Congresul american a votat in mod covîrşitor o lege prin care se acorda un ajutor de un miliard de dolar Ucrainei si se impun sancţiuni Rusiei pentru anexarea Crimeii. Senatul si Camera Reprezentantilor au votat texte diferite ale proiectului de lege care acum va trebui unificat si semnat de presedintele Barack Obama.

Presedintele Traian Basescu a decorat joi o serie de personalitati din Republica Moldova, la 96 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania, afirmand ca „trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a fi din nou impreuna" şi „în semn de recunostinta pentru ce au realizat pentru a promova limba, cultura si spiritualitatea romaneasca in Republica Moldova".
„Astazi suntem impariti in doua state, dar suntem acelasi popor”, iar „românii de peste Prut fac parte din corpul natiunii române", a mai spus Traian Băsescu. Printre cei decorati se afla si colega noastra Valentina Ursu si colaboratorii nostri Vitalie Ciobanu si Emilian Galaicu-Păun.

Ministerele Finanţelor de la Chişinău şi Tbilisi, urmează să semneze Memorandumul de înţelegere în vederea preluării experienţei Georgiei în domeniul politicii bugetar-fiscale, a gestionării finanţelor publice şi a perfecţionării evidenţei contabile, informează agentia IPN. Potrivit proiectului, părţile vor face schimb de informaţii privind administrarea fiscală, procesul de luare a deciziilor, precum şi în domeniul elaborării legislaţiei. Vor fi efectuate vizite de consultare, programe de instruire, ateliere de lucru şi conferinţe cu participarea specialiştilor din ambele ţări.

Parlamentul Moldovei a adoptat astăzi în prima lectură un proiect de lege care prevede modificări la Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă.Valentina Buliga, ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a declarat la şedinţa Legislativului că prin acest proiect se propune revenirea la situaţia existentă de pînă la 23 decembrie 2013, în cazul persoanelor care în perioada concediului de îngrijire a copilului au revenit la muncă. Astfel, persoanele respective vor beneficia de salariu pentru timpul de muncă lucrat şi de indemnizaţia stabilită pentru creşterea copilului. Modificările urmează să fie adoptate în lectura a doua şi să intre în vigoare de la 1 aprilie 2014.

Premierul Moldivei Iurie Leancă a declarat pentru agenţia Reuters că anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea „ar putea crește așteptările” în regiunea transnistreana a Moldovei şi a făcut apel la Uniunea Europeană (UE) să facă mai mult pentru a ajuta Moldova și alte foste republici sovietice să se apropie în mai mare măsură de blocul comunitar, în condițiile în care locuitorii acestora fie s-au săturat să aștepte strângerea relațiilor cu UE, fie înclină mai curând spre aprofundarea legăturilor Moscova. Iurie Leancă a afirmat în interviu că în ultimele luni au existat „o serie de provocări” din partea Transnistriei și a enumerat în acest sens presiunile asupra puținelor școli din regiune care funcționează după curricula din restul Moldovei, presiunile asupra agricultorilor din zonele de graniță și manevrele unor „trupe paramilitare” și ale forțelor ruse staționate în regiune. „Sperăm să nu existe decizii unilaterale ale conducerii acestei regiuni nerecunoscute care să destabilizeze situația”, a spus premierul moldovean citat de agenţia Reuters.

Adunarea generală ONU a votat o rezolutie in care condamna anexarea Crimeii la Rusia, considerind referendumul care a avut loc in peninsula drept illegal si în care se reafirmă sprijinul pentru integritatea teritoriala a Ucrainei. Rezolutia a fost votata cu 100 de voturi pentru, 58 de ţări s-au abţinut si 11 au votat impotriva.

Ucraina a anunţat ca va micşora numarul angajaților de la ambasada sa in Federaţia Rusă, spunînd ca măsura este luata deoarece a avut loc o „scădere semnificatoare a cooperării bilaterale cu Federaţia Rusă” şi ca este „o masura normală”. Rusia, pe de alta parte, şi-a micşorat si ea numarul angajaţilor de la ambasada din Kiev.

Acordul cu Uniunea Europeană privind Zona de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană include perioade de tranziţie pentru aplicarea acestuia, a declarat intr-o emisiune la postul TV7, şefa diplomaţiei moldovene Natalia Gherman. Ea a spus că se vor aplica perioade de tranziţie in domeniile în care este nevoie de investiţii în calitate, în certificarea originii şi în competitivitate produsului. Acestea perioade sunt cuprinse intre șapte si zece ani.

Senatul american a votat in mod covîrşitor o lege prin care se acorda Ucrainei un ajutor de un miliard de dolari şi care prin care sunt impuse sancţiuni Rusiei pentru anexarea Crimeii.

Potrivit Serviciul Informare și Comunicare al Ministerului Culturii, profesorul Douglas Comer, copreşedintele Comitetului științific internaţional pentru managementul patrimoniului arheologic (ICAHM) din cadrul Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – structură consultativă a UNESCO, a efectuat o vizită de lucru în Republica Moldova la invitația Ministerului Culturii, între 18 și 27 martie.
Scopul principal al vizitei a fost restructurarea și definitivarea dosarului „Orheiul Vechi” pentru includerea acestui sit în Lista patrimoniului mondial a UNESCO. La finalul vizitei sale în Moldova, copreședintele ICAHM a avut o întrevedere cu ministrul Culturii, Monica Babuc. Agenda discuției a fost orientată asupra rezultatelor și concluziilor privind prezentarea finală a dosarului „Orheiul Vechi” la UNESCO.

Ministra georgiana de externe Maia Panjikidze spune ca ţara sa nu se aşteaptă să fie primită în Alianţa Nord Atlantica in acest an, dar ca „intr-o zi” va deveni membra a acestei alianţe. Declaraţia şefei diplomaţiei georgiene vine dupa ce la Bruxelles, preşedintele Barack Obama a declarat ca „nici Ucraina si nici Georgia” nu se afla pe calea admiterii in NATO. Oficialităţile georgiene au facut din aderarea la NATO o prioritate a politicii lor externe. Panjikidze a spus că Georgia va continua sa faca reforme si sa intăreasca democraţia „si ca aceste eforturi vor fi apreciate la summitul NATO din Marea Britanie din luna septembrie.

Guvernul interimar de la Kiev a anunţat că va păstra relatiile diplomatice cu Erevanul indiferent de modul in care Armenia voteaza in Consiliul de Securitate ONU in legatura cu anexarea Crimeii de catre Rusia. Ambasadorul ucrainian in Armenia, care a fost rechemat pentru consultări, va reveni la Erevan saptamina viitoare, a anunţat purtatorul de cuvint al externelor de la Kiev. Ministerul armean de externe a spus ieri ca Erevanul se va abţine de la votarea acestei rezolutii. Rezolutia afirmă ca referendumul organizat in Crimeea pentru alipirea de Rusia este ilegal şi susţine integritatea teritoriala a Ucrainei. Preşedintele Armeniei, Serj Sarkisian, a afirmat saptamina trecută, după o convorbire cu omologul său de la Moscova, că referndumului din Crimeea este un „exemplu al drepturilor popoareelor la autodeterminare”.

Fondul Monetar Internaţional a promis Ucrainei un ajutor financiar între 14 și 18 miliarde de dolari. Delegația FMI care a petrecut două săptămâni în Ucraina a anunţat joi ca a convenit cu autorităţile de la Kiev asupra unui program de reforme economice pe care ar urmea să le pună în practică guvernul interimar al Ucrainei. FMI e de acord cu un acord de tip stand by cu Ucraina pe doi ani, suma totala la care se poate ajunge fiind de 27 de miliarde de dolari. Banii vor fi folosiţi în primul rînd la sprijinirea economiei ucrainene, după 3 luni de frămîntari sociale si politice.

In urma anexării Crimeii de către Rusia, ingrijorarea americanilor în legatura cu Rusia a crescut, potrivit unui sondaj Pew. 43 % dintre americani descriu Rusia ca pe o problemă gravă, şi 26 % spun că este un adversar. 22% considera ca Rusia nu reprezintă o problemă pentru Statele Unite. Potrivit centrului Pew, din luna noiembrie a anului trecut opinia ca Rusia este un adversar al Americii a crescut cu 8 procente, iar al celor care o considera că Rusia e o problema gravă cu 7 procente. In noiembrie 2013, 40 % dintre americani considerau ca Rusia nu reprezintă nici o problema pentru Statele Unite. In ceea ce priveste modul in care preşedintele american Barack Obama abordeaza relatia cu Rusia, 43 % dintre americani spun ca are o abordare bună, 35% spun ca nu este suficient de dur, si 5 % spun ca este prea dur. 35% dintre americani cred ca este mai important ca Statele Unite sa aibă o atitudine ferma faţă de Rusia in chestiunea Ucrainei, 6 % cred ca opţiunea militară ar trebui luata in considerare si 26% spun că Statele Unite trebuie sa ia masuri economice si politice impotriva Rusiei.

Legiuitorii americani dezbat pachetul de 1 miliard si 100 de milioane de dolari pentru Ucraina. Varianta propusa de Camera Reprezentantilor diferă de cea a Senatului si cele doua propuneri legislative trebuie reconciliate. Sebatorii republicani John McCain si Lindsey Graham cer ca Statele Unite sa ofere si ajutor militar Ucrainei, adica arme defensive şi programe de instruire. Oficialităţi americane din domeniul militar si experţi spun ca intre 25 de mii şi 35 de mii de militari ruşi sînt masaţi la graniţa estică Rusiei cu Ucraina. Liderii de la Kiev se tem că ar putea avea loc o invazie rusă.

Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a anunţat că intenţionează să candideze din nou la preşedinţia Ucrainei. Ea a facut anunţul la o conferinţă de presă la Kiev. În vîrstă de 53 de ani, Timoşenko a fost eliberată din închisoare după îndepătarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici. A fost de doua ori premier li a candidat la preşedinţie in 2010, când a fost înfrîntă de Ianukovici. În 2011 a fost condamnată la 7 ani de închisoare.

52% dintre cetățenii Republicii Moldova își doresc unirea cu România. Acesta este unul dintre rezultatele preliminare ale unui sondaj de opinie efectuat în Republica Moldova, în luna februarie, de către Centrul Român pentru Studii şi Strategii.

Rezultatele cercetării, au fost făcute publice joi, 27 martie, în cadrul unei conferințe de presă de la la Parlamentul României.

Mai mult de jumătate dintre participanții la studiu consideră că perspectiva unirii este realizabilă (54%), 63% dintre respondenți sunt de părere că limba pe care o vorbesc cel mai des este limba română și că limba română și limba „moldovenească” comportă aceleași sensuri, precum și că România și Republica Moldova sînt două state românești, cu aceleași tradiții și același folclor (74% categoric de acord și mai degrabă de acord).

Sondajul de opinie a fost realizat în Republica Moldova, în perioada 01-15 februarie, pe un eşantion de 1155 de persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, fără regiunea transnistreană și Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.

Rezultatele finale ale cercetării vor fi făcute publice în luna mai.

Șefa diplomației moldovene Natalia Gherman a anunțat într-un interviu la TV7, citat de cotidianul „Adevărul”, că sâmbătă și duminică se va afla la Chișinău asistenta secretarului american de stat pentru afaceri europene si eurasiatice, Victoria Nuland.

„Vizita Victoriei Nuland va fi o continuare a dialogului strategic cu SUA, pe dimensiunea politică“, a precizat Natalia Gherman.

În același interviu, Natalia Gherman a declarat că Republica Moldova nu trebuie să se aştepte la pericole iminente de ordin militar în regiunea transnistreană, și a precizat că la Chişinău există un grup format din miniştri şi conducători ai forţelor de ordine care se întrunesc zilnic.

Contactele diplomatice între Republica Moldova şi Federaţia Rusă se vor intensifica în următoarele săptămâni. Potrivit ministrului de externe, pe 4 aprilie, când se va afla la Moscova, va pregăti vizita din luna mai a premierului Iurie Leancă în capitala rusă.

Pe agenda discuţiilor, a precizat d-na Gherman la TV7, se află Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi noile reguli impuse de Rusia pentru reglementarea migraţiei. În mai, premierii moldovean şi rus ar putea semna un acord pe tema migraţiei.

La sfârşitul lui aprilie, la Chişinău este aşteptat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, o vizită pe care d-na Gherman o anunţase iniţial pentru începutul acestui an, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Natalia Gherman a mai anunţat in interviul televizat că vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov va pleca si el al Moscova, vizită ce va fi precedată de venirea la Chişinău a vice-ministrului de externe, Grigori Karasin, pe 2 aprilie.

În Autonomia găgăuză ar putea fi organizat încă un referendum, la toamnă, privind amendarea Legii Supreme a autonomiei. Ivan Burgudji, preşedintele Comisiei juridice a Legislativului de la Comrat este citata de Publika.md cu declaraţia că scopul votului ar fi de a aproba modificările ce vor aduce la unison legislaţia locală cu constituţia Republicii Moldova.
Cu două săptămâni în urmă, speakerul Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, anunţa crearea unui grup de lucru, care va examina problemele privind statutul special al Autonomiei găgăuze, grup din care face parte şi Ivan Burgudji, alături de alti deputaţi din Parlament şi aleşi în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Partidul Socialiştilor va lansa o campanie de strângere de semnături pentru organizarea unui referendum naţional privind orientarea politicii externe a Republicii Moldova. Într-un interviu cu Europa Liberă, preşedintele PSRM, deputatul Igor Dodon, a declarat că electoratul ar trebui întrebat „dacă vrea cu Vestul sau nici în Vest, nici în Est”. Dodon a mai declarat că Republica Moldova ar trebui să se apropie de Uniunea Vamală, dominată de Rusia, indiferent de intervenţia Rusiei în Crimeea. Pentru că ar fi vorba de o integrare economică, ce ar asigura locuri de muncă,nu de una politică – a mai argumentat Igor Dodon. Liderul socialiştilor a respins şi acuzaţia premierului Iurie Leancă că prin declaraţiile sale ar „aprinde focul”. În schimb , a acuzat la rândul său actualul guvern că ar ignora voinţa majorităţii populaţiei, care nu a fost consultată despre orientarea politică a ţării. În consecinţă, Igor Dodon a cerut guvernului să nu semneze pentru moment, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi să sprijine proiectul de federalizare a ţării, pentru a apăra integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Peste 800 de mii de cetăţeni moldoveni, inclusiv 50 de mii din regiunea transnistreană, deţin deja paşapoarte biometrice, cerute pentru a călători liber în Uniunea Europeană, după eliminarea vizelor, în luna mai. Ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip, a declarat miercuri într-un interviu pentru Moldova 1 şi Europa Liberă că se aşteaptă în următoarele săptămâni la un nou val de cereri de paşapoartze biometrice şi a asigurat că instituţia care le eliberează este pregătită să facă faţă şi la 4 mii de cereri pe zi. Ministrul a mai spus locuitorii din stânga Nistrului pot obţine gratuity paşaportul biometric, care altfel costă 700 de lei.

Preşedintele american Barack Obama îşi continuă turneul european în Italia, unde va avea astăzi o audienţă la Papa Francisc. Obama se va întîlni şi cu preşedintele Giorgio Napolitano şi cu premierul Matteo Renzi. Barack Obama vine de la Bruxelles, unde miercuri a participat la summitul Statele Unite – Uniunea Europeană şi a vorbit în faţa a mii de studenţi despre implicaţiile incursiunii ruse în Crimeea.

Secretarul de stat american John Kerry şi-a întrerupt vizita în Italia şi a plecat în Iordania, unde s-a întâlnit timp de patru ore cu liderul autorităţii palestiniene Mahmmud Abbas, în încercarea de a salva acordul cadru israelo-palestinian. Acesta prevede că cele două părţi vor cădea de acord, până pe 30 aprilie asupra condiţiilor unui acord definitiv de pace. Partea palestiniană a întrerupt însă negocierile, acuzând Israelul că nu eliberează un grup de deţinuţi palestinieni, aşa cum s-a angajat.

Amnesty International acuză Iranul şi Irakul că au crescut considerabil numărul de execuţii anul trecut. În raportul despre situaţia globala a execuţiilor, Amnesty International afirmă că se ştie despre 778 de cazuri în 2013 în toată lumea, o creştere cu 15 la sută faţă de anul precedent. Cel puţin 369 de persoane au fost executate în Iran şi 169 în Irak, se mai spune în raportul Amnesty International. China şi Coreea de nord nu sunt incluse în raport, deşi organizația crede că în ambele ţări au avut loc mii de execuţii.

Summitul Ligii Arabe s-a încheiat miercuri în Kuweit cu o declaraţie în care ţările participante refuză să mărească sprijinul pentru forţele de opoziţie din Siria. Se cere de asemenea soluţionarea pe cale politică a disputei dintre rebelii sirieni şi regimul preşedintelui Bașar al-Assad, care este criticat în declaraţia finală.