetățeni ruși din regiunea transnistreană. Un comunicat al externelor de la Tiraspol mai sugerează că ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova a refuzat o întâlnire cu Șevciuk.
Săptămâna trecută, serviciul ucrainean de grăniceri a spus că înăsprește controalele la frontiera moldoveană pe segmentul transnistrean pentru a preveni provocări pro-ruse în regiunea Odesa.

Secretarul de stat american John Kerry a spus în Senatul de la Washington că Statele Unite și Uniunea Europeană vor dezvălui luni „o serie de pași” serioși împotriva Rusiei, care a ocupat militar peninsula ucraineană Crimeea și pregătește duminică un referendum de anexare. Kerry a vorbit înainte de o întâlnire crucială cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, așteptată vineri la Londra.
La Berlin, cancelara germană Angela Merkel a declarat astăzi că Moscova riscă pierderi politice și economice „masive”. Vorbind în Parlamentul Germaniei, Merkel a mai spus că, deși liderii europeni nu-și doresc asta, sunt pregătiți să introducă luni măsuri punitive față de Rusia, dacă nu acceptă dialogul cu Ucraina.

Din Austria se relatează despre arestarea oligarhului ucrainean, Dmitro Firtaș, căutat de multă vreme de Statele Unite, sub bănuiala de acordare a mitei și conspirație criminală. Oligarhul care l-ar fi sprijinit pe președinte ucrainean înlăturat, Victor Ianukovici, a fost reținut la Viena miercuri seara și se află în așteptarea deciziei privind extrădarea.
Firtaș a devenit unul dintre cei mai bogați oameni ai Ucrainei datorită afacerilor în industria chimică, mediatică și sectorul bancar. A fost unul din proprietarii consorțiului RosUkrEnergo, care intermedia comerțul cu gaze între Rusia și Ucraina.

Malaezia a dezmințit existența unor dovezi ale faptului că avionul dispărut sâmbătă cu 239 de oameni la bord a continuat să zboare câteva ore după dispariția de pe ecranele radarelor. Ministrul transporturilor Hishammuddin Hussein a declarat că aceste afirmații dintr-un articol al ziarului american „Wall Street Journal” nu sunt corecte.
La șase zile de căutări zădarnice, oficialul a mai respins imaginile chinezești de pe satelit care ar înfățișa rămășițe ale Boeingului companiei Malaysia Airlines în marea Chinei de Sud.

Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat protestatarii de la Istanbul și alte orașe că ar încerca să influențeze apropiatele alegeri locale prin haosul creat în aceste zile de vel mai ample proteste antiguvernamentale de la revolta de vara trecută.
Un bărbat a fost împușcat mortal la Istanbul miercuri seara, iar un ofițer de poliție a murit în estul Turciei, în timpul protestelor.
Acestea au fost declanșate de decesul la spital a unui băiat de 15 ani din cauza rănilor suferite la protestele antiguvernamentale de anul trecut.

Premierul României, Victor Ponta, este aşteptat vineri la Chişinău, de unde va pleca mai departe în Georgia. Ponta se va întâlni cu premierul Iurie Leancă. Turneul premierului român are loc pe fundalul crizei din Ucraina, dar şi al disputei dintre premier şi preşedintele Traian Băsescu, care l-a acuzat că ar intenţiona să recunoască independenţa Kosovo (declaraţie invocată acum de Rusia drept precedent pentru referendumul de duminică din Crimeea).

Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care condamnă ferm „actul de agresiune și de invadare a Crimeei" pe care l-a făcut Rusia și cere retragerea imediată a tuturor forțelor militare „prezente ilegal pe teritoriul ucrainean". Deputații europeni denunță totodată referendumul de duminică privind posibila aderare a Crimeei la Rusia și resping drept „ilegitimă şi ilegală” declaraţia de independenţă adoptată marţi de parlamentul din Crimeea.

Rusia nu este responsabilă pentru criza din Crimeea, a afirmat preşedintele Vladimir Putin la Soci, vorbind sportivilor care participă la Jocurile Paralimpice. Şi le-a mulţumit organizatorilor că au reuşit să ţină politica departe de manifestaţiile sportive. Putin nu a numit Ucraina, declarând numai că „Rusia nu este responsabilă de circumstanţele complicate care s-au creat”.

În Parlamentul german, cancelarul Angela Merkel a avertizat Rusia că riscă să piardă foarte mult politic şi economic, ca urmare a acţiunilor sale din Crimeea. Dacă Rusia nu-şi schimbă strategia, a spus Merkel în termeni neobişnuit de fermi, Ucraina riscă să fie aruncată într-o catastrofă, ceea ce va schimba total natura relaţiilor Uniunii Europene cu Rusia. Merkel a adăugat că unitatea teritorială a Ucrainei nu este negociabilă, iar staţionarea de trupe ruseşti in Crimeea este ilegală.

Premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, îşi continua vizita în America. După întrevederea de ieri, la Casa Albă, cu preşedintele Barack Obama, Iaţeniuk se va adresa astăzi Consiliului de securitate ONU, unde se așteaptă ca el să repete că autorităţile de la Kiev nu recunosc legalitatea referendumului de dumincă din Crimeea privind posibila alipire a peninsulei la Rusia.

Parlamentul de la Kiev a aprobat crearea unei noi Gărzi Naţionale, în care vor fi recrutaţi în jur de 60.000 mii de voluntari. Preşedintele interimar Alexandr Turcinov ceruse înfiinţarea corpului de voluntari pentru a apăra Ucraina de „acte de agresiune din interior si exterior”. Garda Naţională va fi sub controlul direct al Ministerului de Interne, comandatul ei va fi numit de preşedinte şi aprobat de Parlament.

Ministerul rus al apărării a anunţat că a început manevre în districtul militar de sud, în apropiere de Ucraina. Participă circa 8.500 de militari, iar manevrele vor avea loc noaptea.

Aderarea Moldovei la NATO nu este, cel puţin pentru moment, o prioritate în situaţia în care Republica Moldova are nevoie de coeziune naţională pe calea integrării europene, a declarat miercuri premierul Iurie Leancă la televiziunea publică. Joi, într-un interviu pentru Vocea Americii, senatorul republican John McCain, fost candidat al partidului la prezidenţiale, declara că integrarea Georgiei şi a Moldovei în NATO ar putea schimba strategia preşedintelui rus Vladimir Putin în vecinătatea apropiată a Rusiei. Premierul Leancă a confirmat faptul că în timpul vizitei sale de săptămâna trecută la Washington, a început un „dialog” strategic cu Statele Unite. Dar nu este încă vorba de încheierea unui parteneriat strategic, perspectivă care însă „nu este exclusă”. Referitor la relaţia cu Ucraina si criza din ţara vecină, premierul a confirmat faptul că intenţionează să plece săptămâna viitoare la Kiev, pentru a discuta cu noua conducere interimară despre relatiile în domeniul energetic, despre Transnistria şi alte probleme de interes comun.

Preşedintele american Barack Obama s-a întâlnit la Casa Albă cu premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaşeniuk, o întrevedere menită să exprime sprijinul hotărât al Statelor Unite pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei dar şi pentru conducerea interimară a ţării. Obama şi Iaţeniuk au contestat din nou legitimitatea referendumului anunțat pentru duminică în Crimeea legat posibila secesiune a peninsulei iar preşedintele american a avertizat Rusia că va suferi „pierderi serioasea” dacă nu respectă suveranitatea Ucrainei. Tot de la Casa Albă, grupul principalelor 7 economii mondiale au ameninţat joi Rusia cu sancţiuni internaţionale dacă nu pune capăt încercărilor de a anexa Crimeea.

Comisia pentru politică externă din Senatul american a aprobat garanţii de stat pentru un împrumut pentru Ucraina în valoare de 1 miliard de dolari. Şi posibila impunere de sancţiuni împotriva Rusiei, ca urmare a intervenţiei în Crimeea.Vineri, la Londra, secretarul de stat John Kerry se întâlneşte cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

România consideră ilegitimă iniţiativa Parlamentului din Crimeea de a adopta o declarație de independență faţă de Ucraina, în perspectiva referendumului anunțat pentru 16 martie, a declarat, miercuri, la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu.

Preşedintele României, Traian Băsescu a mai declarnt că manevrele, deja planificate, ale armatei au fost devansate “din partea a doua a anului în prima parte a anului", ca urma a crizei din Ucraina. Dar România nu este în stare de alertă, a mai delcarat preşedintele la o întîlnire cu presa la Palatal Cotroceni.

Băsescu a confirmat faptul că a avioane de supraveghiere NATO folosesc spatial aerian român şi că “România efectuează, în programul Cer Deschis, în perioada 17- 21martie, zboruri deasupra teritoriului Ucrainei". Totodată, Traian Băsescu a anunţat sosirea în apele teritoriale române a unei frigate francize.

Traian Băsescu a adăugat , citat de Mediafax, că un risc de destabilizare regională este legat de conflictele îngheţate, pentru că pot izbucni pe rând, ducând la afectarea suveranităţii unor state prietene sau suverane, cum ar fi Republica Moldova. De asemenea, el a menţionat posibilitatea ca aceste conflicte îngheţate să izbucnească simultan.

La Istanbul, mii de persoane au participat la funerariile unui băiat de 15 ani, care a murit marţi ca urmare a rănilor pe care le-a suferit în vară în cursul ciocnirilor violente dintre protestatarii din Piaţa Taksim şi poliţie. Băiatul se ducea să cumpere pâine şi a fost lovit în cap de o grenadă cu gaze lacrimogene. Manifestaţia de ieri de la Istanbul a degenerat în ciocniri cu poliţia care a încercat să împiedice un grup de protestatari să ajungă în Piaţa Taksim.

Într-un interviu cu Vocea Americii, senatorul republican John McCain, fost candidat al partidului la prezidenţiale, crede că integrarea Georgiei şi a Moldovei în NATO ar putea schimba strategia preşedintelui rus Vladimir Putin în vecinătatea apropiată a Rusiei: „Începem sistemul anti-rachetă în Cehia şi Polonia, accelerăm drumul Georgiei şi Moldovei în NATO şi mai sunt şi alte măsuri pe care le putem lua, care ar putea schimba, sper, atitudinea lui Putin” – a declarat senatorul McCain în interviul cu Vocea Americii. În decembrie, McCain a fost în Ucraina şi a vorbit manifestanţilor de pe Maidan.

Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de externe elveţian Didier Burkhalter a discutat la telefon cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, despre posibilitatea de a crea un grup internaţional de contact pentru Ucraina. S-a vorbit şi despre o posibilă misiune OSCE care – se arată în declaraţia de presă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa – ar trebui să contribuie şi la garantarea drepturilor minorităţilor din Ucraina.

Consiliul reprezentantilor permanenti ai statelor membre UE (ambasadorii statelor membre la UE) a votat astazi în unanimitate eliminarea vizelor pentru cetatenii R. Moldova. Ultimul pas in acest proces este acordul Consiliului UE, la proxima sa reuniune.

Premierul Poloniei Donald Tusk a declarat că săptămâna viitoare, Uniunea Europeană ar putea deja semna cu Ucraina partea politică a Acordului de asociere, acord pe care preşedintele Victor Ianukovici refuzase să-l mai semneze în noiembrie anul trecut, la summitul Parteneriatului Estic. Tusk a făcut declaraţia la conferinţă de presă cu cancelara Germaniei Angela Merkel.