Franz-Walter Steinmeier a declarat dupa referendumul din Crimeea ca Rusia trebuie sa accepte o misiune „ampla" de observatori OSCE in peninsula. Intr-un interviu cu postul public de televiziune german ZDF, Steinmeier a mai declarat ca acesta ar fi gestul care ar putea evita adincirea tensiunilor. In opinia ministrului de externe german, trebuie evitata orice confruntare militara in Ucraina sau revenirea la un Razboi Rece.
Steinmeier se află la Bruxelles, unde luni are loc reuniunea ministrilor de externe UE, la care se asteapta sa fie discutate și sancțiuni împotriva Rusiei, pe fundalul crizei din Ucraina.

Autorităţile din Malaezia au anunţat că 25 de ţări sunt acum implicate în depistarea avionului de pasageri, care a dispărut sâmbăta trecută, cu 239 de pasageri la bord. Ieri, premierul malaezian declara că se pleacă acum de la premiza că avionul a fost deturnat şi că a mai zburat după ce s-a pierdut contactul radio. Agenţiile de presă citează surse militare care afirmă că sunt puţine şanse ca avionul să fi aterizat cu bine, oriunde ar fi aterizat. Au fost percheziţionate deja casele celor doi piloţi ai avionului, iar acum au început să fie verificaţi toţi pasagerii.

În Afganistan, încă un candidat s-a retras din cursa prezidenţială care va avea loc pe 5 mai. Fostul ministru al apărării Abdul Wardak este al doilea candidat care renunţă, dar el nu era oricum printre favoriti. Sondajele de opinie îi pun în fruntea preferinţelor pe foştii miniştrii de externe Abdullah Abdullah şi Zalmai Rasoul şi pe fostul ministru de finanţe Ashrah Ghani. Cel care-i va succeda lui Hamid Karzai urmează să decidă soarta acordului de colaborare cu Statale Unite, care reglementează menţinerea de trupe americane în Afganistan după retragerea forţelor internaţionale. Acordul este negociat, dar Karzai a lăsat semnarea lui în sarcina succesorului său.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov i-a spus omologului său american John Kerry într-o convorbire telefonică că referendumul din Crimeea este „legal si in conformitate cu legislatia internatională” și ca autoritatile de la Kiev ar face mai bine sa puna capat activitatii „fortelor extremiste, care terorizeaza populatia rusofona”.

Premierul Iurie Leancă și ministrul economiei Valeriu Lazar vor face luni o vizită la Kiev. Va fi prima vizita a unor inalti demnitari straini la KIev, după controversatul referendum de duminică din Crimeea. Scopul vizitei, a declarat Lazar intr-un interviu pentru Europa Liberă, este de a discuta despre continuarea aprovizionarii normale cu energie: „Sarcina noastră este să avem continuitate pe proiectele pe care le-am început, să zicem pe domeniul energetic, suntem asigurați parțial cu energie electrică de către Ucraina, suntem în plin proces de negociere pentru contractele de furnizare, începând cu 1 aprilie, negociem. Și nu aș fi vrut ca aceste discuții care au loc la nivel politic să afecteze cumva fiabilitatea furnizării de la 1 aprilie a energiei electrice. Este principala sarcină.”

Miniștrii de externe din Uniunea Europeană se întîlnesc luni la Bruxelles, unde se astepta sa discute posibile sanctiuni impotriva Rusiei legate de criza din Ucraina. Presa germana relateaza ca ar fi fost alcatuita deja o lista cu circa 130 de personalitati politice si din lumea de afaceri, care ar putea fi sancționate cu interdictia de a calatori in tarile UE.

Pagina de internet a NATO a fost atacată de „pirati ai Internetului” care au afirmat ca este un gest pentru a protesta împotriva amestecului Aliantei in treburile Ucraina. Grupul s-a autointitulat „cyber berkut”, dupa numele fortelor de ordine care au intervenit impotriva manifestantilor de la Kiev si care au fost dizolvate de noua conducere interimara. NATO a informat ca nici un serviciu intern vital nu a fost afectat.

În Serbia au loc alegeri generale anticipate. Circa 6,7 milioane de alegatori vor vota pentru un Parlament cu 250 de locuri. Alegerile au fost provocate de Partidul Progresist de guvernamint care speră intr-o victorie clara dupa ce a obtinut deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Intrebarea ramine cu cine se va forma coalitia de guvernare: ultimele sondaje de opinie plaseaza Partidul Socialist pe al doilea loc, urmat de Partidul Democrat, care e în opozitie.

In Slovacia, sambata au avut loc alegeri prezidentiale, cistigate de premierul Robert Fico in fata principalului sau adversar, omul de afaceri Andrei Kiska. Cum nici unul nu a cistigat majoritatea absoluta, un tur de balotaj va avea loc pe 29 martie. Victoria asteptata a lui Fico va da partidului său, „Smert”, controlul asupra tuturor pozitiilor de decizie din stat, desi presedintele nu are prerogative importante.

Parlamentul Ucrainei a votat dizolvarea Consiliului Suprem la Crimeei, legislativul local, în ajunul referendumului asupra posibilei alipiri a peninsulei la Rusia. Măsura a fost votată cu o majoritate covârşitoare de 278 de voturi „pentru”.

La Moscova şi în alte oraşe din Rusia au loc marşuri pentru pace, manifestaţii organizate în ajunul referendumului din Crimeea în semn de protest faţă de intervenţia rusească în peninsulă, relatează Radio Svoboda. Marşul de la Moscova este aprobat de poliţie, dar Procuratura Generala a avertizat împotriva oricărei degenerări în ciocniri violente. Manifestanţii poarta steagurile Rusiei şi Ucrainei.

Consiliul de Securitate ONU va vota asupra unei rezolutii, pregatita de Statele Unite, in care se exprima sprijinul pentru mentinerea integritatii teritoriale a Ucrainei, și care respinge legalitatea referendumului de duminica din Crimeea. Este evident ca rezolutia va fi respinsa prin veto de Rusia, dar ambasadorul american la ONU, Samantha Power a declarat ca scopul este de a demonstra tocmai „pozitia izolata în care s-a plasat Rusia în comunitatea internatională”. O victorie a celor care sprijina rezolutia ar fi daca China se va abtine.

Eforturile diplomatice internaționale de a evita referendumul din Crimeea au eșuat vineri la Londra. Intrevederea intre secretarul de stat american John Kerry si ministrului de externe Serghei Lavrov nu a adus nici o solutie, partea rusa afirmand ca „va respecta vointa locuitorilor din Crimeea” si ca presedintele Vladimir Putin va decide cum sa actioneze mai departe numai dupa vot. Referendumul se refera la posibila alipire a Crimeei la Rusia.

Secretarul de stat american John Kerry a afirmat ca Statele Unite recunosc interesele legitime ale Rusiei in Crimeea, dar ca aceastea pot fi aparate respectind totodata integritatea si suveranitatea Ucrainei. El a avertizat din nou Rusia ca risca sanctiuni internationale daca face pasi care ar putea adinci si mai mult tensiunile in Ucraina. Nu s-a vorbit concret despre ce sanctiuni ar putea fi vorba. Tot despre posibile sanctiuni vor discuta luni la Bruxelles și ministrii de externe ai Uniunii Europene.

Guvernul de la Chișinău a adoptat o declaratie in care respinge legalitatea referendumului de duminică din Crimeea si-si exprima solidaritatea cu guvernul de la Kiev. „Republica Moldova nu recunoaşte „referendumul” şi se solidarizează cu poziţia majorităţii actorilor internaţionali care îndeamnă la neadmiterea unor încălcări majore ale dreptului internaţional. Republica Moldova reconfirmă sprijinul ferm pentru unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute la nivel internaţional. Criza actuală trebuie să fie soluţionată exclusiv pe căi paşnice, prin intermediul dialogului între toţi actorii implicaţi şi cu utilizarea mecanismelor internaţionale ce vor asigura transparenţa şi medierea necesară”, se spune în comunicatul publicat pe site-ul guvernului Republicii Moldova.

Pe 22 martie la Kiev este asteptat premierul Canadei, intr-un gest de solidaritate cu conducerea interimara a Ucrainei. Canada a decis sa acorde Kievului un ajutor de aproape 200 de milioane de dolari.

Premierul Iurie Leancă și ministrul economiei Valeriu Lazar vor face luni, imediat dupa referendumul din Crimeea, o vizita la Kiev care va fi prima vizita a unor inalti demnitari straini dupa votul de duminica. Scopul vizitei, a declarat Lazar intr-un interviu pentru Europa Liberă, este de a discuta despre continuarea aprovizionarii cu energie.

Statele Unite au cerut extradarea oligarhului ucrainean Dimmitri Firtash, arestat in Austria miercuri. Vineri, un tribunal a stabili o cautiune de 125 de milioane de dolari pentru eliberarea lui. Firtash este unul din cei mai bogati oameni din Ucrainai, si-a facut averea in faceri cu gaz, banci si media, si se banuieste ca ar avea legaturi cu unul din cei mai mari capi ai mafiei rusesti, Semion Moghilev. Firtash este un sprijinitor al presedintelui Victor Ianukovici iar in Statele Unite, este cautat pentru evaziune fiscal si planuri criminale. Autoritatile americane au precizat ca ancheta legata de Firtash a inceput cu ani in urma si nu are nici o legatura cu actualele evenimente din Ucraina.

Pe fundalul crizei din Ucraina, vice-președintele american Joe Biden va vizita Polonia și Lituania cu începere de luni. Se va intilni cu presedinele si premierul Poloniei precum si cu cei trei lideri ai tarilor baltice. Discutiile se vor concentra asupra sprijinului care poate fi acordat Ucrainei dar si asupra strateigiei NATO in regiune. Ca si Statele Unite, Polonia si tarile baltice sunt membre NATO.

Amnesty International a acuzat autoritatile ruse ca au lansat o campanie ampla impotriva libertatii de exprimare si a mass-media, inainte de referendumul de duminica din Crimeea. Amnesty a criticat blocarea temporara a multor situri pe internet, in baza unei legi controversate adoptata la inceputul lui februarie privind lupta impotriva extremismului. Printre siturile blocate se numra Grani.ru si Kasparov.ru despre care Amnesty International afirma ca incercau sa ofere informatii echilibrate si necenzurate despre interventia rusa in Crimeea.

Între Rusia şi OSCE a izbucnit o dispută privind observatorii: Moscova a cerut OSCE să trimită observatori pentru referendumul de duminică din Crimeea, invitaţie respinsă de preşedinţia elveţiană a organizaţiei pe motiv că în forma actuală, referendumul este ilegal. Moscova a reacţionat acuzând OSCE că foloseşte standarde duble, când vine vorba de legalitatea sau ilegalitatea unei consultări naţionale.

Premierul pro-Kremlin din Crimeea, Serghei Aksionov a declarat că într-un an de la referendumul de duminică, peninsula s-ar putea integra în Federaţia rusă. La o conferinţă de presă la Simferopol, el a îndemnat şi regiunile rusofone din estul Ucrainei să organizeze referendumuri similare.
În Crimeea, duminică, electoratul este chemat să voteze pentru sau împotriva secesiunii si alipirii la Rusia. Votul a fost declarat ilegal de autorităţile interimare de la Kiev şi de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale dar este recunoscut de Rusia.

Încă trei membri activi al Automaidanului din Ucraina sunt daţi dispăruţi, între care și fiul fostului ministru al apărării Anatoli Hristenko. Ultima dată, cei trei au sunat pe telefoanele mobile ieri seară, din clădirea autoguvernării tătare din Simferopol, declarând că sunt urmăriţi. Telefoanele lor mobile au fost între timp localizate în incinta Comisiei militare din oraş care însă afirmă că cei trei activişti nu ar fi acolo.

La Moscova, Comisia rusă de investigaţii (structură subordonată preşedinţiei) a lansat o anchetă împotriva lui Oleg Tiahnibok, liderul partidului naţionalist Svoboda din Ucraina, bănuit – se spune la Moscova – că între 1994 şi 1995 ar fi luptat alături de miliţiile cecene în al doilea război cecen.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei a anunţat că în curând va fi emis un mandat de arestare. Tiahnibok este membru al Parlamentului de la Kiev şi unul din liderii protestelor care au dus la îndepărtarea de la putere a preşedintelui Victor Ianukovici.

Curtea Constituţională va putea examina constituţionalitatea legilor înainte şi după publicarea lor în Monitorul Oficial. Este răspunsul dat de judecătorii Curţii la o sesizare înaintată de Partidul Liberal. Nu s-a schimbat lista instituţiilor care au dreptul de a cere Curţii să verifice legile. Deputatul liberal Valeriu Munteanu, unul din iniţiatorii interpelării este citat de Unimedia cu declaraţia că acum o lege va putea fi contestată imediat ce trece de votul final al parlamentului. Dar înainte de a intra în vigoare, ceea ce ar putea evita „multe pagube”.

Ministerul Apărării de la Chișinău a respins categoric zvonurile că în spaţiul aerian al Republicii Moldova s-ar fi aflat avioane NATO. Potrivit Unimedia, dezminţirea a fost provocată de deputatul comunist Grigore Petrenco, care a cerut de mai multe ori audierea ministrului interimar al apărării și ministrului de externe pentru a explica prezența unor avioane militare deasupra teritoriului R.Moldova.