Audierile cu ușile închise pe teme de securitate din Parlamentul de la Chișinău s-au încheiat fără ca legislativul să ia o decizie, sau să adopte o declarație. Președintele Parlamentului Igor Corman a declarat presei că dezbaterile au fost constructive și în cadrul lor s-au făcut mai multe propuneri. În cadrul ședinței au fost prezentate mai multe rapoarte, de la Ministerul de Externe și Integrării Europene, Ministerul de Interne, al Apărării, de la Procuratura Generală și de la Serviciul de Informații și Securitate. Vicepremierul Eugen Carpov a spus că Guvernul și instituțiile statului întreprind măsuri pentru a nu admite tensionări sau ca situația să iasă de sub control. Ședința a avut ca temă securitatea Moldovei în contextul crizei din Ucraina.

Franța își suspendă aproape în totalitate cooperarea militară cu Rusia, ca răspuns la intervenția Moscovei în Ucraina. Aflat în vizită în Estonia, ministerul francez al apărării Jean-Yves Le Drian a anunțat că țara sa vrea să trimită patru avioane de luptă în Polonia și țările baltice pentru a participa la patrulările aeriene NATO. Statele Unite au trimis deja avioane de luptă în Polonia. Le Drian a precizat că suspendarea cooperării militare cu Rusia va avea în vedere manevrele militare comune. El nu s-a referit la viitorul contractelor unor firme franceze care urmau să livreze vase purtătoare de elicoptere de tip Mistral Rusiei, însă joi guvernul francez a anunțat că nu va lua o decizie cu privire la acestea pînă în octombrie. Reamintim că ministerul german al economiei decis să suspende toate exporturile legate de apărare către Rusia.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin și senatorul american John McCain au avut un schimb de replici pe rețeaua de socializare online Twitter despre sancțiunile la care sunt supuși în legătură cu criza din regiunea ucraineană Crimeea. McCain, care se află printre cele nouă oficialități americane cărora Moscova le-a interzis să călătorească în Rusia a scris pe Twitter: „Cred că s-a dus vacanța mea de primăvară în Siberia, că sunt pierdute acțiunile la Gazprom și că a fost înghețat contul secret de la Moscova”. Rogozin a răspuns: „Păi, Johnny, niciodată să nu spui niciodată!”.

Poliția ucraineană l-a arestat pe șeful companiei energetice de stat Naftogaz, Evhen Bakulin, în legătură cu o anchetă de corupție. Într-o postare pe Facebook, ministrul ucrainean de interne, Arsen Avakov, a anunțat că poliția investighează trei cazuri separate de corupție în industria gazului care ar fi putut păgubi statul ucrainean cu 4 miliarde de dolari.

Guvernul din Kîrgîstan a anunțat că recunoaște drept legitime referendumul din regiunea ucraineană Crimeea și decizia de a se alătura Federației Ruse. Ministerul kîrgîz de externe a postat o declarație pe internet în care spune că „rezultatul referendumului de la 16 martie din Crimeea exprimă voința majorității absolute a populației din republica autonomă”. În declarație se mai spune că „acțiunile nesăbuite și corupția autorităților ucrainene au dus la actuala criză”.

Ministrul moldovean de externe, Natalia Gherman, va avea la început de aprilie un prim contact diplomatic cu partea rusă după parafarea acordului de asociere la UE si anexarea Crimeii de Federaţia Rusa. Pe 4 aprilie șefa diplomației moldovenești va participa la Moscova la reuniunea miniștrilor de externe ai CSI, unde se va întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov, au confirmat pentru Europa Liberă surse din cadrul Ministerului de Externe. Ultima dată, cei doi au avut întrevederi la Moscova înainte de summit-ul de la Vilnius. Natalia Gherman l-a invitat atunci pe Lavrov sa viziteze Chişinăul. Ministrul rus urma sa vina la începutul anului, însă nu a răspuns deocamdată invitației.

Audierile cu ușile închise pe teme de securitate din Parlamentului de la Chișinău s-au încheiat fără ca legislativul să ia o decizie, sau să adopte o declarație. Președintele Parlamentului Igor Corman a declarat presei că dezbaterile au fost constructive și în cadrul lor s-au făcut mai multe propuneri. În cadrul ședinței au fost prezentate mai multe rapoarte, de la Ministerul de Externe și Integrării Europene, Ministerul de Interne, al Apărării, de la Procuratura Generală și de la Serviciul de Informație și Securitate. Vicepremierul Eugen Carpov a spus că Guvernul și instituțiile statului întreprind măsuri pentru a nu admite tensionări sau ca situația să iasă de sub control. Ședința a avut ca temă securitatea Moldovei în contextul crizei din Ucraina

Franța își suspendă aproape în totalitate cooperarea militară cu Rusia, ca răspuns la intervenția Moscovei în Ucraina. Aflat în vizită în Estonia, ministerul francez al apărării Jean-Yves Le Drian a anunțat că țara sa vrea să trimită patru avioane de luptă în Polonia și țările baltice pentru a participa la patrulările aeriene NATO. Statele Unite au trimis deja avioane de luptă în Polonia. Le Drian a precizat că suspendarea cooperării militare cu Rusia va avea în vedere manevrele militare comune. El nu s-a referit la viitorul contractelor unor firme franceze care urmau să livreze vase purtătoare de elicoptere de tip Mistral Rusiei, însă joi guvernul francez a anunțat că nu va lua o decizie cu privire la acestea pînă în octombrie. Reamintim că ministerul german al economiei decis să suspende toate exporturile legate de apărare către Rusia.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin și senatorul american John McCain au avut un schimb de replici pe rețeaua de socializare online Twitter despre sancțiunile la care sînt supuși în legătură cu criza din regiunea ucraineană Crimeea. McCain, care se află printre cele nouă oficialități americane cărora Moscova le-a interzis să călătroească în Rusia a scris pe Twitter: „Cred că s-a dus vacanța mea de primăvară în Siberia, că sînt pierdut acțiunile la Gazprom, și că a fost înghețat contul secret de la Moscova.”. Rogosin a răspuns: „Păi, Johnny, niciodată să nu spui niciodată!”.

Poliția ucraineană l-a arestat pe șeful companiei energetice de stat Naftogaz Evhen Bakulin, în legătură cu o anchetă de corupție. Într-o postare pe Facebook, ministrul ucrainean de interne Arsen Avakov a anunțat că poliția investighează trei cazuri separate de corupție în industria gazului care ar fi putut păgubi statul ucrainean cu 4 miliarde de dolari.

Semnarea Acordurilor de Asociere a Uniunii Europene cu Moldova și cu Georgia se va produce nu mai tîrziu de luna iunie, a anunțat președintele Consiliului European Herman Van Rompuy, la încheierea sumitului Uniunii Europene de două zile de la Bruxelles:

„Vom continua să ne întărim relațiile cu Georgia și cu Moldova și, așa cum am decis azi-noapte, semnarea acordurilor de asociere va avea loc nu mai tîrziu de luna iunie. Hotărîrea e de partea lor, așa cum e și de partea noastră.”, a spus Van Rompuy.

Reamintim că vineri prremierul ucrainean în exercițiu Arseni Iațeniuk a semnat la Bruxelles capitolele politice ale Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina.

Uniunea Europeană a publicat numele a încă 12 de persoane din Ucraina și Rusia care au interdicție de călătorie și ale căror bunuri au fost înghețate. Pe listă se află între alții vicepremierul rus Dmitri Rogozin, Valentina Matvienko, președinta camerei superioare a Parlamentului rus, jurnalistul rus Dmitri Kiseliov (care a avertizat că Statele Unite ar putea fi transformate în cenușă radioactivă), și președintele comisiei pentru referendumul din regiunea ucraineană Crimeea, Mihailo Malișev. Cele 12 persoane anunțate după summitul Consiliului European de vineri de la Bruxelles se adaugă altor 21 de oficialități de pe lista anunțată săptămâna aceasta de Uniunea Europeană.

Aflat în vizită la Kiev, secretarul general al ONU Ban Ki-moon a reiterat apelul pentru rezolvarea pașnică a crizei din regiunea ucraineană Crimeea, pe baza Chartei ONU, „prin respectarea suveranității, unității și integrității teritoriale a Ucrainei”. Ban a făcut această declarație după discuțiile avute cu președintele ucrainean în exercițiu Oleksandr Turcinov. Secretarul general al ONU, care joi a avut convorbiri la Moscova cu președintele Vladimir Putin, a spus că a cerut celor două părți să se angajeze într-un dialog direct și constructiv, și să se abțină de la declarații belicoase care ar putea duce la situații de necontrolat.

Deputații de la Chișinău discută într-o ședință cu ușile închise chestiuni ce țin de securitatea Republicii Moldova, în contextul crizei din Ucraina. Presa nu are acces. În cadrul ședinței sînt prezentate mai multe rapoarte, de la Ministerul de Externe și Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, de la Procuratura Generală și de la Serviciulde Informație și Securitate. Unimedia relatează că fracțiunea Partidului Comuniștilor nu participă la aceste audieri. Liderul PCRM Vladimir Voronin s-a declarat nemulțumit că ședința poartă un caracter închis și de urgența în care a fost convocată. Comuniștilor li s-au alăturat și deputații din grupul Mișin. Doi reprezentanți ai opoziției, Grigore Petrenco și Sergiu Stati, sînt prezenți însă la audieri.

Moscova a încheiat procesul oficial al anexării regiunii ucrainene Crimeea la Rusia. Președintele Vladimir Putin a promulgat legea care încoporează regiunea ucraineană în Federația Rusă, după ce camera superioară a parlamentului rus a ratificat tratatul de anexare. Țările occidentale resping anexarea spunînd că ea încalcă legislația internațională, iar Statele Unite și Uniunea Europeană au ripostat la anexare impunând sancțiuni împotriva unor oficialități de rang înalt din Rusia. Între timp la Bruxelles, lideri ai Uniunii Europene și premierul ucrainean în exercițiu Arseni Iațeniuk au semnat capitolele Acordului de Asociere a Ucrainei la UE.

Președintele rus Vladimir Putin a spus că Moscova se va abține de a lua măsuri de răspuns în plus la sancțiunile impuse de Statele Unite, care au introdus joi restricții de viză și au înghețat bunurile mai multor oficialități și oameni de afaceri ruși. Ministerul rus de externe a dat tot joi publicității propria sa listă cu nouă cetățeni americani cărora le este interzis să intre în Rusia. Între ei se află senatorul John McCain, liderul majorității din Senat, și președintele Camerei Reprezentanților John Boehner. Vorbind vineri la o reuniune a Consiliului de Securitate de la Kremlin, Putin a mai spus că Moscova nu va introduce obligativitatea vizelor pentru ucrainenii care vor să intre în Rusia. Oficialitățile ucrainene au anunțat joi că iau în considerare impunerea de vize rușilor care vor să intre în Ucraina.

Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier se va afla sâmbătă la Kiev pentru discuții despre anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia. Potrivit unui purtător de cuvînt al externelor germane, Steinemeier dorește o evaluare a situației de la noua conducere politică a Ucrainei. El se va întîlni cu premierul Arseni Iațeniuk și cu președintele în exercițiu, Oleksandr Turinov, după care va călători la Donețk, în estul Ucrainei, pentru convorbiri cu guvernatorul local și cu alte oficialități. Sursa citată mai spune că șeful diplomației germane va cere noului guvern ucrainean să se îngrijească de interesele minorității ruse din Ucraina, pentru că Germania „dorește ca noua conducere să adopte politici pentru toți ucrainenii”.

Premierul rus Dmitri Medvedev a afirmat că Ucraina datorează Rusiei 16 miliarde de dolari. În cadrul unei întrevederi vineri cu președintele Putin, Medvedev i-a spus liderului de la Kremlin că Ucraina ar trebui să returneze Rusiei 11 miliarde de dolari, din cauză că acordul potrivit căruia Kievul primea gaz rusesc ieftin în schimbul închirierii bazei navale de la Sevastopol, a fost „denunțat”. Vineri, Parlamentul rus a încheiat tratatul de anexare a regiunii ucrainene Crimeea. Medvedev a adăugat că Ucrainea mai datorează Rusiei 3 miliarde de dolari pentru un împrumut recent sub formă de cumpărare de bonduri ucrainene de către Moscova, și alte 2 miliarde companiei de gaz Gazprom.

Guvernul din Kîrgîstan a anunțat că recunoaște drept legitime referendumul din regiunea ucraineană Crimeea și alipirea ei la Federația Rusă. Ministerul kîrgîz de externe a postat o declarație pe internet în care spune că „rezultatul referendumului de la 16 martie din Crimeea exprimă voința majorității absolute a populației din republica autonomă”. În declarație se mai spune că „acțiunile nesăbuite și corupția autorităților ucraiene au dus la actuala criză”.

Autoritățile georgiene au arestat un medic legist care a examinat cadavrul fostului premier Zurab Jvania după decesul suspect al acestuia în 2005. Levan Ciaciua a fost pus sub acuzare vineri pentru neglijență în autopsierea lui Jvania și a unui prieten de-al său Raul Usupov, care au fost găsiți morți în 3 februarie 2005. Arestarea lui Ciaciua survine după ce acum două zile au fost publicate pe internet poze de la autopsie în care se vede că pe cadavrul lui Jvania există vînătăi și alte urme mici. Levan Ciaciua, care a fost șeful Biroului Național de Medicină Legală, susține că cei doi au decedat din cauza intoxicării cu monoxid de carbon emanat de la o instalație de încălzire stricată. Familia lui Jvania susține că acesta a fost asasinat.

Turcia a limitat accesul la Twitter vineri, la cîteva ore după ce premierul Recep Erdogan a amenințat că va „nimici” această rețea de socializare online. Mulți din utilizatorii turci ai rețelei nu au putut accesa vineri site-ul Twitter unde era postat un anunț al autorității turce de telecomunicații care spunea că aparenta închidere a site-ul se datorează unei decizii judecătorești. Președintele turc Abdullah Gul a trimis un mesaj de tip tweet vineri în care condamnă restricția. Presiunile asupra premierului Erdogan au crescut după ce mai multe înregistrări audio răspîndite prin rețelele de socializare par a-l pune în miezul unui scandal de corupție de proporții.

Cel puțin nouă civili, între care patru femei și doi copii, au fost uciși într-un atac armat la hotelul de lux Serena din Kabul. Între cei uciși se află patru cetățeni străini, din Canada, Noua Zeelandă, India și Pakistan, se află printre cei uciși. Agenția France Presse a anunțat că reporterul său de la Kabul Sardar Ahma, soția lui și doi din cei trei copii ai lor au fost omorîți. Potrivit unui purtător de cuvînt al ministerului afgan de interne, patru militanți Takliban au reușit să intre nedetectați joi seara în hotel, unde au stat ascunși trei ore înainte de a deschide focul în restaurant. Atacatorii au fost și ei uciși. Hotelul Serena, care are o pază considerabilă, este folosit îndeosebi de personal de la Națiunile Unite.

Premierul Ucrainei, Arseni Iațeniuk, a semnat la Bruxelles capitolele politice ale Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, într-o acțiune cu puternică încărcătură simbolică la trei zile după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Înainte de semnare, care a avut loc în marginea summit-ului liderilor europeni, Iațeniuk le-a declarat jurnaliștilor că este „numai primul [Acord], dar care va pregăti terenul pentru reforme adevărate” în Ucraina.
Semnarea părții economice a Acordului de Asociere, care include zona de liber schimb, a fost lăsată pentru mai târziu, până la stabilizarea economiei ucrainene. Dar Uniunea Europeană intenționează să anuleze de timpuriu și în mod unilateral tarifele la import pentru cea mai mare parte a produselor ucrainene.

Camera superioară a parlamentului rus a ratificat astăzi tratatele de anexare a regiunii ucrainene Crimeea și orașului Sevastopol la Rusia semnate marți de președintele Vladimir Putin.
Vorbind înainte de ratificare la Consiliului Federației, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că sancțiunile occidentale tot mai numeroase impuse Rusiei pentru anexarea Crimeii sunt ”iraționale și vor complica situația”.
Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat a ratificat anexarea joi. Parlamentul de la Kiev a adoptat în aceeași zi o rezoluție în care se spune că Ucraina nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeii și ”nu va înceta nicicând să lupte pentru eliberarea” peninsulei.

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a declarat agenției Reuters că Rusia ar fi racolat „militanți” din Transnistria pentru a destabiliza regiunile de sud și de est ale Ucrainei și a justifica o nouă intervenție militară. „Avem dovezi clare că agențiile rusești au racolat mai mulți așa-ziși protestatari, de fapt gangsteri, cu misiunea să declanșeze un nou ciclu al violențelor în sudul și estul Ucrainei. Au adus acești militanți de la bazele lor din Transnistra”, a spus Iațeniuk.
El crede că asemenea acțiuni ar face parte dintr-un plan al liderului rus, Vladimir Putin să organizeze „provocări și să trimită armata pentru apărarea minorității vorbitoare de rusă” în regiunile de sud și este ale Ucrainei. Liderul rus a dezmințit marți că ar dori să partajeze Ucraina, dar a spus că va apăra etnici ruși care ar fi amenințați de naționaliști ucraineni veniți din vest.