Președintele american Barack Obama a declarat că Statele Unite și aliații lor vor sprijini mai departe diplomatic și economic țări ca Republica Moldova, pentru a le proteja de presiunile Rusiei, iar țările membre ale NATO pot conta pe sprijin militar, dacă va fi cazul.

Obama a făcut declarația la o conferință de presă la Haga, unde a fost întrebat ce garanții pot oferi Statele Unite oamenilor din estul Ucrainei, țările baltice și Moldova că nu vor fi următoarea țintă a politicii anexării practicată de Rusia.

Președintele american a spus că Statele Unite vor lua măsuri diplomatice și economice ca aceste țări să „simtă că suntem alături de ele”.

„În privința țărilor care nu fac parte din NATO putem face cea ce facem deja în cazul Ucrainei, adică să ne asigurăm că se exercită presiuni internaționale suficiente, că situația din aceste țări este menținută în atenție, că facem tot ce ne stă în putință să le întărim economiile. Să ne asigurăm prin diverse inițiative diplomatice și economice că se simt sprijinite și că știu că suntem alături de ele”, a spus Barack Obama.

Președintele american a spus că țările învecinate cu Rusia care fac parte din NATO pot conta pe sprijin militar prevăzut de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat la Haga că Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta, prin care s-a angajat să respecte securitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, şi că acesta este „un exemplu foarte prost”. La o conferinţă de presă susţinută în finalul summitului de securitatet nucleară, Angela Merkel şi-a exprimat speranța că acțiunile Rusiei nu vor deveni un precedent pe plan internaţional, dar a recunoscut că un asemenea risc există.

Preşedintele Barack Obama a declarat că Statele Unite şi aliaţii lor nu vor renunţa să facă presiuni asupra Rusiei, după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul summitului de la Haga pentru securitate nucleară, Obama a spus că Statele Unite sunt îngrijorate de concentrarea masivă de trupe ruse la graniţa cu Ucraina, adăugând că Moscova pare să facă acum o serie de calcule după ce a luat notă de opoziţia internaţională la acţiunile sale în Crimeea. Preşedintele american a numit Rusia drept o putere regională care îşi ameninţă vecinii, dar nu pentru că ar fi puternică, ci, dimpotrivă, din slăbiciune. Obama a recunoscut, totuşi, că Rusia are controlul militar asupra Crimeii, dar a reiterat că Statele Unite şi aliaţii săi „nu vor recunoaşte ceea ce se întâmplă în Crimeea”.

În Ucraina, organizația radicală „Sectorul de dreapta” a anunţat că intenționează desființeze toate detașamentele de voluntari din regiunea Lvov şi care pretind că acționează în numele său. Un lider al „Sectorului de dreapta” de la Lvov, Vitali Serhatiuk, a declarat că organizația intenționează să se transforme în viitorul apropiat în partid politic. Potrivit agenției Unian, la Poltava au fost reținuți șapte activişti ai „Sectorului de dreapta” care au vrut să picheteze direcţia regională a Ministerului de Interne. La Kiev, politia a făcut percheziții la sediul central al Gărzii naționale. Reprezentanți ai organizației ultranaționaliste din regiunea Rovno au declarat că Ministerul de Interne va răspunde pentru moartea liderului lor Aleksandr Muzîciko, împușcat noaptea trecută în timpul unei operațiuni a poliției pentru anihilarea unei grupări criminale. Muzîciko a fost unul din bodigarzii liderului cecen Djohar Dudaev, iar în Rusia era dat în căutare sub acuzația că ar fi ucis militari ruși în timpul războiului din Cecenia din anii 1990.

Președintele Traian Băsescu a discutat astăzi la telefon cu vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, despre „tensiunile din Ucraina şi din regiune, ca urmare a acțiunilor militare ale Rusiei”. Într-un comunicat al Casei Albe se spune că cei doi au discutat şi despre următorii pași pentru sprijinirea Ucrainei şi nevoia de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, dacă Moscova va continua pe aceeaşi direcţie. Vicepreședintele Joe Biden şi-a reafirmat angajamentul pentru articolul 5 al Tratatului Nord Atlantic care prevede că un atac asupra unei părți e considerat un atac asupra întregii Alianțe.

Guvernatorul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, şi preşedintele Adunării Poplare din Comrat, Dmitri Constantinov, se află la Moscova pentru a discuta chestiuni de ordin economic şi politic. Într-o declaraţie pentru ziarul moscovit „Nezavisimaia gazeta”, Formuzal a spus că situaţia din autonomie este tensionată, după ce lideri găgăuzi au salutat anexarea Crimeii la Rusia, iar în februarie, în cadrul unor referendumuri declarate ilegale de Chişinău, locuitorii Găgăuziei au optat pentru dreptul la autodeterminare şi integrarea în Uniunea Vamală dominată de Rusia. Publicația moscovită susţine, fără a face alte precizări, că delegația găgăuză va fi primită la Kremlin. Între timp, oficiali moldoveni au confirmat că Rusia a acceptat pe piaţa sa vinurile produse în Gagauz Yeri, în timp ce pentru restul vinurilor din Moldova embargoul rusesc a rămas în vigoare.

Ministerul transporturilor a încheiat primele trei contracte pentru reabilitarea drumurilor, din cele 14 propuse, pentru anul acesta. Potrivit agenției IPN, trei companii internaţionale selectate prin concurs – din Cehia, Azerbaidjan şi România – vor reabilita câteva porțiuni ale traseelor Chişinău-Giurgiuleşti, Chişinău-Ungheni-Sculeni, urmând să fie construită şi o nouă centură de ocolire a orașului Ungheni. Cele 91 de km de drumuri noi vor costa 80 de milioane de euro, bani împrumutați de la BERD, lucrările de construcție ar urma să dureze 24 de luni.

Partidul Liberal a depus în Parlament un proiect de hotărâre privind ieşirea Republicii Moldova din componenţa Comunităţii Statelor Independente, transmite IPN. Liberalii spun că principiile ce au stat la baza acordului de înființare a CSI - suveranitatea naţională, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburi interne şi renunțarea la aplicarea forței – au fost încălcate de una din părți– Federaţia Rusă. În parlamentul de la Chişinău nu există unanimitate în privința oportunității retragerii Moldovei din CSI. Recent, președintele Parlamentului, Igor Corman, spunea că relaţiile economice şi comerciale cu ţările Comunităţii Statelor Independente sunt benefice pentru Republica Moldova.

Într-o declarație comună emisă la summitul de securitate nucleară de la Haga, Statele Unite și Ucraina au acuzat Rusia de violarea angajamentelor ei în baza Memorandumului de la Budapesta din 1994, prin anexarea și desprinderea Crimeei din Ucraina. În declarație se spune, între altele, că SUA și Ucraina nu vor „recunoaște tentativa ilegală a Rusiei de a anexa Crimeea”, un gest care „subminează arhitectura de securitate mondială și pun în primejdie pacea și securitatea în Europa.”
Declarația survive la o zi după ce secretarul-general Nato, Ban Ki-mon spusese că anexarea Crimeei de către Rusia riscă să aibă un impact asupre tratatului global de oprire a proliferării armelor nucleare.

Unul din liderii organizației ultranaționaliste „Sectorul drept” din Ucraina, Olecsandr Muzicko a fost ucis în cursul nopții trecute în orașul Rivne. Relatările despre moartea sa sînt contradictorii, dar primul adjunct al ministrului de interne de la Kiev a spus că Muzicko ar fi fost rănit fatal în cursul reținerii sale de către forțele de securitate care efectuau o operațiune speciale. Luna trecută, împotriva liderului ultranaționalist fusese emis un mandat internațional de arestare, sub acuzația de a fi ucis militari ruși în cursul războiului din Cecenia, în anii '90.

Organizația „Human Rights Watch” (HRW) a anunțat că doi activiști politici ucraineni au fost bătuți și torturați de forțele pro-ruse din Crimeea. Andri Scekun și Anatoli Kovalski, care s-au deplasat în Crimeea pentru a organiza mitinguri pro-ucrainene înaintea referendumului secesionist de la 16 martie, au fost arestați, interogați și bătuți timp de 11 zile, înainte de a fi eliberați. Scekun a fost torturat cu șocuri electrice. Organizația pentru apărarea drepturilor omului, cu sediul la New York, a mai făcut cunoscut că cel puțin alți patru activiști ucraineni au fost reținuți luna aceasta de milițiile pro-ruse, soarta a trei dintre ei rămînînd necunoscută. La fel este și situația a cel puțin șase ofițeri ucraineni din Crimeea.

Deputații ucraineni au aprobat demisia lui Ihor Teniuk, actualul ministru interimar al apărării, în legătură cu felul în care a administrat criza din Crimeea, și au aprobat numirea în locul său a generalului Mihailo Koval. Măsura a fost aprobabtă de 228 de deputați din cei 450 ai Radei. Teniuk și-a dat demisia astăzi pe fundalul relatărilor că ar fi eșuat să dea ordinele necesare unităților militare ucrainene din Crimea, în cursul ocupării și anexării peninsulei de către Rusia. Ceva mai devreme deputații respinseseră demisia, dar președintele în exercițiu, Oleksandr Turcinov a insistat pentru numirea lui Koval, care este director al Departamentului administrativ al Serviciului de Grăniceri.

Secretarul-general Nato, Anders Fogh Rasmussen, a declarat la Bruxelles, după convorbirile purtate cu premierul din Muntenegru, Milo Djukanovic, că Alianța este „extrem de preocupată” de concentrările de trupe ruse de la frontiera cu Ucraina. Rasmussen a spus că Nato este pregătită să-și apere statele membre și că Alianța discută în prezent cu Kiev-ul căi de a-și spori sprijinul pentru Ucraina. Djukanovic a spus cu aceeași ocazie că Muntenegrul speră ca la reuniunea la vîrf a Alianței, din septembrie, să i se ofere posibilitatea de a adera. Bosnia, Georgia și Macedonia și-au exprimat aceeași speranță, dar Rasmussen a răspuns că pentru moment Alianța nu a luat încă vreo hotărîre pe această temă.

„Republica Moldova va intra în spaţiul de democraţie şi securitate al Uniunii Europene prin semnarea componentei politice a Acordului de Asociere", a declarat parlamentarul european din Romania, Monica Macovei în cadrul unei emisiuni a televiziunii Publika TV. Monica Macovei a mai spus că Moldova poate semna Acordurile de Asociere şi Liber Schimb în luna iunie, dar „e posibil şi mai repede", deoarece UE răspunde la criză cu soluţii de criză. Totodată, europarlamentarul a spus că presiunile din partea Rusiei asupra Republicii Moldova ar putea creşte în perioada de până la semnare a Acordului, asa cum s-a intimplat şi in Ucraina.

Un cimitir evreiesc din orașul Lipcani a ars aproape în întregime și a ajuns până la o casă din apropiere, care a fost salvată de incendiu, informeaza site-ul discriminare.md. Pompierii au reușit să ajungă la fața locului doar după ce cimitirul fusese deja ars. Potrivit specialiștilor de la serviciul situații excepționale din localitate, peste 100 m pătrați din cimitirul evreiesc au ars. Localnicii spun ca vinovatii ar fi fost in stare de ebrietate. Reprezentanții comunității evreiești încă nu cunosc dacă fapta este recunoscută ca un act de vandalism sau o neglijență. În ultimii doi ani, circa șapte cazuri de acte de vandalism au fost identificate in cimitire, însă nimeni nu a fost tras la răspundere.

Preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti, a afirmat intr-o emisiune la postul de radio Moldiova 1 că există posibilitatea revotării de către Parlament a legislaţiei care interzice simbolurile comuniste şi ca el ar susţine o astfel de iniţiativa legislativă. Simbolurile comuniste au fost interzise de către Parlament în 2012, dar Comisia de la Veneţia a considerat că interzicerea simbolurilor comuniste (secera şi ciocanul) contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Liderii grupului G7 al celor mai dezvoltate economii ale lumii au avertizat Rusia ca va avea de suportat noi sancţiuni daca va continua sa destabilizeze Ucraina, dupa anexarea Crimeii. In declaratia grupului se arată ca „incercarea ilegala a Rusiei de a anexa Crimea este in contradicţie cu legislatia internaţionala” şi ca grupul îşi suspendă colaborarea cu Rusia, pina ce Moscova isi va schimba „direcţia”.
In replica seful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, care s-a intilnit la Haga cu omologul său american şi ucrainean, a spus ca Rusia nu este afectata de aceasta decizie deoarece „cele mai importante decizii economice sunt luate de Grupul celor 20” din care Rusia face parte. In ceea ce priveste situatia din Crimeea, Lavrov a spus: „Ce s-a intimplat in Crimeea nu are nimic de-a face cu vreo intenţie rea a noastra sau ceva asemanator, ci cu nevoia de a-i apăra pe rusii care care trăiesc acolo şi care au trait acolo de secole.”

Lavrov a respins ca Moscova ar dori o recunoastere internaţionala a statutului Crimeii ca parte a Federaţiei Ruse

NC 03 24 62

Nimeni nu cere nici un fel de recunoaştere international. Noi am luat decizia potrivit legilor noastre, constituţiei noastre şi potrivit legislatiei internationale, inclusive a cartei ONU. In ceea ce ne priveste si in ceea ce privste poporul din Crimea, desigur, aceasta decizie a fost deja luata.
A declarat şeful diplomatiei ruse Serghei Lavrov.

Adresindu-se conferintei internaţionale asupra securităţii nucleare de la Haga, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a declarat ca anexarea Crimeii de către Rusia ar putea avea un impact negativ asupra tratatului global de neproliferare nucleară. „In cazul Ucrainei, asigurarile de securitate au fost o condtie esenţiala pentru admiterea ei in Tratatul pentru neproliferare nucleara. Cu toate acestea credibilitatea şi asigurarile ce au fost date Ucrainei in memorandumul de la Budapesta din 1994 au fost serios subminate de evenimentele recente. Implicatiile sunt profunde pentru securitatea regional si integritatea regimului de netroliferare nucleara. Asta nu trebuie sa fie insa o scuza pentru urmari inarmarea nucleara…”
Declaratia secretarului general al ONU arata îngrijorarea comunităţii internaţionale că evenimentele din Ucraina pot determina anumite state sa regindeasca politica lor in domeniul inarmării nucleare.

Statele Unite şi-au exprimat dezamaginrea in legatura cu decizia preşedintelui Afganistanului, Hamid Karzai, de a susţine anexarea Crimeii la Rusia. Amiralul John Kirby a declarat ieri jurnalistilor la Pentagon că declaratiile liderului de la Kabul „nu sunt de loc folositoare”. Karzai a spus la sfirşitul saptaminii trecute că sprijina rezultatul referendumului din Crimeea, care, in opinia sa, a dus la incorporarea peninsulei in Federaţia Rusa. Pina acum numai citeva ţari, printre care Venezuela si Siria şi-au exprimat sprijinul pentru politica Rusiei in Crimeea.

Statele Unite au condamnat uciderea şefului biroului din Bagdad al postului nostru de radio, Mohamed Bdaiwi Owaid al Shammarid. Intr-o declaratie scrisa a Departamentului de stat se arata ca moartea jurnalistului este „o mare pierdere pentru intregul Irak”. Jurnalistul a fost impuşcat mortal simbata de un membru al gărzilor prezidenţiale irakiene. Autorităţile au arestat o persoana in legatura cu crima şi premierul Nuri Al Maliki a cerut deschiderea unei anchete.

Preşedintele Armeniei, Serj Sarkisian, şi-a exprimat îngrijorarea în legatură cu siguranta comunităţii armeneşti din Siria, datorita situatiei din localitatea Kesab, unde populatia armeneasca a fost nevoita sa se refugieze de teama atacurilor militanţilor islamici. Serviciul armenesc al postului nostru de radio a contactat mai multi armeni care s-au refugiat in provincial Latakia, iar o femeie refugiata a multumit guvernului de la Damasc pentru ajutorul primit pentru a scapa din localitatea Kesab.

Ministerul rus de externe a impus sancţiuni unui numar de 12 politicieni canadieni si liderului congresului ucrainienilor din Canada, ca raspuns la sancţiunile guvernului canadian impuse unui numar de 14 cetăţeni ruşi si unei bănci ruseşti. Pe lista Moscovei se afla consilieri ai premierului Canadei şi membrii ai Parlamentului de la Ottawa. Canada a fost prima tara care a recunoscut independenta Ucrainei dupa prabuşirea Uniunii Sovietice si in Canada se afla a treia cea mai mare comunitate de ucraineni din lume.

La Haga, a avut loc o întâlnire între ministrul de externe în exercițiu al Ucrainei Andrei Deşciţa şi șeful diplomației ruse Serghei Lavrov. Este primul contact al celor doi miniștri. Anterior, Deşciţa a spus că speră să se întâlnească cu Lavrov pentru a iniţia un dialog privind reglementarea pe cale paşnică a conflictului dintre Ucraina şi Rusia.

Preşedintele Barack Obama va îndemna liderii ţărilor din grupul G8 să excludă Rusia din această organizație a celor mai dezvoltate tari ale lumii, a declarat un adjunct al asistentului pentru securitate al preşedintelui american, citat de Washington Post. Liderii a 7 tari din G8 vor discuta astăzi la Haga, în marginea summitului pentru securitate nucleară, măsurile de mai departe în legătură cu anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Potrivit reprezentantului Casei Albe de la Washington, Rusia a încălcat regulile internaţionale create după sfârșitul războiului rece prin efortul grupului G8.

Vladimir Putin şi-a deschis un cont în banca „Rossia”, pe care îi va fi transferat salariul de președinte. Banca „Rossia” a fost trecută pe lista sancţiunilor impuse de Statele Unite după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea. Putin a declarat jurnaliștilor că statul nu numai că va lua banca sub protecție, dar va avea grijă şi de clienții acesteia.