Consiliul pentru Securitate și Apărare al Ucrainei a cerut ministerului de externe să înceapă introducerea regimului de vize pentru cetățenii ruși.

La o zi de la anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia, Ucraina a mai anunțat că renunță să preia președinția rotativă a CSI și examinează posibilitatea ieșirii din organizație.

În Rusia, Serviciul Federal de Migrație a spus că a început să elibereze astăzi primele pașapoarte rusești în Crimeea. Iar liderul rus, Vladimir Putin a cerut guvernului său să mărească pensiile locuitorilor din Crimeea până la nivelul pensiei medii din Rusia.

Guvernul de la Chișinău a anunțat că ministrul de interne, Dorin Recean, și omologul său ucrainean, Arsen Avakov, au semnat marți la Kiev o declarație de colaborare și ajutor reciproc între cele două ministere.

Declarația vorbește despre combaterea cu eforturi comune a unor infracțiuni ca cele cibernetice, criminalitatea organizată sau terorismul, inclusiv de-a lungul frontierei moldo-ucrainene.

Guvernul moldovean a mai anunțat că oferă Ucrainei ajutoare umanitare în valoare de 100 de mii de dolari pentru cei care au avut de suferit în tulburările violente din ianuarie-februarie la Kiev.

Guvernul Leancă a aprobat un amendament la politica bugetar fiscală pentru a mări la loc accizele la importul maşinilor cu capacitatea cilindrică mare.

Micșorarea taxelor de către parlament la sfârșitul anului trecut i-a indignat pe mulți, inclusiv pe deputații liberali care au atacat și au obținut anularea măsurii de către Curtea Constituțională. Nu este limpede dacă a beneficiat cineva, între timp, de accizele micșorate.

Odată cu restabilirea accizelor la importul mașinilor de lux, guvernul a mai aprobat astăzi și reducerea amenzilor pentru încasarea banilor în numerar în lipsa maşinii de casă şi control, de la 100 mii de lei la 7 mii. Ambele hotărâri mai trebuie confirmate de Parlament.

Președintele român, Traian Băsescu a declarat că va cere din nou liderilor din Uniunea Europeană la summit-ul de joi și vineri la Bruxelles să ofere Republicii Moldova o garanție a aderării care i-ar întări securitatea, în lumina anexării Crimeii de către Rusia.

Băsescu a vorbit la Iași după convorbiri cu președintele moldovean, Nicolae Timofti.

„Federația Rusă nu se va opri aici. Momentul nu-l putem prezice (...), dar Crimeea este doar un episod, după cel georgian”.

Președintele român și-a mai exprimat speranța că evenimentele din Ucraina îi vor convinge pe liderii europeni să ajute mai mult țări ca Republica Moldova.

Premierul moldovean, Iurie Leancă a declarat că se mai află în așteptarea unei candidaturi la funcția de ministru al apărării din partea liberalilor reformatori din coaliția de guvernare.

Potrivit Unimedia, primul ministru a spus că așteaptă o întrevedere cu liderul PLR, Ion Hadârcă, în urma revenirii acestuia dintr-o deplasare.

Ministrul apărării Vitalie Marinuță a demisionat la sfârșitul lunii februarie, spunând că ar fi avut neînțelegeri cu șeful statului în privința reformelor, dar președintele Nicolae Timofti a spus că demnitarul s-a pripit să facă declarații lipsite de temei.

Ucraina a dezmințit că ar interzice intrarea pe teritoriul său bărbaților din regiunea transnistreană care dețin cetățenia rusă sau că ar bloca traficul de mărfuri din regiune.

Ministerul ucrainean de externe a mai spus că asemenea declarații ale demnitarilor de la Moscova și Tiraspol sunt eronate.

Acuzațiile la adresa Ucrainei că ar fi început izolarea regiunii transnistrene au fost lansate marți de vicepremierul rus, Dmitri Rogozin. El a mai spus că guvernul rus va lua în discuție joi situația regiunii transnistrene pentru a-i da asigurări de sprijin.

În Crimeea se acumulează noi tensiuni, la o zi de la anexarea regiunii ucrainene de către Federația Rusă.

Forțele care-și spun „de autoapărare” și militanții pro-ruși au ocupat cartierul general al flotei ucrainene de la Sevastopol, iar comandantul flotei, amiralul Serhii Haiduk a fost reținut de forțele ruse.

Liderul secesionist, Serghei Aksionov a avertizat că doi înalți oficiali guvernamentali de la Kiev trimiși de premierul Arseni Iațeniuk în Crimeea nu vor fi lăsați să intre în peninsulă.

Ucraina și puterile occidentale au spus că nu vor recunoaște anexarea, calificată drept furt de teritoriu.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon călătorește joi la Moscova, iar vineri la Kiev pentru a-l îndemna pe liderul rus, Vladimir Putin și pe cei ucraineni la o soluție pașnică în Crimeea, a cărei anexare de către Rusia nu este recunoscută de puterile occidentale.

Vicepreședintele american, Joe Biden a declarat astăzi la Vilnius că Rusia va fi tot mai izolată dacă merge mai departe pe o „cale întunecată”.

Premierul britanic, David Cameron a spus că Rusia trebuie exclusă permanent din grupul G8, iar miniștrii de externe german și francez au cerut o înțelegere rapidă pentru trimiterea unor observatori ai OSCE în Ucraina.

Autoritățile de la Kiev au refuzat exercitarea președinției rotative a CSI de către Ucraina și au spus că examinează părăsirea acestei organizații.

Purtătorul de cuvânt a ministerului de externe, Evhen Perebiinis a spus că CSI a devenit „un instrument de promovare a intereselor unor membri, în particular ale Rusiei”.

Ucraina a fost împreună cu Rusia și Belarus o fondatoare a CSI, dar n-a ratificat carta acesteia. Organizația a mai fost părăsită de Georgia în 2008, când Rusia a recunoscut independența regiunilor secesioniste georgiene, după războiul ruso-georgian.

Liderul rus, Vladimir Putin a cerut astăzi ministrului muncii, Maksim Topilin să mărească pensiile locuitorilor din Crimeea până la nivelul pensiei medii din Federația Rusă, și i-a cerut să acționeze „cât mai repede cu putință”.

Tot astăzi, serviciul Federal de Migrație de la Moscova a spus că a eliberat primele pașapoarte rusești în Crimeea. Șeful serviciului, Konstantin Romodanovski a declarat presei ruse că toți solicitanții din Crimeea vor primi acte rusești „pentru că de ieri ei sunt cetățeni ruși”.

Aceste evoluții au loc înainte ca tratatele de anexare a regiunii ucrainene Crimeea semnate marți de președintele rus, Vladimir Putin să fie ratificate de parlament și să intre în vigoare.

Șefa politicii externe și de securitate europene, Catherine Ashton, spune că Iranul și puterile internaționale au purtat discuții „substanțiale” și „folositoare”, la cea de-a doua rundă de convorbiri pentru reglementarea pe termen lung a chestiunii nucleare iraniene.

După convorbirile purtate la Viena, Ashton a spus că părțile se vor întâlni din nou în capitala austriacă între 7 și 9 aprilie.

Ministrul iranian de externe, Mohammed Javad Zarif a făcut declarații asemănătoare, alături de oficiala europeană. Un acord interimar între puterile internaționale și Iran a intrat în vigoare în ianuarie, urmând că o soluție durabilă să fie găsită în decurs de șase luni.

Premierul Iurie Leanca a declarat că în contextul crizei din Ucraina, doi din participantii la negocierile 5+2 privind Transnistria sunt „automat descalificati”, dar Republica Moldova poate identifica noi soluţii. Intr-un interviu cu Radio Moldova, Leaca a spus, intre altele „Noi trebuie să facem tot posibilul să avem grijă de cetăţenii din stânga Nistrului. Vom continua să ne angajăm într-un dialog cu autorităţile de la Tiraspol şi vom face tot ce ne stă în putinţă ca să rezolvăm acest conflict cât mai urgent, pentru ca să nu ne blocheze parcursul european”.

Curtea Constitutionala din Rusia a declarat ca anexarea Crimeii este legala. Presedintele Curtii, Valeri Zorkin, a spus că tratatul privind „alipirea Republicii autonome Crimeea si a orasului Sevastopol” la Federatia rusa este conforma cu legislatia rusa.
Saptamina aceasta urmeaza ca si Parlamentul sa aprobe anexarea.
Tratatul a fost semnat ieri la Moscova de presedintele Vladimir Putin si de liderii separatisti de la Simferopol dupa ce duminica o majoritate covarsitoare a celor care au participat la referendumul de secesiune, a votat in favoarea alipirii la Federatia Rusa.

Sute de oameni, intre care membri ale asa-numitelor forte de autoaparare din Crimeea, au luat cu asalt Statul Major al flotei ucrainene din Sevastopol si au ridicat drapelul rusesc pe cladire. Se pare ca nu au fost ciocniri violente.
Fortele ucrainene din cladire nu erau inarmate. Ministrul interimar al apararii si vicepremierul ucrainean au fost trimisi la Sevastopol sa negocieze „o solutie pasnica”. Intre fortele ucrainene si cele ruse fusese negociat un armistitiu pînă pe 21 martie, se anuntase sambata la Kiev.

Purtatorul de cuvant la presedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, a dezmintit relatarile presei ruse ca acesta ar fi intentionat sa plece miercuri la Moscova pentru discutii cu presedintele Vladimir Putin, legate de criza din Crimeea. In schimb, van Rompuy se va pregati pentru summitul UE care are loc joi si vineri.
Ministrul de externe rus a replicat că lui van Rompuy i s-ar fi interzis sa mearga la Moscova, iar agentia AFP citeaza surse diploatice care sustin ca vizita a fost anulata pentru ca devenise publica.

Comisia Europeana se pregateste sa anunte un ajutor de un miliard de euro pentru Ucraina, care se vor adauga la cele 600 de milioane de euro, promise deja. Sunt ajutoare date in contul unui pachet de credite si granturi in valoare de cel putin 11 miliarde de euro, promis Ucrainei saptamina aceasta de presedintele comisiei europene, Jose Manuel Barroso. Ajutorul, care va fi discutat astazi, depinde de intelegerea la care Ucraina ajunge cu Fondul Monetar International.

In Crimeea, un reporter al redactiei ucrainene al postului nostru de radio a fost retinut de un grup de necunosctui la inceptul acestei saptamini, in timp ce calatorea cu autobuzul. Reporterul a fost dat jos, i s-a acoperit capul si a fost condus citva timp intr-o masina, dupa care i s-a dat drumul in cimp, unde a fost avertizat sa nu mai calce in Crimeea.

Postul de televiziune „Rusia 24” a difuzat astăzi o declarație a Nataliei Poklonskaia, prezentată drept „procuror din Crimeea”, în care este descris incidentul violent petrecut marți și soldat cu moartea unui militar ucrainean la Simferopol. Potrivit declarației, împușcăturile s-ar fi produs „simultan, din partea trupelor ucrainene și a forțelor de auto-apărare [ruse]. Ambele părți au suferit pierderi. Un cazah din forțele de apărare a fost ucis, iar un altul rănit. La fel și în cazul unității militare, un soldat ucrainean a fost ucis, iar un altul rănit”.

Şefa misiunii OSCE la Chişinău, Jennifer Brush, a anunţat că vineri, Eugen Carpov, vice-premierul pentru reunificare, va avea o nouă întâlnire cu şefa diplomaţiei transnistrene, Nina Ştanski. Comentând scrisoarea trimisă de legislativul de la Tiraspol Moscovei, în care se cere modificarea legilor pentru a permite alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă, Jennifer Brush a declarat numai că OSCE sprijină continuarea negocierilor în format 5+2.

Președintele Nicolae Timofti a declarat că Federația Rusă şi-ar submina şi mai mult statutul internațional dacă ar lua măsuri pentru anexarea regiunii transnistrene, după Crimeea. La o conferință de presă, marţi, la doi ani de mandat, Timofti a comentat cererea trimisă Moscovei de liderul Sovietului Suprem de la Tiraspol. Timofti a mai anunţat că astăzi se întâlneşte la Iași cu președintele român Traian Băsescu, pentru a lua în discuție criza din Ucraina. Întrevederea a fost iniţiată de Băsescu.

Ministrul adjunct de externe Valeriu Chiveri, care s-a întâlnit la începutul săptămânii la Bruxelles cu conducerea NATO, a declarat că „vorbind de neutralitate, nu înseamnă că nu putem aprofunda relaţiile cu Alianţa Nord-Atlantică”.
Într-un interviu cu Europa Liberă, Chiveri a anunţat că la mijlocul lunii mai, la Chişinău este aşteptat secretarul general adjunct al NATO, Aleksandr Vershbow: „Vom avea oaspeţi de la Bruxelles la Chişinău; e vorba despre vizita secretarului general-adjunct, Alexander Vershbow, în mijlocul lunii mai… Avem o perspectivă foarte clară de cooperare. Suntem conştienţi de ceea ce putem face în relaţiile cu Alianţa şi ceea ce, deocamdată nu ne putem permite”- a mai declarat Chiveri în interviul cu Europa Liberă.

Pe fundalul anexării Crimeei, vice-preşedintele american Joe Biden este aşteptat astăzi în Lituania, a doua etapă turneului european în sprijinul membrilor estici din NATO. Biden vine de la Varşovia, unde ieri s-a întâlnit cu liderii polonezi şi cu preşedintele eston Toomas Hendrik Ilves.
La o conferinţă de presă, Biden a criticat anexarea Crimeei drept inacceptabilă, iar premierul polonez Donald Tusk a vorbit despre o provocare la adresa întregii comunităţi internaţionale.

O serie de lideri internaţionali au condamnat decizia Rusiei de a anexa Crimeea şi portul Sevastopol. Secretarul general NATO, Fogh Rasmussen, a avertizat Rusia că riscă o şi mai mare izolare pe scena internaţională dacă va continua să ignore legislaţia internaţională.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a calificat anexarea drept o ameninţare „la adresa păcii internaţionale şi a stabilităţii” și a anunţat că Statele Unite vor reacţiona, impunând noi sancţiuni.
Pentru preşedintele Barack Obama şi cancelara germană Angela Merkel „Integritatea teritorială a Ucrainei a fost violată inacceptabil”. Joi, la Bruxelles, are loc reuniunea al vârf a liderilor Uniunii Europene la care se vor discuta noi sancţiuni împotriva Rusiei.

La Viena continuă negocierile dintre Iran şi aşa-numitul grup al celor șase (ţările din Consiliul de Securitate ONU, plus Germania) privind programul nuclear al Teheranului. Se bănuieşte că acesta ar avea şi o componentă militară.
Existau temeri că tensiunile din Ucraina ar putea distruge unitatea grupului de ţări negociatoare purtătorul de cuvânt al negociatorului şef, precum şi coordonatoarea politicii europene, Catherine Ashton, au declarat că pentru moment, negocierile nu sunt afectate. Iranul a suspendat temporar îmbogăţirea de uraniu în schimbul ridicării multor sancţiuni internaţionale. Acum se negociază un acord permanent.

Autorităţile din Malaesia încă nu au nici o informaţie despre avionul de pasageri al companiei Air Malaysia, dispărut cu 12 zile în urmă cu 239 de persoane la bord. Zona de căutare a fost extinsă acum a aproape 7 milioane de kilometri pătraţi, după ce premierul malaesian a declarat să avionul, se pare, a mai zburat ore în şir după întreruperea comuncațiilor. Autorităţile cred că este vorba de un „act deliberat” de deturnare.