Între Rusia şi OSCE a izbucnit o dispută privind observatorii: Moscova a cerut OSCE să trimită observatori pentru referendumul de duminică din Crimeea, invitaţie respinsă de preşedinţia elveţiană a organizaţiei pe motiv că în forma actuală, referendumul este ilegal. Moscova a reacţionat acuzând OSCE că foloseşte standarde duble, când vine vorba de legalitatea sau ilegalitatea unei consultări naţionale.

Premierul pro-Kremlin din Crimeea, Serghei Aksionov a declarat că într-un an de la referendumul de duminică, peninsula s-ar putea integra în Federaţia rusă. La o conferinţă de presă la Simferopol, el a îndemnat şi regiunile rusofone din estul Ucrainei să organizeze referendumuri similare.
În Crimeea, duminică, electoratul este chemat să voteze pentru sau împotriva secesiunii si alipirii la Rusia. Votul a fost declarat ilegal de autorităţile interimare de la Kiev şi de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale dar este recunoscut de Rusia.

Încă trei membri activi al Automaidanului din Ucraina sunt daţi dispăruţi, între care și fiul fostului ministru al apărării Anatoli Hristenko. Ultima dată, cei trei au sunat pe telefoanele mobile ieri seară, din clădirea autoguvernării tătare din Simferopol, declarând că sunt urmăriţi. Telefoanele lor mobile au fost între timp localizate în incinta Comisiei militare din oraş care însă afirmă că cei trei activişti nu ar fi acolo.

La Moscova, Comisia rusă de investigaţii (structură subordonată preşedinţiei) a lansat o anchetă împotriva lui Oleg Tiahnibok, liderul partidului naţionalist Svoboda din Ucraina, bănuit – se spune la Moscova – că între 1994 şi 1995 ar fi luptat alături de miliţiile cecene în al doilea război cecen.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei a anunţat că în curând va fi emis un mandat de arestare. Tiahnibok este membru al Parlamentului de la Kiev şi unul din liderii protestelor care au dus la îndepărtarea de la putere a preşedintelui Victor Ianukovici.

Curtea Constituţională va putea examina constituţionalitatea legilor înainte şi după publicarea lor în Monitorul Oficial. Este răspunsul dat de judecătorii Curţii la o sesizare înaintată de Partidul Liberal. Nu s-a schimbat lista instituţiilor care au dreptul de a cere Curţii să verifice legile. Deputatul liberal Valeriu Munteanu, unul din iniţiatorii interpelării este citat de Unimedia cu declaraţia că acum o lege va putea fi contestată imediat ce trece de votul final al parlamentului. Dar înainte de a intra în vigoare, ceea ce ar putea evita „multe pagube”.

Ministerul Apărării de la Chișinău a respins categoric zvonurile că în spaţiul aerian al Republicii Moldova s-ar fi aflat avioane NATO. Potrivit Unimedia, dezminţirea a fost provocată de deputatul comunist Grigore Petrenco, care a cerut de mai multe ori audierea ministrului interimar al apărării și ministrului de externe pentru a explica prezența unor avioane militare deasupra teritoriului R.Moldova.

Ministerul de externe de la Chișinău a anunțat că procesul deliberativ privind anularea vizelor europene pentru moldoveni s-a încheiat, odată ce și-au dat acordul miniștrii transporturilor din țările UE, reuniți într-un Consiliu European. Decizia elimină obligativitatea vizelor pentru călătoriile de scurtă durată (pentru o perioadă de şedere de până la 90 de zile pe parcursul a 6 luni) în spaţiul Schengen pentru cetăţenii R. Moldova, posesori ai paşaportului biometric. În comunicatul Ministerului de extrerne se spune că decizia va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea ei în Monitorul Oficial al Uniunii Europene. Publika TV o citează pe ministrul de externe Natalia Gherman cu declarația că se așteaptă ca data intrării în vigoare să fie 25 mai.

Vorbind înaintea anunțării deciziei eliminării vizelor europene pentru moldoveni, premierul României, Victor Ponta, a spus că guvernul lui va face tot posibilul ca moldovenii să poată intra în România fără vize de la 25 mai. Ponta a făcut declarația într-o escală pe aeroportul din Chișinău în drum spre Georgia, unde a mers într-o vizită oficială. În declarații făcute în prezența premierului Iurie Leancă, Ponta a mai spus printre altele că România vrea să fie cel mai mare „sprijin” pentru integrarea Moldovei în UE. Referitor la situația din Ucraina, Ponta a spus că România nu va întreprinde în acea privință nimic pe cont propriu, ci doar în cadrul UE și NATO, organizații din care face parte. „Singuri de capul nostru nu este bine să luăm măsuri. Când ești într-o familie măsurile se coordonează", a spus Ponta. Premierul român, care a vizitat Moldova luna trecută, a spus că ar vrea ca ori de câte ori pleacă undeva „spre răsărit” să se oprească în Moldova.

Unimedia relatează că parlamentarul liberal-democrat Nicolae Juravschi ar fi declarat că el nu are nevoie de apartament la preț redus în capitală, dar a semnat din colegialitate cererea ca toți parlamentarii să le primească. „Cu apartamentele, chiar s-a creat așa o situație. Eu sunt om de echipă, iar atunci când a fost anunțată inițiativa s-a condiționat ca toți deputații să semneze. Eu nu am nevoie de apartament, am casă și condițiile de trai sunt bune. Dar, din stimă și respect față de colegi, care trăiesc prin garsoniere, am semnat. Nu ar fi rău ca acest apartament să-l dăm la vreun sportiv”, a spus Juravschi, citat de Unimedia. Același site de știri a scris că Juravschi folosește un telefon mobil care ar costa 5000 de euro, despre care deputatul spune că l-a primit de la un prieten.

Moldova va plăti anual aproape un milion de dolari pentru întreținerea militarilor săi din forța internațională din Kosovo. Așa se spune în acordul dintre Moldova și NATO ratificat ieri de parlamentarii de la Chișinău. Ei au aprobat astfel plata anuală de la bugetul de stat a 900.000 de dolari pentru contingentul militar moldovean din Kosovo, cu 41 de membri. Nu este limpede cât ar putea dura prezența militarilor moldoveni în noul stat din Balcani. Trimitera militarilor moldoveni a fost criticată de opoziția comunistă, dar nu neapărat din cauza cheltuielilor, ci a mesajului politic pe care l-ar da, anume de recunoaștere a statului Kosovo, pe care Moldova oficial nu-l recunoaște.

Fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko s-a întâlnit la Berlin cu fostul magnat petrolier rus Mihail Hodorkovski. Servicul de presă al partidului Iuliei Timoșenko, „Patria”, a spus că Hodorkovski a vizitat-o pe fosta lideră a opoziției ucrainene la clinica Charite din Berlin joi. Timoșenko este tratată pentru dureri cronice la spate. Ea a fost eliberată din închisoare în urma protestelor de stradă soldate cu alungarea de la putere a președintelui pro-rus Viktor Ianukovici. Serviciul de presă a spus că Timoșenko și Hodorkovski au discutat despre criza din Ucraina, fără să dea alte detalii.
Între timp, din Elveția s-a anunțat că Mihail Hodorkovski a depus o cerere de reședință stabilă în cantonul St.Gallen.

Kremlinul a spus că persoane necunoscute au atacat site-ul Internet al președinției ruse. Serviciul de presă de la Kremlin a spus vineri că atacul DDoS a scos din funcțiune pagina de Internet de mai multe ori și că se lucrează la înlăturarea problemei. Banca Centrală a Rusiei a spus că și pagina ei de internet este atacată. Știrea vine la o zi după ce Kremlinul a interzis patru site-uri cunoscute pentru criticile la adresa președintelui Vladimir Putin. Agenția de stat a comunicațiilor a spus că interdicția a fost provocată de incitările la violență din partea site-urilor respective, care chemau la organizarea de demonstrații antiguvernamentale.

Liderul unei grupări pro-rusești din Ucraina a fost arestat în provincia Luhansk din estul țării. Serviciul de securitate al Ucrainei a spus că Olexandr Hartionov, liderul Gărzii Luhansk, este acuzat de preluarea forțată a puterii, organizarea de dezordini în masă și ocuparea ilegală a unor clădiri de stat și publice. Sâmbătă grupările pro-ruse din Luhansk s-au ciocnit cu activiștii pro-guvernamentali. Ele au înlocuit steagul ucrainean cu cel rusesc pe clădirea administrației regionale și l-au proclamat pe Hartionov „guvernatorul poporului”. Marți fostul guvernator al regiunii estice Harkov, Mihailo Dobkin, a fost pus sub arest la domiciliu la Kiev sub acuzații similare.

Legenda fotbalistică germană Uli Hoeness și-a dat demisia din posturile de conducere la clubul FC Bayern din München, după ce a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare pentru evaziune fiscală. Hoeness și-a anunțat demisia astăzi, la o zi după ce tribunalul german l-a găsit vinovat de păgubirea statului cu peste 27 de milioane de euro în impozite și taxe neplătite prin ascunderea veniturilor în conturi secrete din Elveția. Procesul lui Hoeness a fost urmărit cu atenție de opinia publică germană și i-a făcut pe mulți germani bogați să recunoască singuri în fața autorităților că n-au plătit toate impozitele.

Centrul Național Anticorupție spune că a sechestrat jumătate de milion de euro în cadrul anchetei penale despre presupusa tentativă de mituire a deputaților pentru dezbinarea coaliției de guvernare. Procurorii anticorupție spun într-un comunicat că cei 500 de mii de euro au fost descoperiți în seiful unei bănci comerciale de la Chișinău și aparțin unei femei reținută săptămâna trecută și cercetată în stare de arest. Procurorii spun că în flagrantul de pe 7 martie au mai reținut un fost polițist și au sechestrat alți 250 de mii de dolari care ar fi fost destinați unui deputat. Nu este limpede cine erau destinatarii și nici comanditarii presupusei încercări de destabilizare politică.

Deputații liberal-democrați au cerut sprijinul colegilor democrați din coaliția de guvernare pentru introducerea unor reguli mai stricte la interceptarea convorbirilor telefonice, după scurgerea în presă a mai multor înregistrări sensibile. Vorbind joi, la ședința Parlamentului, liderul fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț a spus că abuzurile trebuie prevenite.
Un vot pe marginea inițiative este așteptat astăzi. Dezbaterea are loc la mai puțin de o săptămână după apariția unei înregistrări care ar fi fost făcută de procurorii anticorupție și care ar incrimina un deputat liberal-reformator în dosarul tentativei de mituire a parlamentarilor.

Vicepremierul cu reintegrarea țării Eugen Carpov a declarat Europei Libere că nu se știe când ar putea avea loc o întâlnire între premierul Iurie Leancă și liderul de la Tiraspol Evgheni Șevciuk. Vorbind joi după întoarcerea de la Tiraspol, unde a purtat discuții cu liderii separatiști, Carpov a spus că transnistrenii doresc ca la eventuala întâlnire la vârf să se semneze vreun acord, dar niciunul nu este gata de semnare. Carpov a mai spus că transnistrenii au părut mai deschiși la ideea găsirii unei soluții pentru școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului.

Secretarul de stat american John Kerry ar urma să discute astăzi la Londra cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov despre situația din Ucraina. Kerry a spus ieri, în Senatul de la Washington, că Statele Unite și Uniunea Europeană vor dezvălui luni „o serie de pași” serioși împotriva Rusiei, care a ocupat militar peninsula ucraineană Crimeea și pregătește duminică un referendum de anexare. Tot ieri, la Berlin, cancelara germană Angela Merkel a declarat că Moscova riscă pierderi politice și economice „masive”.
Vorbind în Parlamentul Germaniei, Merkel a mai spus că, deși liderii europeni nu-și doresc asta, sunt pregătiți să introducă luni măsuri punitive față de Rusia, dacă nu acceptă dialogul cu Ucraina.

Din orașul Donețk din estul Ucrainei s-a relatat că un om a fost ucis în ciocnirile dintre protestatarii pentru și împotriva politicii rusești față de Ucraina. Alți participanți au fost internați în spital. Organizatorii manifestației pro-europene spun că persoana decedată era din rândurile lor. Un martor ocular a spus că omul a fost omorât în bătaie că să se sperie și alții. Incidentele au avut loc într-o piață din centrul orașului industrial ucrainean, cu participarea a sute de persoane de ambele părți. Poliția a reușit o vreme să țină mulțimile la distanță, dar apoi unii demonstranți au spart cordonul.

Astăzi s-ar putea încheia prima misiune a FMI la Kiev de la evenimentele dramatice soldate cu fuga în Rusia a președintelui Ucrainei Viktor Ianukovici. Ieri, purtătorul de cuvânt FMI, Gerry Rice, a declarat presei că discuțiile cu noii lideri ucrainene au fost promițătoare, dar a adăugat că este prea devreme să se spună de ce sume are avea nevoie Ucraina. În ultimele săptămâni liderii ucraineni s-au declarat gata să coopereze cu FMI, inclusiv să aplice reforme evitate de regimul anterior, cum ar fi reforma sectorului energetic și renunțarea la mai multe forme de subvenții, inclusiv la cele pentru consumul casnic de gaze.

Casa Albă a spus că operațiunea de căutare a avionului malaezian dispărut de aproape o săptămână ar putea fi extinsă în Oceanul Indian din Marea Chinei de Sud, unde a început. Purtătorul de cuvânt al administrației Obama, Jay Carney, a spus că Statele Unite ar putea participa la căutări, dar încă nu e limpede cum anume. Între timp ziarul american „Wall Street Journal” a citat anchetatori americani care spuneau că este posibil ca avionul Boeing 777 să fie rămas în aer încă patru ore după ultimul contact confirmat cu cei de la sol. Investigatorii nu au exclus nicio ipoteză în dispariția aeronavei sâmbătă cu 239 de oameni la bord.

Vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a declarat că mediul geopolitic complicat de astăzi nu contribuie la înlesnirea negocierilor pe tema reglementării transnistrene. Carpov a acordat un interviu Europei Libere după o nouă întrevedere avută astăzi la Tiraspol cu negociatoarea regimului transnistrean Nina Ștanski, pe tema școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului; o întrevedere încheiată fără rezultate palpabile.
Oficialul moldovean a repetat că premierul Iurie Leancă ar fi gata să se întâlnească oricând cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, inclusiv acum, pe fundalul turbulențelor separatiste din peninsula ucraineană Crimeea. Dar Carpov a spus că această disponibilitate nu este deocamdată reciprocă.

Președinția elvețiană a OSCE spune că Rusia și-a schimbat poziția și sprijină deja trimiterea unei misiuni de monitorizare în peninsula ucraineană Crimeea, aflat sub controlul militarilor ruși fără însemne distinctive. Ambasadorul Thomas Greminger a spus că este un potențial „mare pas înainte”, după ce Rusia a fost singura țară din cele 57 membre ale OSCE care s-a opus trimiterii observatorilor internaționali.
Dar misiunea de monitorizare despre care Rusia ar accepta să discute ar fi diferită de cea de observatori militari care se află astăzi în Ucraina și care a fost împiedicată să pătrundă în Crimeea, inclusiv prin focuri de avertisment trase în aer.

Centrul Național Anticorupție spune că a sechestrat jumătate de milion de euro în cadrul anchetei penale despre presupusa tentativă de mituire a deputaților pentru dezbinarea coaliției de guvernare.
Procurorii anticorupție spun într-un comunicat că cei 500 de mii de euro au fost descoperiți în safe-ul unei bănci comerciale de la Chișinău și aparțin femeii reținute săptămâna trecută și cercetate în stare de arest.
Procurorii spun că în flagrantul de pe 7 martie au mai reținut un fost polițist și au sechestrat alți 250 de mii de dolari, care ar fi fost destinați unui deputat. Nu este limpede cine erau destinatarii și nici comanditarii presupusei încercări de destabilizare politică.

Deputații liberal-democrați cer sprijinul colegilor democrați din coaliția de guvernare pentru introducerea unor reguli mai stricte la interceptarea convorbirilor telefonice, după scurgerea în presă a mai multor înregistrări sensibile. Vorbind astăzi la ședința Parlamentului, liderul fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț a spus că abuzurile trebuie prevenite. „Prin scurgeri dirijate de informație se pomenesc în spațiul public diferite convorbiri în care figurează și persoane care nu au nici o atribuție la anumite cauze penală, însă aceste persoane sunt lezate”.
Un vot pe marginea inițiative este așteptat mâine. Dezbaterea are loc la mai puțin de o săptămână după apariția unei înregistrări care ar fi fost făcută de procurorii anticorupție și care ar incrimina un deputat liberal-reformator în dosarul tentativei de mituire a parlamentarilor.