Guvernul Leancă a decis să aloce aproape 1 milion 150 de mii de lei din fondul de rezervă pentru a fi achitate salariile restante ale educatorilor din orașul Căușeni, unde primăria are conturile blocate.

Procurori și magistrați de la Căușeni au dat primăria în judecată pe motiv că nu le-a oferit locuințe gratuite și tot ei au decis să-i blocheze conturile, împiedicând-o să achite salariile altor bugetari.

Primăria din Căușeni spune că 300 de angajați ai instituțiilor preșcolare nu şi-au primit salariile pe lunile ianuarie și februarie. Premierul Iurie Leancă le-a promis ajutor săptămâna trecută. Astăzi, la guvern, primul ministru a cerut revizuirea legislației pentru a preveni asemenea abuzuri.

Președintele american, Barack Obama a rostit un discurs la Bruxelles, îndemnând tinerii din Uniunea Europeană să nu fie indiferenți față de bătălia pentru democrație din Ucraina.

„Am venit astăzi aici să insist că nu trebuie să considerăm că progresul care a fost câștigat în Europa și răspândit în diferite părți ale lumii a venit de la sine, pentru că lupta de idei continuă și pentru generația voastră și pentru că aceasta este miza de astăzi în Ucraina”.

Barack Obama a mai spus că Rusia a folosit „forța brută” în Ucraina, dar și-a exprimat convingerea că alianța dintre Statele Unite și Europa va prevala în timp și că „oamenii din Rusia vor accepta că nu pot obține securitatea, prosperitatea și statutul pe care și-l doresc”, atacându-și vecinii.

Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy spune că decizia Uniunii Europene de a grăbi semnarea acordurilor de asociere cu Moldova și Georgia așteptată în iunie, face parte din măsurile de răspuns la „anexarea ilegală” a Crimeii ucrainene de către Rusia.

„Uniunea Europeană este de asemenea alături de Georgia și Moldova”, a spus Van Rompuy la Bruxelles, în prezența președintelui american Barack Obama, după summit-ul Uniunea Europeană - Statele Unite.

Președintele american a repetat că Statele Unite vor sprijini mai departe diplomatic și economic țările din vecinătate Rusiei pentru a le proteja de presiunile rusești, iar țările membre ale NATO pot conta pe sprijin militar, prevăzut de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic.

Liderii autonomiei găgăuze au fost lăudați în Duma de Stat de la Moscova pentru organizarea „foarte oportună” a referendumurilor din februarie despre „autodeterminarea externă”.

Potrivit site-ului Dumei de Stat, președintele comitetului pentru afacerile din CSI, Leonid Sluțki, le-a mai spus bașcanului și spicherului de la Comrat, Mihail Formuzal și Dmitri Constantinov că Rusia „este gata să extindă relațiile de parteneriat cu Găgăuzia”.

La referendumul de la 2 februarie pe care Chișinăul îl consideră ilegal, electoratul găgăuz s-a pronunțat pentru integrarea Moldovei în Uniunea Vamală eurasiatică și pentru independența autonomiei găgăuze în cazul în care Republica Moldova dispare ca stat.

Partidul Liberal Reformator, componenta cea mai mică a coaliției de guvernare, a selectat un nou candidat la funcția de ministru al apărării, general-maiorul de justiție, Valeriu Troenco.

Liderul PLR, Ion Hadârcă a spus că noul candidat în vârstă de 57 de ani, participant la războiul de pe Nistru din 1992 va fi propus în curând premierului Iurie Leancă.

Candidatul propus inițial de PLR, juristul Vitalie Catană s-a retras pentru că nu era agreat de toate formațiunile guvernării. Fostul ministru, Vitalie Marinuță și-a dat demisia la sfârșitul lui februarie în urma unei serii de dezertări, decese și furturi în armată.

Judecătoria sectorului Râşcani de la Chișinău a cerut autorităților locale din capitală să aloce un teren unde să fie construite locuințe ieftine pentru judecători. Dezvăluirea a fost făcută de publicația Jurnal.

Președintele instanței din sectorul Râşcani, Oleg Melniciuc are deja două locuințe. Dar spune că a semnat cererea în adresa Consiliului Municipal Chișinău din grijă pentru subalterni.

Jurnal a dezvăluit la începutul lunii un demers similar al deputaților din toate partidele, care au cerut în mod solidar locuințe mai ieftine de la stat.

Președintele ucrainean în exercițiu, Oleksandr Turcinov a cerut deputaților de la Kiev să aprobe exerciții militare ale Ucrainei cu Statele Unite, Polonia, România și Republica Moldova.

Toate aceste exerciții, care includ operațiuni terestre comune ale militarilor ucraineni cu cei români și moldoveni sunt plănuite să aibă loc în cursul verii.

Cererea lui Turcinov a survenit la câteva ore după anunțul marelui stat major al Rusiei că drapelul rusesc a fost deja arborat la toate cele 113 obiective militare din Crimeea anexată săptămâna trecută.

Președintele american, Barack Obama a declarat la Bruxelles că anexarea Crimeii ucrainene de către Rusia nu vizează o singură țară, ci întregul proiect de integrare europeană sprijinit de Statele Unite și clădit pe respectul „față de suveranitatea și integritatea teritorială” a țărilor.

„Dacă a crezut cineva din conducătorii Rusiei că lumii nu o să-i pese de acțiunile lor în Ucraina, sau că pot băga zâzanie între Statele Unite și Europa, au greșit socoteala”, a spus Barack Obama după summit-ul Statele Unite – Uniunea Europeană.

Președintele american a spus că Rusia a rămas singură. Dacă va continua pe aceeași cale, sancțiunile occidentale vor crește iar economia rusă va avea de suferit și mai mult.

Banca Mondială spune că economia Rusiei poate intra în recesiune din cauza încorporării peninsulei ucrainene Crimeea.

Într-un studiu anual dat publicității de Banca Mondială se spune că, în cel mai bun caz, economia Rusiei își va încetini creșterea. Dar dacă Statele Unite și Uniunea Europeană aplică sancțiuni economice,
produsul intern brut rus poate scădea cu 1.8 procente în 2014. Anul trecut economia rusă a crescut cu 1.3 la sută.

Banca Mondială a mai estimat la aproximativ 70 de miliarde de dolari exodul de capital din Rusia de la începutul acestui an până acum, adică mai mult decât exodul din cursul lui întregului an 2013.

Președintele Cataloniei, Artur Mas, a declarat că provincia autonomă spaniolă își va continua eforturile de a obține independența față de Madrid, chiar dacă proclamația de suveranitate i-a fost anulată de Curtea Constituțională.

„Procesul politic continuă”, a spus Mas în parlamentul catalan, după ce Curtea Constituțională a anunțat că proclamația adoptată anul trecut de aleșii locali este neconstituțională și că provincia nu poate organiza unilateral un referendum de independență.

Sondajele de opinie sugerează că peste jumătate din locuitorii bogatei Catalonii doresc secesiunea de Spania. Provincia are o populației de 7.5 milioane din totalul de 46 de milioane și îi revine peste o cincime din producția economică a Spaniei.

Comitetul de Securitate de Stat (KGB) din Transnistria a comunicat, citat de site-urile de ştiri moldoveneşti, că a distrus un avion dron deasupra teritoriului republicii nerecunoscute. Potrivit comunicatului KGB nistrean, pe 23 martie s-a stabilit că un aparat nepilotat a zburat deasupra teritoriului şi că, „în urma măsurilor întreprinse” aparatul dron „şi-a încetat funcţionarea”. În comunicat se mai spune că specialiştii serviciilor speciale din Transnistria au refăcut înregistrările video găsite la bordul aparatului dron şi au ajuns la concluzia că avionul fără pilot ar fi fost lansat „de pe teritoriul Ucrainei de un grup de persoane care au legătură cu Serviciul de Securitate ucrainean, Statul Major al Ministerului Apărării ucrainean sau cu activiști din cadrul mișcării ucrainene Sectorul de dreapta. Potrivit Tiraspolului, survolul a fost efectuat pentru „a spiona" Transnistria.

Președintele american Barack Obama a declarat că Statele Unite și aliații lor vor sprijini mai departe diplomatic și economic țări ca Republica Moldova, pentru a le proteja de presiunile Rusiei, iar țările membre ale NATO pot conta pe sprijin militar, dacă va fi cazul.
Obama a făcut declarația la o conferință de presă la Haga, unde a fost întrebat ce garanții pot oferi Statele Unite oamenilor din estul Ucrainei, țările baltice și Moldova că nu vor fi următoarea țintă a politicii anexării practicată de Rusia.
Președintele american a spus că Statele Unite vor lua măsuri diplomatice și economice ca aceste țări să „simtă că suntem alături de ele”.
Președintele american a asigirat țările învecinate cu Rusia care fac parte din NATO că pot conta pe sprijin militar prevăzut de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic.

Preşedintele american Barack Obama a declarat ieri la Haga că se aşteapta întarirea opozitiei Statelor Unite si a Uniunii Europene fata de anexarea Crimeii de către Rusia şi la un nou impuls dat convorbirilor comerciale americano-europene. Preşedintele american va participa astazi la Bruxelles la summitul Uniunea Europeană-Statele Unite si va avea o intilnire cu secretarul-general al Alianței Nord Atlantice, Anders Fogh Rasmussen. Barack Obama va rosti un discurs despre relatiile transatlantice.

Kremlinul considera ca că decizia tărilor din G7 de a suspenda reuniunea planificata a grupului in Rusia, la Soci, este „contraproductivă”. Tările de G7, cele mai puternice ţări economice ale lumii, au anunţat luni ca reuniunea planuita pentru luna iunie la Soci nu va mai avea loc din cauza anexarii Crimeii de catre Rusia. Purtatorul de cuvint al preşedintelui Vladimir Putin a declarat ca decizia „va dăuna” si celor șapte tări si acest grup, nu numai Rusiei. Asa-numitul grup G8, in care era inclusa si Rusia, a fost infiintat in 1998.

Kremlinul nu a abandonat planurile de invadare a teritoriului Ucrainei, a declarat secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Andrei Parubii. Potrivit acestuia pe teritoriul ucrainean au fost trimise grupuri de diversioniști, care încearcă să destabilizeze situația, iar la frontieră se află o grupare militară rusă de 100.000 de soldați, gata de atac. Potruvit lui Andrei Parubii planul de invadare a teritoriului Ucrainei sub numele de cod „Primăvară rusească" prevede destabilizarea situației în opt regiuni din sud-estul Ucrainei, în așa fel ca militarii dislocați la granița cu Ucraina să aibă „motive” să intervină. Parubii a spus că aproape zilnic în Ucraina sînt reținute grupuri subversive, sosite de pe teritoriul Federației Ruse sau din regiunea transnistriana.

Ministrul apărarii in exerciţiu din Ucraina, Vladislav Selezniov, a anunţat pe pagina sa de Facebook că forţele ruseşti au capturat si ultima nava militara ucraineana din Crimeea. Selezniov a spus ca noaptea trecută au fost auzite explozii in jurul navei Cerkasi, elicoptere de razboi au zburat deasupra si militari rusi au patrus la bord. In rastimp de o saptamina toate navele ucrainiene din peninsula Crimeea au fost capturate de armata rusa, blocindu-le plecarea de la chei.

Norvegia, ţară a Alianţei Nord Atlantice, a anunţat că suspendă activităţile militare în comun cu Rusia, pînă la sfîrşitul lunii mai. Decizia a fost luata „în lumina evolutiilor din Ucraina”. Luna viitoare era prevazuta o vizita a ministrului rus al apărarii şi a şefului marinei militare ruse in Norvegia şi un exercitiu militar comun in luna mai, la care ar fi urmat sa participe şi militari americani.

Comitetul pentru afaceri externe al Camerei reprezentantilor din Statele Unite a aprobat acordarea unui ajutor de 1 miliard de dolari pentru Ucraina. Legea a fost aprobata de Comitet după ce democratii şi-au retras solicitarea că orice ajutor catre Ucraina sa fie conditionat de reformele economice impuse de Fondul Monetar Internaţional. Legea cuprinde si sancţiuni împotriva unor foşti inalti reprezentanti ai regimului preşedintelui alungat de la putere Viktor Ianukovici şi ai unor politicieni rusi implicați in incursiunea militara in Crimeea. Urmează votul in plenul Camerei Reprezentanţilor.

Trei din primii zece utilizatori ai celui mai important si apreciat forum de criminalitate cibernetica sunt din România, a declarat marti directorul adjunct al Centrului de National CYBERINT din cadrul Serviciului Român de Informatii (SRI), Gabriel Mazilu, potrivit agenţiei Mediafax.
„Este prematur sa le divulgam numele de utilizator (nickname-urile n.r.), dar le ştim”, a spus Mazilu, prezent la conferinta internationala „Mediafax Talks about Digital Europe", organizata in partneriat cu Ambasada Marii Britanii. El a afirmat ca, din perspectiva cazuisticii investigate in România in perioada 2011-2013, atacurile cibernetice au avut ca numitor comun sistemele bancare sau pietele comerciale digitale.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat ieri la Haga ca a venit momentul ca Statele Unite sa recâştige încrederea comunităşii internaţionale şi a guvernelor europene dupa dezvaluirile legate de sistemul de supraveghere american făcute de Edward Snowden, fost colaborator al Agenţiei Naţionale de Securitate. In turneul sau european presedintele american intenţioneaza să tempereze ingrijorarile partnerilor europeni legat de acest vast program de monitorizare electronica.

O agenţie de presă din Coreea de Sud a anunţat că Coreea de Nord a lansat ieri doua rachete balistice cu raza medie de acţiune. In ultimele saptamini, Fenianul a lansat citeva zeci de astfel de rachete in mare, in semn de protest fata de exercitiile militare comune americano-sud coreene. Potrivit relatarilor, rachetele au zburat 650 de km. Departamentul de stat american a spus ca actiunile Coreei de Nord sunt „o escaladare ingrijorătoare si provocatoare” si ca Statele Unite, in cadrul Consiliului de Securitate al ONU, va lua „masurile potrivite”.

Serviciul ucrainean al postului nostru de radio a lansat doua noi site-uri cu stiri, comentarii si analize destinate utilizatorilor din regiunea Crimeea a Ucrainei. Site-urile sunt in limba rusa si tătară şi curînd va fi lansat un al treilea site in limba ucraineana. Cele doua site-uri urmează anexarii de catre Rusia a peninsulei Crimeea, anexare nerecunoscută de Statele Unite si Uniunea Eurooeana.

Președintele american Barack Obama a declarat că Statele Unite și aliații lor vor sprijini mai departe diplomatic și economic țări ca Republica Moldova, pentru a le proteja de presiunile Rusiei, iar țările membre ale NATO pot conta pe sprijin militar, dacă va fi cazul.

Obama a făcut declarația la o conferință de presă la Haga, unde a fost întrebat ce garanții pot oferi Statele Unite oamenilor din estul Ucrainei, țările baltice și Moldova că nu vor fi următoarea țintă a politicii anexării practicată de Rusia.

Președintele american a spus că Statele Unite vor lua măsuri diplomatice și economice ca aceste țări să „simtă că suntem alături de ele”.

„În privința țărilor care nu fac parte din NATO putem face cea ce facem deja în cazul Ucrainei, adică să ne asigurăm că se exercită presiuni internaționale suficiente, că situația din aceste țări este menținută în atenție, că facem tot ce ne stă în putință să le întărim economiile. Să ne asigurăm prin diverse inițiative diplomatice și economice că se simt sprijinite și că știu că suntem alături de ele”, a spus Barack Obama.

Președintele american a spus că țările învecinate cu Rusia care fac parte din NATO pot conta pe sprijin militar prevăzut de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat la Haga că Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta, prin care s-a angajat să respecte securitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, şi că acesta este „un exemplu foarte prost”. La o conferinţă de presă susţinută în finalul summitului de securitatet nucleară, Angela Merkel şi-a exprimat speranța că acțiunile Rusiei nu vor deveni un precedent pe plan internaţional, dar a recunoscut că un asemenea risc există.

Preşedintele Barack Obama a declarat că Statele Unite şi aliaţii lor nu vor renunţa să facă presiuni asupra Rusiei, după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul summitului de la Haga pentru securitate nucleară, Obama a spus că Statele Unite sunt îngrijorate de concentrarea masivă de trupe ruse la graniţa cu Ucraina, adăugând că Moscova pare să facă acum o serie de calcule după ce a luat notă de opoziţia internaţională la acţiunile sale în Crimeea. Preşedintele american a numit Rusia drept o putere regională care îşi ameninţă vecinii, dar nu pentru că ar fi puternică, ci, dimpotrivă, din slăbiciune. Obama a recunoscut, totuşi, că Rusia are controlul militar asupra Crimeii, dar a reiterat că Statele Unite şi aliaţii săi „nu vor recunoaşte ceea ce se întâmplă în Crimeea”.